Sari la conținut

Notre Dame

Ieri eram în studio și îmi vedeam colegii agitându-se.Îmi dădeam seama că se întâmplă ceva, dar nu puteam opri emisiunea în momentul respectiv… chiar dacă chestia asta simplă a noastră nu a reinventat apa caldă, este o emisiune-concurs și sunt întotdeauna atent la concurenții noștri. Când s-a dat stop și-am văzut imaginile cu Notre Dame… citește tot Notre Dame

Răsăritul definește marea [fotografia zilei de azi 21.iul.2014]

Aud des oameni care povestesc despre mare și despre distracția lor acolo, dar când se ajunge la cel mai frumos răsărit ridică din umeri și spun ”Eu n-am văzut niciodată răsăritul la mare.”.

Și treaba asta pe mine mă descumpănește de fiecare dată…

Pentru că cele mai frumoase amintiri despre mare se leagă, de foarte multe ori, de răsărit.

Ai vreun răsărit anume la care te gândești acum?

Mamaia rasarit de soare

SONY SLT-A99V | 35mm F5.6 1/2500 ISO100

Ieri am fost să filmăm la mare, am tras 16 ore. Dar pentru că totul a început cu imaginea de mai sus… ziua a mers perfect. :)

Deci… ți-a venit un anume răsărit în cap? Ce s-a întâmplat atunci? 

1 mai muncitoresc

Vorbeam acum cateva zile cu niste vechi prieteni despre „cum era, frate, unu maiu…!„. Era altceva decat e acum… si evident ca au inceput sa curga amintirile: – cum s-a trezit prietenul Gulie in camera unor neni foarte gay si cum s-a chinuit el sa-i convinga, cu toate ca era nud, ca orientarile lui sexuale… citește tot 1 mai muncitoresc

Scara de bloc

Locul copilariei mele… aici s-au intamplat mare parte din intamplarile unui puradel crescut intre betoane. Joaca aia cu liftul, lepsele, capacele de cosuri metalice de gunoi lovite de usa liftului intru groaza vecinelor in etate (care toata ziua ascultau pe la usi), datul cu fundul pe balustrada, sunatul la 12 noaptea la toate soneriile de… citește tot Scara de bloc

Ecouri din trecut.

thumb default

Ma intorceam in seara asta spre casa si intrand pe Brancoveanu mi-au revenit in minte niste flash-back-uri din copilarie. Seri de vara, calm si fuioare de aer care atarnau peste cartier, noi cu “Frunza” si cu “V-ati ascunselea?”… si atunci apareau ei. Multi, verzi si amarati. Dar flash-back-ul era mai degraba fonic, asa ca m-am… citește tot Ecouri din trecut.