Sari la conținut

Binele inspiră bine. Plus două premii: 500 de lei și 200.000 lei.

Îmi pun și a doua lopată în portbagaj, să fiu eu sigur. La știri nu se anunțase nici o zăpadă mare dar București-Iași-București noaptea și în mijlocul iernii nu e un drum pe care să-l iei în râs.

Am trecut de Bîrlad și după o curbă la dreapta mi s-a părut că strălucește ceva.  Am oprit. Un Hilux cu motorul pornit zăcea într-o rână în șanțul de lângă șosea.

Am bătut în geam, s-au speriat săracii oameni de-am auzit răcnetele prin geamul închis, nu luasem în calcul că afară noapte, eu cam întunecat… nu mă vedeau. Am aprins telefonul, au deschis geamul. Patru suflete în mașină, un domn pe la 60 de ani și trei femei.

Mi-au zis că încercaseră să împingă mașina dar că n-au reușit. Nici n-aveau cum. Am calculat că nici eu nu puteam să-i scot de-acolo, aveam o Alfa 147 pe vremea aia, nu-i urneam.

M-am oferit să-i duc înapoi la Bârlad, s-au bucurat de ziceai că le-am pus în brațe bilete pentru un sejur în Hawaii. I-am dus, ba am făcut două drumuri, să le duc și bagajele. Apoi mi-am văzut de drum.

Trec 6 ani, plec de la Oradea la București cu bestia mea, un Pajero Sport vechi și de demult. Eram pregătit de iarnă cum rar s-a mai văzut, cu lopeți și nisip, lanțuri și șufe. Trec de XXXX și frumusețea mea de cauciuc de pe dreapta îmi explodează (de-atunci n-am mai folosit reșapate, ale naibii sărăcii!). Explodează cauciucul, reușesc să reduc viteza dar nu îndeajuns de mult, sare tanculețul peste malul de zăpadă de pe marginea drumului, mai face vreo 5 metri și se oprește.

– Uof! Că fix de-asta aveam nevoie!

Mă dau jos, dau ocol mașinii, situația era tristă… dreapta față era zdrențe, puteam să cuplez și 6×6 că nu ieșeam de-acolo. Roata de rezervă se scoate pe sub mașină, stă dedesubtul portbagajului, așa că trebuia să fac o groapă ca să am loc s-o scot de sub mașina. Îmi lua cel puțin două ore. Dar chiar dacă scoteam roata nu aș fi putut ridica mașina pe cric, era într-o zăpadă de cel puțin un metru și-apoi pământ.

– Mi-am luat fatality… zic amărât și o iau înot printre nămeți spre șosea. După vreo 10 minute deja dârdâiam, nu trecuseră decât vreo două mașini, fără intenție de a opri.

Apare un TIR. Dau din mâini. Trece de mine. Înjur. Frânează și oprește. Îmi cer scuze în gând și-o iau la fugă după el. Explic și-l rog să mă ia cu el. Îmi zâmbește larg în timp ce își pune niște mănuși groase în mâini. Își ia o vestă pe el și zice Hai, că avem de săpat!

Am săpat amândoi vreo 20 de minute, am scos rezerva. A adus el apoi o talpă de metal de-am fixat cricul pe ea și-am ridicat mașina. Am schimbat roata. Între timp au mai oprit două camioane. Am legat două șufe și m-au remorcat afară din zăpadă. Într-o oră eram gata de drum. Am fugit la mașină, am luat portofelul, am scos niște bani și i-am pus omului în mână. Iar a zâmbit larg, a luat banii și mi i-a băgat în buzunar.

– Pentru bani nu munceam atât nici la mașina mea, chemam depanarea. Tu mi-ai scos părinții dintr-un șanț acum câțiva ani, lângă Bârlad. Îți eram dator.

Mi-a strâns mâna și și-a văzut de drum. Și-acum îl pomenesc, după cum vedeți, de fiecare dată când vine vorba de fapte bune.

Și spun întotdeauna că binele inspiră bine.

binele inspira bineAcum gândește-te la ce faptă bună ți-a făcut cineva vreodată. Dacă ai chef s-o povestești (pe lung sau pe scurt) ai șansa să câștigi un premiu de vreo 500 de lei (un set foarte mișto de gătit și încă niște chestii surpriză – ideea este că poți folosi kitul ăsta ca să faci și tu un bine la rândul tău).

Povestești într-un comentariu, dai un share articolului ăstuia pe FB (atenție la setările de confidențialitate) și câștigătorul va primi prin tragere la sorți premiul despre care spuneam, un set de gătit foarte mișto (da, mi se pare foarte tare ideea lor). Regulamentul concursului e aici, concursul este ON între 19 și 23 mai 2014.

Organizez concursul ăsta aici pe blog și pentru a pomeni de premiul de 200.000 de lei pe care cineva vrea să-l ofere. Interesant este că nu e un concurs oarecare ci că se adresează doar celor care fac fapte bune.

Este vorba de o campanie numită METRO –  Starurile Comunității, prin care ei vor să recompenseze întreprinzătorii independenți care contribuie la bunăstarea comunității din care fac parte.

Astfel, antreprenorii cu afaceri mici sau mijlocii care derulează și acțiuni sociale, educaționale sau de mediu în folosul comunității, pot câștiga premiul de 200.000 de lei pe care METRO îl pune la bătaie.

Bun. Revenind la concursul care ni se adresează nouă, te întreb ce faptă bună ți-a fost făcută (și dacă vrei să spui, ce faptă bună ai vrea să faci cu kitul de gătit despre care spuneam?)?

Daca esti artist iti spun cum poti obtine promovare frumoasa si pentru un scop nobil!

thumb default

Da, stiu, traficul de persoane se combate, in viziunea unora, doar prin patrule mai dese ale Politiei si prin dosare penale. Da, in parte asa sta treaba, dar asta este doar o parte a solutiei. Una destul de modesta… Pentru ca puterea adevarata consta in realizarea pericolului, in constientizarea riscurilor. Ei bine, aici intervenim noi… citește tot Daca esti artist iti spun cum poti obtine promovare frumoasa si pentru un scop nobil!

Plange tara asta… Romania este cel mai mare exportator de sclavi si sclave din Europa.

A venit si-a doua palma, si-apoi a treia. Au venit pumni si picioare, lovituri peste fata si peste corp, cu nemiluita. Apoi au urmat abuzurile sexuale. Pierduse notiunea timpului, nu mai stia ce se intampla cu ea, traia intr-un vis continuu. Nu, nu vis… cosmar. Apoi au inceput sa apara clientii. O insiruire confuza de… citește tot Plange tara asta… Romania este cel mai mare exportator de sclavi si sclave din Europa.