Stăteam de vorbă despre nimicuri acum ceva zile cu un băiat de la vulcanizare.
Am lucrat și eu la vulcanizare, sezonier, așa că atunci când văd câte un X cum pune mâna pe jantă… știu deja dacă am de-a face cu unul care știe ori c-un pafarist.
Băiatul ăsta chiar știa ce face.
Și făcea tacticos. Calculat. Fără să se grăbească.
La un moment dat m-a văzut că zâmbesc și m-a întrebat fără menajamente, direct:
– Ce, îți râzi de fraieru’, hă?
Pentru câteva secunde nu înțelegeam ce zice. Apoi mi-a căzut fisa că vorbește chiar despre el…
– Nu, omule, ce-ai?, i-am răspuns. Zâmbeam că-mi place cum lucrezi, p-aia cu fraierul de unde-ai scos-o?!
Mi-a scanat fața, să-și dea seama dac-o dau cotită. Și pesemne că a văzut că nu spun doar așa, a continuat înciudat:
– Păi dacă eram și eu vre-un șmecher nu dădeam cauciucuri jos…
Am stat în cumpănă, dacă s-o las sau nu așa, dar amărăciunea aia a lui m-a făcut să nu plec mai departe. L-am lăsat să termine și când și-a aprins o țigară l-am luat deoparte și i-am povestit despre Marian.
Marian, instalatorul. Unul dintre oamenii pe care-i respect foarte mult.
Marian cred că are vreo 40 de ani, nu l-am întrebat niciodată.
Și e instalatorul care vorbește cu țevile. Le ceartă… dacă nu-s cuminți. Le laudă… dacă stau pe treaba lor.
Și ele îl ascultă.
Marian are un stil de lucru că juri că și-a făcut școala pe undeva pe lângă Berlin. Lucrează curat. Corect. Caută și-ți explică cele mai bune soluții.
Vorbește frumos și de fiecare dată face și câte-o glumă.
Marian nu e ieftin. Și nu negociază.
Marian vine cu factura pentru materialele folosite și-ți lasă în pungă piesele pe care le-a înlocuit. Că sunt T-uri, că-i pompa sau hidroforul.
Marian îți face factură pentru manopera lui.
Și, mai presus de toate, Marian e mândru. De el și de ce-i iese din mâini.
Nu se căciulește și atunci când predă o lucrare îți zâmbește larg, mulțumit și cu spatele drept, că-și merită banii.
I-am povestit băiatului despre Marian și despre cât de căutat este. De cât de mulți bani face. Și de cât este de respectat. Cu toate că nu-i șmecher.
De fapt, este fix antonimul șmecherului. E profesionistul.
Nu știu cât a vrut să înțeleagă băiatul de la vulcanizare despre ce i-am spus eu.
Dar mă gândesc că poate e momentul să ieșim din zona în care apreciem șmecherii… și să începem să apreciem oamenii care-și fac treaba cum trebuie.
Și să-i respectăm.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.