Sari la conținut

La mine pe blog intră reclamă, Activitatea Zambet si Suflet. Asociatia se bazeaza pe fondurile obținute astfel. Toate posturile publicate în categoria ”pentru copii” ajută copii să treacă peste probleme din viața lor, oferă hăinuțe și medicamente sau sprijină alte cauze umanitare…
Mai multe informații găsești pe www.zss.ro și www.cabral.ro/reclama

Ralucă, luptă!

Poate ai auzit despre Raluca, poate auzi acum pentru prima dată. Raluca se luptă cu cancerul. Multiple metastaze osoase și două recidive… greutăți care pe alții i-ar fi înfrînt par pentru ea niște obstacole pe care le-ar putea depăși. Norocul ei este că-l are alături pe Bogdan, soțul ei, incredibil de încăpățânat și hotărât. Dar… citește tot Ralucă, luptă!

Adevărata valoare a blogului ăstuia

Suntem tentați – aproape întotdeauna – să măsurăm totul în bani. Cât costă o casă, cât costă o mașină, cât costă o vacanță sau mai știu eu ce device… și atunci când aflăm cât costă avem impresia că le-am aflat adevărata valoare.

Când, de fapt, adevărata lor valoare este cu totul alta…

Ieri mi-am dat toate cele peste cap pentru că m-au provocat niște oameni să vorbesc despre adevărata valoare a blogului cabral.ro, așa că am spus timid că aș vrea să fac o poză cu câțiva dintre cititorii mei. Ce a ieșit a fost mult mai mult decât ce-mi imaginasem eu…

Deci: care este adevărata valoare a lui cabral.ro? Dacă vrei să evaluezi rapid, spui simplu ”Câți bani?” și ai impresia că ai un răspuns. De fapt… n-ai aflat nimic. De ce?

Cum măsori prietenia lui Cristi?

DCIM100GOPROGOPR0063.

O măsori în euro, în lei, în aur?

 

Dar cum măsori entuziasmul echipei Salvați copiii atunci când îți scriu ”Hai să faci și cu noi o pozăăă!”…?

DCIM100GOPROGOPR0085.

 

Dar când îți scrie Adelina Văd în aplicația de pe blog că ești pe aici, să nu cumva să uiți să treci și pe la mine!… asta cum e de măsurat? În biții mesajului trimis?

DCIM100GOPROGOPR0078.

Dar atunci când ajungi la domnișoara Butolo la birou și te ia și-ți prezintă toate colegele, pe asta cum o măsori? În nestemate?

DCIM100GOPROGOPR0083.

 

Dar când îți strânge mâna domnișorul Tărniceriu, cum măsori strângerea de mână? În newtoni?

DCIM100GOPROGOPR0070.

 

Nu, taică. Nu măsori nici în lei sau euro, nici în nestemate, newtoni sau biți… măsori în experiențe și trăiri, măsori în bucurii, în zâmbete și în strângeri de mână.

Pentru că suntem oameni, nu mașini de numărat bani.

Pentru că fericirea vine din experiențe.

Da, banii sunt importanți, de-aia mă implic și am reclamă pe blog, pentru că prin banii ăștia reușim să ajutăm oameni cu probleme.

Dar banii nu sunt decât o unealtă, adevăratele valori sunt oamenii, trăirile lor, relațiile dintre ei.

Care e adevărata valoare a blogului ăstuia? Toate sentimentele și gândurile puse de mine în articole, adunate cu toate comentariile și mailurile celor care citesc cabral.ro, la care aduni toate bucuriile trăite de oamenii care au ajuns să fie ajutați prin campaniile făcute de comunitatea asta.

Și-atunci când cei de la Piraeus au pornit campania asta, Adevărata valoare ești tu, am spus Chapeau! Trebuia să vină o bancă să vorbească liber despre asta, că altfel nu aveam prilej…

Campania în sine aduce și un nou card de salariu, ce are comsion 0 la retragerea la orice bancomat din țară, precum și comison 0 de administrare. Dar dacă n-ai nevoie de card de salariu… ai nevoie sigur de imboldul ăsta care mi se pare foarte sănătos: valoarea lucrurilor poate fi măsurată în multe alte lucruri importante, nu numai în bani.

Citeam acum câteva săptămâni (din păcate nu-mi mai aduc aminte unde) că e mult mai bine ca oamenii să investească în experiențe, decât în obiecte. Că bucuria dată de un obiect nou dobândit durează foarte puțin, în timp ce bucuria dată de o experiență – o vacanță, de exemplu – ține atât cât te ține și memoria. Adică mult. De acord 100% cu asta…

Așa și cu blogul ăsta… adevărata valoare a lui este, așa cum ziceam și mai sus, o adunare: toate sentimentele și gândurile puse de mine în articole, adunate cu toate comentariile și mailurile celor care citesc cabral.ro, la care aduni toate bucuriile trăite de oamenii care au ajuns să fie ajutați prin campaniile făcute de comunitatea asta.

Mda, m-am repetat, iartă-mă. Dar așa mi-a plăcut ce-am zis că nu m-am putut abține să nu mai zic o dată, pupă mama pe el de dăștept cu lumina stinsă! :D

Later edit: ceilalți cu care am făcut poze, nu disperați că n-am publicat pozele acum. Mai am o tâmpenie în cap, dați-mi timp… :)

Copilul a făcut păduchi! O dramă!

Later edit: spune-mi cum a fost când ai avut, dacă ai avut – păduchi. Dacă e povestea bună… îți fac o surpriză! :)

La fiică-mea la școală s-a dat alarma acum vreo săptămână, câțiva copii aveau păduchi.

Ți-aduci aminte ce rușine era în copilărie când avea un copil păduchi? Ce nespălat! era prima chestie care se spunea despre el. Cu toate că păduchii nu fac nazuri, murdar sau curat, păr să fie!

A, și ca o ironie bună, păduchii sunt întâniți mai des în părul curat…

Ți-aduci aminte cum se rezolva păducheala acum ceva ani? Tuns zero, dat cu gaz! Așa că după ce că te trezeai cu musafirii-n cap… duhneai și-a gaz și te și coafau Rahova-style, să fie clar că ești paria.

La fiică-mea la școală s-a creat o adevărată dramă când cu descoperirea păduchilor. Toată lumea crizată, părinții porniți i-au alarmat și pe copii, ziceai că s-a întâmplat vreo mare tragedie.

Și, evident, s-a spus și prostia cu nespălatul, că așa e în capul omului, că nespălații au păduchi.

Apropo, știți cum se iau păduchii de cap? Prin contactul direct dintre capetele a două persoane. S-a făcut de curând un studiu pe tema asta și s-a descoperit că peste 27% dintre cei chestionați nu știau cum se iau păduchii.

Pe scurt: nu mai terorizați și speriați copiii după ce se dovedește că au păduchi… și nici nu-i mai tundeți la zero. 

Și fără gaz, sunt destule produse care te scapă de musafirii ăștia imediat și fără stres.

Da, asta este o campanie gândită astfel încât drama asta a păduchilor… să nu mai fie dramă. O campanie susținută de Paranix. Bagă nasul să vezi mai multe chestii despre păduchi și ce poți face să-ți scapi copiii de ei.

Și, apropo de dramă… așa e făcut și spotul: începe cu o drama, se termină vesel.

Ia zi, tu ai avut vreodată păduchi? A fost cu dramă, gaz și tuns zero… sau mai domol?

 

Intră fără probleme!

M-au rugat să fac o probă, să spun cât de mare este portbagajul de Skoda Fabia dând un exemplu.

Varianta clasică și plicticoasă cu geamantanele care intră în portbagaj mi s-a părut… plicticoasă. Așa că am gândit-o altfel.

Ce-i de spus înainte să îți arăt este că făcând probele astea ne-am dat seama că Fabia chiar are portbagajul încăpător.

Dacă ești, de exemplu, un domn din acela care stă în față la Hornbach de le zice tuturor ”Ofer transport materiale la domiciliu. Ieftin!”, adică genul ăsta:

Skoda Fabia portbagaj 1-4

… atunci trebuie să știi că întră cam atâtea bidoane de materiale:

2. Dacă ești interlop, adică genul ăsta:

Skoda Fabia portbagaj 4-2

… atunci trebuie să știi că intră cel rece fără probleme. Uite:

Skoda Fabia portbagaj 4

3. Dacă ești curier, adică genul ăsta:

Skoda Fabia portbagaj 2-3

… și ai de dus de la Sportguru echipament de baschet, atunci să știi, ai de dus ceva…

Norocul a fost că a trebuit să ducem mașina înapoi, că idei mai aveam… :D

Cum am falimentat eu de două ori pentru că mi-am abandonat ideile

Prima idee bună pe care am avut-o a fost să deschid o fabrică de lumînări. Dar nu de oricare lumînări… ci din alea de mari dimensiuni. Pe piață existau lumînări grămadă, dar niciuna dintre ele nu trecea de mărimea unei căni mai mari. Iar eu voiam să facem unele maaari, nu glumițe din astea!

Am vorbit cu prietenii, le-am povestit, unul dintre ei îmi spune că este interesat să se implice dar că nu are bani de investit. Îi spun că e OK așa, hai să ne apucăm de treabă.

Din vorbă-n vorbă găsim un al treilea iscusit, un băiat care deja producea lumînări dar, așa cum ziceam, de dimensiuni normale.

Fac un business-plan, îl vorbim toți trei, punem toate informațiile cap-la-cap și decidem să ne punem pe treabă.

Decidem să facem mai multe modele: un cub cu latura de 20cm, unul cu latura de 30cm și un dreptunghi de 40x30x20cm.

Dar cum să le faci, în ce le torni, ce compoziție pui, ce fitile folosești, cum le răcești ca să nu crape? … atâtea întrebări și răspunsuri niciunul, zero, nimic! Nici măcar pe net!

Și pune-te pe încercări, teste de turnare, teste de ardere. Toată perioada cu testele ne-a omorât. A tocat cam toți banii, care nici ăia nu erau mulți, ne-a tocat și moralul. Au fost câteva luni grele, dar grele de tot, pentru că între timp eu mergeam la muncă, nu la plajă… și după ce trăgeam în Buftea 12 ore alergam să-mi fac și directul de la Poveștiri iar la finalul zilei, în loc de nani… băgam muncă la atelier.

Până la urmă am reușit să terminăm prototipul de cub de 20 de centimetri. Din parafina cea mai bună, cu fitile și parfumuri din Grecia, Elveția și Israel, lumînările erau decorate pe exterior cu picturi de ceară pe ceară. Spectacol curat, pe cuvânt!

Apucă-te acum și caută să le vinzi… alți peri albi!

Am găsit până la urmă un retailer deschis să ne vândă produsele, am intrat la Class Living cu ele (Camelia Șucu a avut încredere, noroc cu ea, după ce a văzut produsele a spus un Da! plin, Chapeau, madame!), ba am găsit chiar și un reseller care să revândă produsele în Ungaria și Austria.

Între timp am terminat testele și am definitivat și lumînarea cub cu latura de 30cm și cea dreptunghiulară, începuserăm testele pentru una cilindrică de 1m înălțime, 50cm diametru și 15 fitile. Ta-na!

În paralel cu testele trăgeam tare la producție. Dar trăgeam mai mult în gol, nu aveam bani să luăm o hală mai mare, spațiul era mic, capacitatea de producție mică, din cauza asta și costuri mari…

Și s-au terminat banii. Și-atunci, în loc să tragem mai tare, să luăm niște bani de undeva și să trecem hopul… am abandonat ideea. Pur și simplu am preferat să ne oprim.

Am făcut mai multe greșeli, acum le văd mai bine, dar am fi putut rezolva multe dintre probleme dacă nu abandonam ideea.

Legat de asta, să vezi de ce se justifică și categoria postării… frumusețe de video cu frumusețe de Micutzu!

O să revin cu info despre nebunia asta cu Centrul Ideilor Abandonate, între timp o să pun o poză cu una dintre ultimele lumînări făcute de noi, una care era încă în teste. O cilindrică cu raza de 30cm și cinci fitile. O aprind din când în când, să-mi aduc aminte și de eșecuri…

Am pus lângă ea și o lumînare pastilă, să existe un reper vizual. Dacă nu vezi lumînarea pastilă, chiorete, este în poza din stânga, în partea dreaptă, chestia aia argintie. :)

Cât despre celălalt faliment… am vrut să fac eu mare spectacol cu un apreski-bar pe pârtie. Am făcut mare spectacol… de faliment. Dar despre asta scriu în alt post, să nu mă lungesc aici.

Noua Skoda Fabia – nu, nu, nu zice…

Noua Skoda Fabia 2015 (1 of 16)Când am auzit prima oară că și-ar dori să-mi dea Fabia la testat am ridicicat din sprâncene.

120 de kile de dulceață și 2m de pulpă și capac… așa individ ”bine crescut” nu e ceea ce-ți dorești într-o mașină de clasă mică.

Până la urmă au părut așa de siguri pe ei că m-au făcut curios.

Și-am luat Fabia la testat pentru trei zile. O să fiu cât se poate de sincer… la început n-am fost entuziasmat ca și când aș fi luat un RS6 la probe. Măcar de-ar fi fost o Octavia RS… poate că aș fi pornit la drum cu un alt entuziasm.

Noua Skoda Fabia 2015 (12 of 16)

 

Dar o Fabia 1.4 litri… diesel… nu prea e genul de mașină care să nu te lase să dormi noaptea de nerăbdare s-o conduci.

Totuși, cred că știu de ce mi-au dat-o la teste… pentru că de fiecare dată când am scris despre o mașină am scris adevărul, comparând-o cu altele din clasa ei, judecând-o după gama de preț și nu comparând aiurea cu M3, RS6 sau vreun C-AMG.

Noua Skoda Fabia 2015 (4 of 16)Știu că te mănâncă limba să zici ceva de genul…

– Mda, nu mă dă pe spate…

Așa cum spuneam și-n titlu… Nu, nu zice că nu te dă pe spate.

Ce-ți pot spune după trei zile de mers cu pitica prin București este că noua Fabia e chiar reușită și-ți cam face pesimismul de rușine…

Dacă pleci la drum convins că mașina te va dezamăgi… o să-ți mănânci vorbele, pentru că buburuza confirmă la toate capitolele*.

Hai să le luăm pe rând…

1. Motorul a fost un diesel de 1.4, 90 de cai. Nu-i mult, nu-i puțin. Cuplu de putere previzibil, peste 4.500 de ture se plafonează dar până acolo trage tare bine și hotărât.

Nu e gălăgios, zdrăngăneala de diesel se simte și se aude discret în mașină (da, nu-s un mare fan diesel dar respect unele dintre motoarele astea).

N-am testat consumul. Îl cred pe fabricant… pentru gama Fabia cel mai mic consum anunțat este de 3,1L / 100 km.

Eu am alergat-o, am mers numai în sprinturi, am așteptat mult în trafic, mie mi-a consumat undeva la 8L/100km, dar e irelevant, nu am lăsat-o deloc în pace.

Noua Skoda Fabia 2015 (6 of 16)

2. Cutia. O manuală în cinci trepți, cu o etajare care spune clar să au vrut-o fâșneață prin oraș și economică pe-afară.

Spuneam mai sus că 90 de cai nu-s puțini dar nu-s nici mulți. Ei bine, din tandemul acesta cutie-motor oamenii au reușit să scoată o mașină care sprintează foarte bine.

Dacă pleci cu ea cum trebuie, dacă o ții în turele corecte, ești la 120km/h într-a treia, ajungând repede la viteza aia.

A treia treaptă, este, de altfel, și cea mai elastică.

Și încă o chestie legată de cutie și motor… par că s-ar simți mai bine în ture mai multe. Am probat mașina cu Dan și i-a murit de vreo două ori motorul la manevre prin parcarea subterană a unui mall pentru că a mers cu a II-a subturat.

Noua Skoda Fabia 2015 (8 of 16)

3. Suspensia. Răspuns bun la schimbări bruște de direcție, nu înclină mult pe frâne, nu ridică excesiv botul pe demaraje.

Absoarbe bine denivelările, fără zgomote și disconfort pentru o mașină de clasa ei. De fapt, pentru o mașină de clasa ei chiar oferă un confort bun, având în vedere că ținuta de drum este chiar reușită.

La gropi mai mari, la cratere și praguri de covor asfaltic, se aude ca și cum s-ar rupe mașina în două. Am luat un crater și deja mă gândeam că trebuie să-l sun pe Gicu, omul de la tractări. M-am dat jos să văd ce-am rupt… a fost doar zgomot, mașina n-a avut nimic.

La atacarea unor viraje cu viteză prea mare este subviratorie dar cu un comportament perfect previzibil, îți dă timp destul să redresezi.

4. Frâne. Pe spate are tamburi, pe față discurile nu-s cât toate zilele. Totuși, frânele sunt foarte eficiente, Fabia frânează bine. Nu am apucat să o testez încărcată până la refuz, am testat doar cu trei oameni + rucsac, probabil că distanțele de frânare cresc, dar sunt convins că rămân bune.

Noua Skoda Fabia 2015 (9 of 16)

5. Ergonomie. Aici treaba e subiectivă, sunt un păianjen de 2m, cu anvergura brațelor de 2m. De la volan pot să caut în torpedo și tot nu întind mâinile la maxim.

Mie mi s-a părut ergonomică. Și, mai presus de-atât, intuitivă. Găsești cam de la prima privire cam orice comandă vrei, toate-s puse cam pe unde te aștepți, nu cotrobăi după nimic.

Mă rog, aproape nimic… comanda pentru dezaburire e pusă pe butonul de control al oglinzilor… n-am găsit-o din prima.

6. Confort. Și-aici o să vorbesc cu rezerva celor 120 de kile de dulceață pe care le port… am stat bine. Dacă mă apuc să compar direct, din noua generație din clasa asta am mers aproape cu toate și cred că sunt reușite din punctul de vedere al spațiului de condus. Totuși, Fabia asta are un post de condus cu destule reglaje încât să te ajute să-ți găsești o poziție chiar bună.

Ce este adevărat, totuși, este că n-am făcut un drum de Oradea, să știu cum se simte după șase ore de învârtit la covrig…

7. Materiale la interior. Nu te poți aștepta să dai de materialele din S8. Nu de alta dar respectivul costă cam de 10 ori cât costă o Fabia.

În Fabia materialele folosite sunt OK, mi se par mai bune decât la precedenta generație. De notat ornamentul finisat mat de pe bord și piano-trim-ul din care este playerul central dar și comanda de aer condiționat.

8. Look. Mie mi se pare foarte bun noul dialog estetic al Skoda, Fabia a primit și ea același aer și arată bine.

Un plus pentru LED_urile integrate bine în far și pentru linia spoilerului față care conturează și definește foarte bine botul mașinii.

Fabia nouă are niște muchii altfel, mi se pare mai strictă din punctul acesta de vedere, și-a pierdut rotunjimile de buburuză. Ceea ce mie, ca băiat, îmi place. Să vedem dacă și fetelor li se va părea apetisant…

Și-acum ca să trag o concluzie… la clasa ei Fabia o să fie, sunt sigur, printre favorite. Arată bine pe-afară, arată bine pe dinăuntru și mai presus de orice… se mișcă tare bine.

Dacă te gândești să-ți iei o mașină și te uiți după ceva din clasa asta, sfatul meu este să iei și-o Fabia la test, sunt șanse să-ți placă mult.

Mai multe poze de la exterior:

Mai multe poze de la interior:

*am învățat să cred că nu există mașina perfectă. Există doar ”mașina perfectă pentru mine”. Fiecare dintre noi căutăm altceva la o mașină, ca urmare a experienței și țăcănelilor proprii ne dorim lucruri diferite de la mașini diferite, suntem dispuși să cheltuim sume diferite pe ele, mașina în sine are însemnătate diferită pentru fiecare dintre noi.

La mine fiecare mașină este o bucurie, o experiență și o joacă diferită. Am condus și 54 de cai și 1200 de cai și spun – chiar dacă sună complet dement – am găsit bucurie în fiecare dintre ele. Depinde ce faci cu ea, ce ceri de la ea și ce aștepți de la o mașină… ca să te bucuri sau nu de ea.

Și-atunci când testez o mașină nu o compar cu ce am eu acasă ci cu concurența ei directă, așa ajung – dacă e cazul – la afirmații de genul ”mașina e foarte tare”.

 Cât despre corectitudine… susțin 100% tot ce scriu într-un review, în orice categorie ar fi publicat articolul aici pe blog.