Sari la conținut

Am dat o fugă până la mare ieri. Autostrada aproape goală, foarte puțină ploaie și în rest vreme bună.

Am mers ca nebunu’, serios. I-am dat mașinii de n-a știut de viața ei.
Cred că am ajuns cu Vivaro chiar și la 130! :)))))

Măcar am prins încă deschis la Golful Pescarilor și am atacat din nou o pălămidă din aia afumată.

În sfârșit. Partea bună e că mi-am luat căștile la mine și i-am dat play lu’ Costin.

Dragoste și alte droguri. Tranda, zic.

Cum e albumul?

Înainte de orice… e complet neașteptat. Știu cum se joacă omu’ cu toate cuvintele alea din DEX, așa că nu m-a uimit să-l văd din nou la treabă.

Doar că nu mă așteptam eu să vorbească așa mult pe dragoste. Mă rog, ori alte droguri…

Și tot vaibul e tare.

Și e o chestie foarte mișto că e unitar. Chiar dacă alunecă din relație în relație, piesă cu piesă, albumul e foarte unitar, nu o colecție de sunete disparate.

Fără să fiu altceva decât un simplu ascultător (deci dacă ți se pare ceva pretențios în vorbile-astea… ți se pare), mi se pare că sunt niște disonanțe interesante și foarte mișto pe unele piese.

Și sună bine-bine… fără să știu cât s-a lucrat acolo, mie-mi sună ca ceva la care s-a băgat bine și cu atenție.

A, desigur, dacă vrei adevărul absolut și revelația cunoașterii n-o vei găsi aici. Omu’ vorbește despre lumești.

Și vezi că înjură, zice cu cuvinte din alea de roșesc neîntinatele pe sub măști la cozi.

Știu că ești moartă de sete,

Șampania să curgă… intră-n tine ca-n burete.

Care e mesajul?

Dragoste și alte droguri, n-auzi?!

Bun.

Play pe Spotify, Apple Music, Deezer, Tidal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.