Prin ochii lor sau prin ochii tai?

Am prieteni. Multi. Stiu, stiu, in ziua de azi nu mai ai prieteni, toti sunt ipocriti, toti au un scop ascuns, toti au interes, toti vor ceva… Nu va contrazic dar, va rog, lasati-ma pe mine sa fiu naiv, pentru mine lumea e mai frumoasa asa…

Revin… am prieteni. Si, pentru voi, nuantez… destui. Stand de vorba cu ei vad ca mare parte dintre oameni se masoara cu centrimetrul altora. Conteaza pentru ei mai degraba ce cred altii despre ei, decat ce vad in oglinda.

Conteaza pentru ei mai mult ce spun altii despre ei decat ce spun ei despre ei insisi.

Pun mai mare pret pe oglindirea lor in ochii altora decat propriile ganduri despre ei insisi.

Si spun asta uitandu-ma la “Nu ma imbrac asa, ce-o sa zica lumea?“, vazand ca multi spun “Nu dansez, nu ma pricep si ma fac de ras!“, incercand sa-i conving ca nu conteaza ca se uita cineva la ei stramb la strand (da, strand, nu piscina) pentru ca au pus putina burtica.

In parte le dau dreptate, e normal sa iei feed-back din exterior, daca te axezi doar pe ce crezi tu despre tine si refuzi sa te vezi si prin alti ochi ajungi un ciudat. Si nu ciudat pentru ca spun ei, ceilalti, ci ciudat pentru ca nu te mai sincronizezi cu lumea ce te inconjoara.

Dar, si acest “dar” e mare, una este sa iei feed-back-ul, sa il analizezi, sa iei din el ceea ce te poate ajuta sa ajungi mai bun, si alta e sa traiesti prin acest feed-back.

Daca ma imbrac asa toti vor spune ca ma imbrac bine!“… si isi trage pe el sau pe ea niste trente oribile, cul si la moda, se uita in oglinda si-si spune ca ar fi loc de mai bine dar, stiind sau sperand la reactia celorlalti, iese asa din casa.

La fel mi se par si multe din sfaturile tembele ale revistelor pentru femei… “Trebuie sa ajungi o femeie independenta, daca el vrea una sau alta trebuie sa-l refuzi, imbraca-te trendy si iesi la cafea cu colegul de serviciu, asta il va face pe iubitul tau sa…“. Si ea iese la cafea, cu toate ca nu-l place prea tare pe colegul cu pricina, banuind ca iubitul o sa-si arunce geamantanul plin de carpe in portbagajul masinii si-o sa plece in lume. Si cand, intr-un final, il vede pe-al ei plecand in scartait de roti se simte independenta si puternica… dar singura si neajutorata pana la urma.

Si exemplele pot continua la nesfarsit… dar problema ramane aceeasi: te masori prin ochii lor, sau prin ochii tai?

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • ioana
    • 02.09.2009

    intr-una din zile unul din prieteni a spus:rau cu dragostea asta ,eu unul m-as impaca cu fosta prietena………dar vezi tu toata lumea m-ar condamna………si de aici tragem concluziile.Sincer nu e vorba de egoism dar parca prea mult traim dupa tipare ,ne lasam condusi de perspectivele si ideile celorlalti cand de fapt noi suntem cei care ne traim propria viata,stim mai bine ce simtim si cred ,de fapt nu sunt sigura ca tot noi suntem cei care tragem foloasele sau suferim de pe urma lor. CUM AR FI DACA AM FACE MACAR DIN CAND IN CAND CEEA CE NE DICTEAZA INIMA,CONSTIINTA SAU SUFLETUL?

    răspunde-i
  • Skag
    • 31.08.2009

    Eu zic ca multi se vad prin ochii altora. Si este trist. este trist sa nu ai o parere a ta despre tine. De multe ori se uita in oglinda si nu se recunosc, pentru ca ceea ce vad este o persoana construita pe pareriile, gandurile si viziunile altora.

    iti trebuie insa tarie de caracter sa fi indiferent la parerile altora despre tine, si sa iei doar ce este bun din critica lor. Caci pana la urma doar critica te poate face sa evoluezi.

    răspunde-i
  • Dana
    • 28.08.2009

    Ciao Cabral,

    voiam sa spun ca ai perfecta dreptate. uitandu-ma in jur, tot mai multi oameni isi traiesc viata dupa “gura lumii”. si asa cum ai spus si tu, nu fac anumite lucruri pt ca le e frica de “ce ar zice unu si altu”. mai mult dacat atat, incearca mereu sa copieze pe cineva si astfel ajung sa se piarda pe ei insisi. trebuie sa nu uitam sa ne privim si in oglinda, dupa cum spuneai si tu, si daca ne place ce vedem e ok, daca nu ne place si credem ca putem face ceva ( noi singuri, fara influente din outside), well….just do it.

    Noh, cam atat am avut de spus.

    Ciao

    răspunde-i
  • exilat
    • 27.08.2009

    yop. God damn true. cand vrei sa intelegi pe toata lumea ajungi sa nu te mai intelegi pe tine insuti. desi cred ca am mai zis asta…

    răspunde-i
  • petro
    • 21.08.2009

    bah, o sa ma opinez si eu, desi…nu prea cred ca merita efortul;

    ce ma scoate din sarite e ipocrizia, principialistii care emit principii, judeca dupa ele, dar nu se prind ca nu traiesc dupa ele! E ceva ff comun.
    majoritatea se imbraca la moda, dupa trend si se comporta pentru a fi pe placul altilor; toti vor atentie, sa fie mai mult sau mai putin vedete, e nevoia umana, E O NEVOIE, de aceea traim in grupuri, societate, oganizat! cati sihastri sunt? putini! Te imbraci si te comporti pt a fi acceptat, pt a fi aprobat,pentru a fi considerat, luat in calcul,, apreciat pt a NU FI SINGUR si trist. Daca te imbraci ciudat esti marginalizat, ridiculizat, discreditat, iar cand vrei sa imparti o opinie, o parere sau vrei afectiune, nu e nimeni sa ti le dea, pt ca nu te conformezi(exceptie fac vedete excentrice gen MJ sau alti rockeri tzacnitzi)
    -apoi mai sunt si dorintele,strans legate de nevoi( de asociere, stima, autostima si respect- vezi piramida lui Maslow)
    – mai e si invidia, competitivitatea: ca sa domini pe cineva trebuie sa-i bati dupa regulile jocului in care sunt toti angrenati, nu al tau separat;
    – perceptia, pt ca e o lume a perceptiilor, nu a realitatilor (parafrazat dupa Bogdan Teodorescu), asta inseamna ca cei din jur sunt perceptivi la anumite coduri de conduita, iar omul are nevoie sa se integreze.
    – iata un exemplu simplu: mediul de munca: muncesti la un birou de avocatura, sa zicem, ai clienti, te prezinti la tribunal in fata judecatorilor, procurorilor, ce faci? te imbraci ca curu? cum iti vine? cu jeans-ii jegosi preferati si tricoul lalai? ce se intampla cu credibilitatea ta?
    – evident ca e important feed-back-ul, e vb de asteptariile pe care le ai de la cei in fata carora te prezinti, vrei sa fii acceptat, sau sa sfidezi sau sa …whatever; in consecinta adaptezi stilul vestimentar si conduita, totul e un schimb, e un comert afectiv, material, de avantaje, privilegii, asta e societatea, ce nu e clar?
    – ma mai dispera si extremistii: “parerea prietenilor trebuie sa fie sincera, sau: nu conteaza pt mine” etc.bullshit; prietenii sunt diversi pt diverse conjuncturi, caractere, nevoi; rar mai sunt prieteni potriviti, dupa caracterul si tipul respectivului ce are prieten, dar e totul relativ, lagat de fiecare in parte; o mare tampenie e sa generalizezi cand vine vb de oameni.

    cam atat, nu mai am chef sa dezvolt mai mult.

    • eu zic ca te-ai cam agitat.
      o sa ajungem ca aia din Idiocracy :)) …ei ziceau prin 2500, eu cred ca in vreo suta de ani.

    răspunde-i
  • Isolda
    • 21.08.2009

    Cei ce isi vad viata prin ochii altora sunt cei slabi. adica cei multi !!!

    Nu exista nici macar o persoana in viata mea a carei parere sa fie indispensabila . deci, judecand dupa spusele tale sunt o ciudata.
    E OK asa , man !!! nici n-am vrut vreodata sa fac parte din multime.
    Si cred cu tarie ca de si-ar vedea fiecare de viata lui , fara sa-l roada grija de capra vecinului , am fi cu totii al dracului de fericiti.

    răspunde-i
  • evergreen
    • 21.08.2009

    Ţin mult la părerile prietenilor apropiaţi şi ale maică-mii. Ei nu-s ipocriţi. Ei sunt oameni buni. Şi da, există oameni buni şi lumea nu e aşa urîtă.

    Restul nu mă interesează. Mă privesc în oglindă, mă descos şi mă cos la loc şi încerc să fiu obiectivă şi să-mi văd adevărul…

    răspunde-i
  • alex
    • 21.08.2009

    Eu personal inainte sa ies din casa ma trec prin ambele ”filtre”.Ma gandesc mai intai cu ce mi-ar placea mie sa ma imbrac,si apoi cu ce mi-ar placea mie sa ma imbrac,si ce ar fi si pe placul celor din exterior.Pentru ca pentru mine conteaza asta.Nu extraordinar de mult,dar conteaza.

    răspunde-i
  • ellasarya
    • 21.08.2009

    Nu am agreat niciodată spiritul de turmă. Ochii altora sunt interesanți doar dacă în spatele lor zace ceva materie cenușie…
    Am încetat de foarte mult timp să mă mai intereseze „sfaturile binevoitoare ale prietenilor”…

    răspunde-i
  • Gabi
    • 21.08.2009

    Cabral abia astept sa inceapa State de Romania!!!Imi este foarte dor de Thierry si de Familia Potcovaru.As vrea sa da-ti mai multe informatii si amanunte despre serial!Te pup si Bafta la filmari.

    răspunde-i
  • Loading...