Sari la conținut

De să mergem la Neveresea?

  1. Public.

Nu știu dacă ai avut răbdare să te uiți la „ăștia mici” ai noștri.

Dacă n-ai avut, îți spun o treabă mișto: sunt spectaculos de frumoși.
De activi. De atenți. De veseli. De interactivi. De selectivi.

Publicul nostru de festival este unul care își face propriul show. Un public care contribuie la actul artistic. Un public în care merită să fii.

Mă uit la ei, mă uit la noi și-mi crește inima-n piept.
Am fost pe-afară la ceva show-uri, concerte și festivaluri.
Cred că cel mai tare și mai dedicat public este la Tomorrowland.
Ei bine, ai noștri încă nu sunt la fel de extravaganți, dar sunt la fel de veseli, de entuziaști și de implicați. Și parcă și mai frumoși oleacă.

2. Line-up.

Am tot văzut comentarii legate de artiștii de la Neversea.
Că se putea mai bine, că trebuia să fie acolo și X, ba chiar și Y, plus că fără Z e degeaba…
Aham. Eu înțeleg că toată lumea vrea mai bine, mai mult, mai frumos, mai… cu moț.

Dar cred că uităm să ne uităm prin țările din jur. Dar nu numai la astea din est, mă refer cam la toată Europa.
Sunt doar câteva festivaluri care sunt la nivelul sau peste nivelul Neversea/Untold.
Dar dacă te uiți la costurile mult mai mari implicate la festivalurile alea de-afară, te bușește plânsul. Că de râs… n-ai de ce.

Și cred că uităm să ne aducem aminte de lista de artiști care au venit la noi până să înceapă povestea Untold și apoi Neversea.
Da, sigur că au venit și nume mari. Dar au venit ca show-uri de sine stătătoare, de câteva ore.
Nu ca party de câteva zile, cu multe zeci de ore de show la fiecare scenă.

3. Experiență.

Știu cum e să te simți obosit. Sau bătrân. Sau fără chef. Dar… n-ai decât o singură viață.
Și să mă bată mama dacă te mint, n-o să-ți dea nimeni week-end-ul ăsta înapoi dacă stai acasă și-l dormi.

Ia-ți niște ștrampi pe tine, un papuc de plajă, un maiou cu găurele și o borsetă (au revenit la modă, mie îmi par complet și definitiv oribile) și mergi la mare.
Că stai trei zile, două sau una… că pleci spre mare la prânz și-n dimineața următoare te legeni într-un troleu înapoi spre gară… nu știu care ar putea fi rețeta ta.
Dar sfatul meu este să nu ratezi Neversea. Nici Untold. Nici Awake. Electric Castle. Gărâna. Waha.
Și niciun alt festival de la noi.
Pentru că, în sfârșit, suntem în rând cu lumea (și față de mulți chiar cu câțiva pași înainte) și avem șansa să ne facem de cap acasă la noi.

Răsăritul ăsta e tras de Kartal, azi dimineață. Păi cum să nu-ți facă poftă?! :)

6 comentarii despre "Trei motive să mergi la Neversea"
  1. Ionut

    Mama, ce misto! Mi-ar fi placut si mie sa merg!

    răspunde
  2. Mihai

    Fiecare vârstă isi are distracțiile ei. Dacă la 40, 45 de ani ai nevoie de festival ai o problema. Eu ma duceam la concerte, sau la mare in general sa pierd noptile in gălăgie la 16-25 de ani. La 40 vreau sa admir marea in liniste si sa dorm pe sezlong. Ar trebui oamenii sa-si accepte varsta si sa se comporte ca atare. De fapt asta o fac cei care nu sunt frustrați si cei care le-au facut pe toate la timpul lor

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      :)) eu înțeleg că tu ți-ai luat deja drumul cimitirului. Și că te supără că noi avem încă puls. Dar e alegerea ta.
      Ce nu e de înțeles ar fi tonul ăsta acru cu care te fâțâi pe-aci.
      Vrei să admiri marea în liniște? Perfect, admirare plăcută.

      Tu mergeai la disco între 16 și 25 de ani?
      Noi rupeam discotecile de la 14 ani, aveam cea mai tare combinație de rap în Orășelul Copiilor, Fun se numea.
      Și aveam Meridianul la o stație de metrou de noi, dar mergeam mai rar, ieșeau bătăi cu băieții din zona aia.
      Mai intram și la Casablanca, la parterul Sălii Polivalentă.

      Desigur, cele mai multe fete mișto erau la Preoteasa, dar erau momente când nu ne lăsau să intrăm badigarzii ăia cu gulere portocalii… Calypso, altă treabă mișto.

      Sigur că acum aș putea lua la rând toate discotecile în care mergeam de obicei. Asta doar ca să-ți iau la mișto atacul ăla lame cu „de fapt, asta o fac cei care nu sunt frustrați” (scuză-mă, ți-am pus și virgulele lipsă).

      M-am pus să răspund bălăriei tale de comentariu pentru că mi se pare ofarte mișto cum presupui tu lucruri.

      Și, mai tare de-atât, cum impui tu limitele tale și celorlalți. Ai zis tu: la discotecă se merge între 16 și 25 de ani. Și… gata, e lege! :)))))))

      Dar suprema e asta: oamenii ar trebui să-și accepte vârsta.
      Desigur. O să mă duc la bunică-mea și să-i spun să-și accepte vârsta, să se vâre în groapă, că nu se face să umbli viu la peste 90 de ani.

      Poate că ar fi mai bine, mai ales pentru tine, să te accepți pe tine… fără să-i măsori pe ceilalți cu unitatea ta de măsură.
      Nu de alta, dar… la 41 mă simt incredibil de bine la festivaluri și concerte. Apoi iau rulota și merg pe malul mării, la o bere rece și liniște. După care mă sui pe moto și plec în celălalt colț de Europă.

      Știi, fericirea ta nu e și a mea.

      Și e o dovadă de prostie să vii la mine acasă, încercând să-mi explici ce frustrat sunt eu… că nu simt, nu sunt și nu cred ca tine.

      Hai, liniște plăcută.

    • Masha

      Mihai, dar cine a spus ca exact asa trebuie sa fie? Exista vreo carte pe care noi n-am citit-o sau vreo regula nescrisa pe care nu o stim toti? Fiecare este liber sa faca ce vrea, cand vrea si unde vrea atat timp cat nu ii deranjeaza pe cei din jur. Iar daca pe tine te deranjeaza oamenii 40+ care se simt liberi sa mearga la concerte, inseamna ca tu esti cel care are o problema. :)

  3. Masha

    Oare sunt singura ciudata care nu a mers niciodata la un festival? :D Dar mi-as dori …

    răspunde
  4. Gabi

    Super prezentare pentru festival.Felicitari! Si da fiecare poate alege ce inseamna pentru el distractie, tineretea e in suflet, nu in buletin.

    răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.