DPD Curier. Follow-up.

In cele ce urmeaza o sa vedeti ca ajungem din nou la concluzia ca pe angajat il doare-n cot si ca singurul care este interesat sa rezolve treaba este cel de sus… patronul sau unul dintre sefi, cel care isi asuma toate cele si se comporta ca si cum simte durerea cand firma isi ia un ghiont.

Dupa ce ieri ne-am incurcat in sireturi, dupa ce-am fost la banca si am solicitat un nou PIN, dupa ce le-am pus celor de la DPD link-ul cu articolul in care povesteam nepãțita… imi suna telefonul.

– Din partea DPD Curier sunt, ne asumam greseala, vrem sa va livram PIN-ul.

– Multumesc dar nu mai este cazul, am solicitat altul deja, o sa-l ridic singur de la banca.

– Vorbim noi cu banca si o rezolvam si p-asta.

Omul cu vorbele corecte, cu un ton business-politicos. Chiar am apreciat.* Am zis ca-i OK, daca se vorbeste cu banca si se poate asa, o facem.

Ne-am intalnit, omul zambitor mi-a controlat buletinul, mi-a dat plicul, m-a pus sa semnez.

Ma asteptam sa-mi spuna el sau sa ma sune altcineva de la ei si sa ma roage sa dau jos articolul de ieri seara. Aveam refuzul pe buze, consider ca a retrage un post in felul asta ar fi lipsa de respect, nu se face.

Totusi, nu mi-a zis nimic de genul asta. Nici nu m-a sunat cineva. Si nici mail nu mi-au dat ca sa ma roage asta.

Si iar am apreciat ca si-au asumat, pe langa faptul ca au rezolvat-o.

Da, putem spune ca au reparat situatia pentru ca am eu expunere mare in Media. Da.

Totusi, nu au incercat sa ingroape pisica sub covorasul din baie ci si-au asumat-o asa cum a iesit.

De-aia vin cu articolul asta de follow-up in care povestesc si restul.

Da, PIN-ul merge, toata lumea e happy.

[comentariile sunt inchise aici, discutam la articolul initial]

*Dragos Buzea se numeste domnul cu care am vorbit/m-am intalnit, este de apreciat.