Sari la conținut

E, ce vrei, mai barfim si noi!

Drum bun, Andrei!

Repet a imbecil, ciclic, că n-avem timp. Uneori simt și eu că insist prea tare, inclusiv cu prietenii apropiați… Dar chiar și așa sunt momente când certitudinea asta mă ia prin surprindere. Aud că Andrei a plecat. Andrei. Un băiat pe care nu l-au înțeles mulți. Mi-aduc aminte acum mulți ani, cred că avea fiică-mea… citește tot Drum bun, Andrei!

Ți-am aprins o lumânare…

Sună telefonul. Răspund. – Gogule, ce faci mă? – Răzvane? Bine, bre! Ai ajuns în Italia? – Ajuns. Drum greu, dar am ajuns. Tocmai ce-am plecat de la Vatican. Ți-am aprins o lumânare. – Ăăă… aaa… OK. Nu știu ce se spune la asta… mulțumesc, cred. Mulțumesc! – Cuplă! Hai că închid, au ăștia un… citește tot Ți-am aprins o lumânare…

Doi ani.

Doi ani. Și suntem tot acolo. Doar mai puțini cu 65 de suflete. Doi ani. Și suntem aceiași. Doar mai singuri, unii dintre noi. Doi ani. Degeaba. Mi-e dor de voi. Ne e dor de voi. Dar noi nu merităm să vă fie dor de noi.