Zborul…

Dintre toate visele oamenilor asta mi se pare o imposibila incercare fara reusita dar si fara de sfarsit. De la Da Vinci, cu masinaria lui si pana la al nostru Mester Manole, cu aripile lui futile din sindrila, gasim franturi ale acestui vis peste tot.

Am infrant aerul prin huidume de lemn, si-apoi metal, cu flacari si turbine, dar visul primordial, acela in care omul – fara alte adaugiri mecanice – reuseste sa zboare nu-l reusim decat in vis.

Pentru ca zborul este, de multe ori, exprimarea inconstienta a independentei supreme. Suntem guvernati de multe legi pe parcursul vietii, legile oamenilor, legile naturii, legile autoimpuse. Insa suntem constienti inca de la primele farame de interpretare a vietii de o lege omniprezenta: gravitatia.

Si daca noi, printr-un miracol, reusim cumva sa infrangem aceasta lege infailibila… asta ne face sa fim in stare sa infrangem orice alta lege, orice opreliste, orice obstacol… zborul ne-ar face imbatabili si total independenti!

Reusim?

Tocmai ce-l vedeam la stiri pe domnul care zboara temerar, la fel de repede precum avioanele de vanatoare, avand prinse de spate doua placi de tabla (ma rog) si-o racheta infipta… intre placi.

A reusit visul sa fie zburatorul la care tanjim toti? Nu, a reusit sa ne faca pe toti sa ne uitam la el si sa ne crucim ca-i atat de dement incat sa-si infiga o racheta… intre tablele de pe spate si sa alerge astfel niste MIG-uri.

Dar ce reuseste uliul… n-a reusit. Si nici ce reuseste vulturul, vrabiuta sau pescarusul n-a reusit.

Dar cica a reusit sa faca asta Chris Simon, regizorul spectacolului Omul Pescarus. Se spune c-ar fi un spectacol superb, am cativa prieteni care au legaturi tangentiale cu show-ul asta acrobatic, asa ca diseara ma duc sa vad ce si cum se intampla sa arate primul spectacol de la Grand Cinema Digiplex.

Cat de tare va fi experienta… nu stiu. Am avut norocul ca atunci cand am filmat la Vegas cu colegii de la ProTv International sa asist la doua show-uri Cirque du Soleil, deci m-am cam intalnit cu maximul din domeniu, din cate se zice. Dar ma duc si la Omul Pescarus. Vei putea si tu sa-l vezi la Grand Cinema Digiplex in fiecare marti, dar daca nu vrei sa risti… ma duc eu si promit sa ma intorc cu feed-back.

Sa vedem ce-o fi, zic.

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • […] atunci cand am vorbit despre Zbor, ca ma duc la premiera spectacolului acrobatic Omul Pescarus, la Digiplex, si promiteam sa vin sa […]

    răspunde-i
  • Elena
    • 05.12.2011

    Si eu vreau feedback-ul 😀 Are vreo legatura cu pescarusul Jonathan Livingstone?

    răspunde-i
  • […] vedeti, puteti citi review-uri la Adrian Ciubotaru, Alex Negrea, Sana Nicolau, Ruxandra Predescu, Cabral Ibacka si pe […]

    răspunde-i
  • andreea
    • 03.12.2011

    helloooo…ai promis ca te intorci cu feed-back…anul asta??? 😛

    răspunde-i
  • gizmata
    • 30.11.2011

    Cabraaaaaaaal, unde esti ? Astept sa imi spui cum a fost piesa!!

    răspunde-i
  • Andra
    • 29.11.2011

    Sper sa-ti placa si poate merg si eu sa vad ce si cum.

    Ca zbor n-am mai visat demult insa sper ca voi mai visa.De simtit am simtit ca zbor adeseori,astazi insa simt ca am aterizat cu o busitura infundata si nemeritata.

    răspunde-i
  • Hmm… da. Si eu ma simt asa bine in avion de parca m-as fi nascut in unul. Probabil reminescente de la tata. 🙂 Cat despre vise… cand eram micuta a avut loc un accident, un copil a cazut de pe balcon de la etaj si desi a scapat cu viata, s-a facut ceva harmalaie… Ulterior am avut mult timp vise in care cadeam de pe fereastra de la etaj. Erau asa de terifiante incat in momentul caderii ma trezeam. Apoi, intr-o noapte am visat ca am cazut si imediat mi-am luat zborul. E o senzatie absolut deosebita sa visezi ca zbori. Parca ti se inalta sufletul la Dumnezeu. De atunci nu am mai visat niciodata caderi. De zburat… am visat ades ca o fac… uneori in scop salvator, alteori pe o tema universala. Ciudat este ca in al doilea caz sunt mereu insotita de un baietel blond si carliontat care imi da o senzatie de siguranta si caldura sufleteasca. 🙂 Ultima oara cand am visat ca zbor, a fost imediat dupa decesul unui prieten… dar era un zbor greoi si intunecat… un zbor prin care ma smulgeam pe mine din moarte si ma purtam departe. 🙂 Sper sa fie un film bun. Iti doresc vizionare placuta si te astept sa ne povesteti. 🙂

    răspunde-i
  • andreea
    • 28.11.2011

    cam intre 16 si 20 de ani mi se intampla sa visez foarte des ca zbor. senzatia era superba. alergam printre blocuri, imi faceam vant si deodata imi ridicam picioarele si zburam. ma trezeam mereu cu un gol mare in stomac si cu o incarcatura emotionala imensa. in ziua urmatoare simteam ca pot sa realizez orice. dupa un timp visele astea au inceput sa se rareasca; si sentimentul la fel pentru ca de cele mai multe ori nu mai reuseam sa ma ridic cu acceasi usurinta; in plus mai apareau si niste “urmaritori” care transformau visul intr-un cosmar. ma trezeam obosita si trista. dupa cativa ani s-au oprit. cred ca ultima data cand am visat ca zbor a fost acum 8 ani. acum am 30. am un somn intrerupt si stresat (asta cand nu am insomnii). duminca ma duc la circ cu copii…si sper sa vad niste “zburatori” care sa-mi aduca macar aminte de anii in care visam ca zbor…oamenii astia “pescarus” fac vreun turneu si pe-afara? pe la torino poate???…
    vizionare placuta!

    răspunde-i
  • gizmata
    • 28.11.2011

    foarte tare! eu cred ca va iesi ceva frumos. o colega de birou se va duce maine si voi reveni si eu cu detalii 😀

    răspunde-i
  • Loading...