Sari la conținut

Dimineața e bine să te întâmpin cu o cafea buna și cu o cât mai mare injecție de optimism.

Totusi, azi vreau sa-ti dau altceva… da-i [play] si citeste, dar doar daca stii ca vei putea citi pana la capat, fara sa te deranjeze cineva. Daca nu… ai rabdare pana cand vei putea citi in tihna. Altfel e degeaba…

Ti se spune tot timpul, ti se repeta uneori enervant de des ca ar trebui sa traiesti ziua de azi ca si cum ar fi ultima. Sa saruti azi ca si cum ar fi ultima zi in care vei putea saruta. Ti se spune sa strangi azi in brate, sa mangai, sa iubesti, sa faci dragoste… ca si cum ar fi ultima zi in care ai putea sa faci asta.

Nu c-as vrea eu sa fiu Nelu-Contra dar iti propun altceva… traieste saptamana asta ca si cum ar fi prima – nu ultima – din viata ta. Ia totul ca fiind nou, ca si cum ai vedea fiecare lucru pentru prima data.

Cand inchizi tab-ul cu cabral.ro ridica ochii din monitor si priveste totul ca si cum ar fi prima data cand te-ai afla acolo unde esti. Incepe cu lucrurile care te inconjoara ca si cum nu le-ai mai vazut niciodata. Nu trebuie sa te prefaci, trebuie doar sa-ti impui sa le vezi cu alti ochi.

Nu-s nebun, am incercat si eu asta, e chiar misto. Vezi detalii pe care nu le-ai vazut pana acum, detalii pe care altfel nu le vei vedea niciodata.

La fel sa faci si cu oamenii care-ti sunt acum prin jur. Nu-i mai lua asa cum stii ca sunt, priveste-i. Observa-le hainele dar mai ales gesturile, expresiile, felul in care vorbesc, analizeaza-le tonul vocii si energia degajata de actiunile lor.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Vei vedea trasaturi pe care nu le-ai vazut pana acum, vei vedea riduri si expresii, vei vedea greseli sau lucruri de apreciat, vei reevalua oameni pe care altfel nu i-ai mai fi trecut prin niciun filtru, chiar daca ar fi trebuit sa faci asta.

Fa asta toata ziua, de cand iesi din incaperea in care te afli si pana ajungi acasa. Comporta-te ca si cum orasul e unul nou si ca strazile sunt unele pe care n-ai mai calcat niciodata, ca si cum tocmai ai ajuns acolo.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Vei simti un alt ritm al orasului, alte detalii te vor surprinde, va fi totul nou, ca si cum te-ai afla in vacanta intr-un oras strain.

Iar acasa… fa acelasi exercitiu. Observa totul ca si cum ar fi nou, minuneaza-te la fiecare detaliu, ia-l ca si cand ar fi proaspat si mira-te de el. Priveste canapeaua din sufragerie ca si cum ai ajunge in vizita in casa ta pentru prima data. Observa-i uzura, cutele, culoarea… fa la fel cu mobila din bucatarie, cu parchetul, cu totul.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Iti vei vedea casa cu totul si cu totul altfel. Nu va fi neaparat mai frumoasa dar vei descoperi lucruri abandonate de multa vreme, ganduri candva uitate, chestii care-ti vor face placere. Nu te mint, vor fi si lucruri care nu te vor bucura… dar si ele vor face parte dintr-o noutate care, pana la urma, te va surprinde placut.

Si la sfarsitul zilei, la sfarsitul acestei zile… uita-te in oglinda. Uita-te indelung. Observa in tacere, priveste-te. Uita-te la tine, suflete, pe indelete, fara graba, fara sa te gandesti la altceva.

Gandeste-te la tine in timp ce te privesti, in timp ce vezi riduri noi sau ganduri noi, in timp ce observi noi fire albe sau simtiri noi si vechi deopotriva. Mangaie-te incet pe fata si simte-ti pielea asa cum este ea acum, nu cum iti aduci tu aminte ca ar trebui sa fie.

Atinge-ti cu varfurile degetelor trasaturile, mangaie-ti incet sprancenele, nasul, pometii… atinge-ti fiecare detaliu de pe fata si constientizeaza-te ca si cum te-ai vedea pentru prima data.

Si dupa ce te-ai privit, dupa ce ai facut din nou cunostinta cu tine, dupa ce ai vazut ce ti-a adus trecerea timpului, dupa ce ai facut din nou cunostinta cu tine si pe-afara si pe dinauntru… intoarce-te aici si spune-mi, te rog, si mie cum ti-a fost.

Spune-mi daca ti-a folosit, daca ti-a priit, daca ti-a facut bine.

Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca…

Nu, de data asta vom sta de vorba doar cei care vom fi incercat, doar cu cei care vor avea ceva de spus, ceva ce va incepe cu Mai, la mine a fost…

Si daca la sfarsitul zilei va fi un dialog, chit ca este intre doar doi oameni, atunci va fi foarte bine. Daca vom fi si mai multi… atunci va fi perfect.

Ne vedem diseara, aici, sa vorbim.

Sa aveti o zi buna, intr-o lume noua… una mai frumoasa, sper. ;)

 

39 comentarii despre "Nou."
  1. Marius

    Frumos spus(scris)!

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 1.

  2. calu lu fat-frumos

    Da, frumos, filozofic, spiritual. Pentru cine are timp :D Cand incepi de dimineata cu telefoane, calcule, pdf-uri tipete, urlete, sefi agresivi care-ti fac pressing om la om pe tot terenul…Ajungi acasa praf tandari sau te relaxezi in vreo „biblioteca” din Centru vechi. Asta luni si cand te scoli deja e vineri.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 2.

  3. albinuta veninoasa

    Faina propunere. Adevarul este ca nu stim sa traim profitand de tot ceea ce ne inconjoara.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 3.

  4. Mirela

    Sa stii ca citind ce ai scris mi-am dat seama ca eu chiar am astfel de zile cand ma bucur de tot ce ma inconjoara, de frumusetea orasului (da, si Bucurestiul este frumos…uneori), de o raza de soare sau de un fulg de nea…ma bucur sa revad un obiect sau o poza care imi trezeste amintiri…partea mai grea este partea cand te auto-analizezi si iti dai seama ca usor usor te-ai schimbat si nu mai esti cine erai, si nu te-ai schimbat neaparat in bine…imi propun sa redevin cine eram dar este greu….cu trecerea timpului ne maturizam, sentimentele nu mai sunt aceleasi, ne racim fata de cei din jurul nostru, fata de persoane cu care odata candva petreceam zile intregi si pe care acum le vedem uneori odata la un an sau 2.e trist sa vezi ca ai intrat in jocul asta haotic al vietii si defapt uiti sa traiesti pentru tine.
    Traim pentru munca, pentru parinti, dar mai putin pentru noi, nici nu stim cand trece timpul, trece viata pe langa noi si ne dam seama ca am pierdut din vedere multe lucruri simple care ne fac o placere enorma!
    Trebuie sa privim viata prin ochii unui copil ca sa ne putem bucura de ea la maxim!
    O zi si o saptamana minuate!

    răspunde
  5. Silvy

    Vei avea parte de dialoguri frumoase cu cei care stiu sa lupte pentru frumusetea din viata lor, cei cu spirit de invingatori! Traiesti ca si cum ar fi „ultima data” doar lucrurile in care nu mai crezi sau care nu se mai potrivesc in viata ta si normal ca avem si astfel de lucruri; nu-i poti tine pe toti alaturi, nu poti fi in toate locurile in acelasi timp. Dar ceea ce pretuiesti si reprezinta ceea ce vrei sa fii din prezent, sa ai si sa faci, e mereu nou pentru ca fiecare interactiune ne ransforma ori daca nu poti vedea schimbarea celor de langa tine e cam greu sa fii la curent cu ce simt si ce-si doresc si ce simti si ce-ti doresti. Si cred ca sunt foarte multi cei care isi incep ziua dimineata ca pe ceva total nou, poate ca nu sunt multi constienti dar sigur oamenii aia care ne zapacesc cu entuziasmul cu care isi traiesc viata o fac mereu stiind ca lucruile care se termina se termina la decizia lor. Sa aveti o saptmana nou-nouta! ;)

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 4.

  6. Manuela

    Sunt de 3 ani in capitala, ardeleanca de la Cluj…toti se mira ce caut aici, cei de acasa..se ingrozesc,..cei de aici zic ca sunt cu capul…insa exact cum spui…zilnic, imi ridic privirea spre ce-ti poate oferi capitala si vad paharul plin…arhitectura cladirilor din Micul Paris, zambetul copiilor din graba lor spre scoala, dimineata, cainii vagabonzi care culmea ne dau exemplu de civilizatie trecand pe trecerea de pietoni…etc….azi o sa fiu si mai atenta, dar in special la acea parte de a ma privi pe mine si de a face cunostiinta din nou cu mine :)

    Multumesc pentru sfat si cred ca lumea ar fi mai frumoasa daca ne-am opri asa macar o saptamana sa ne privim pe noi si pe cei din jurul nostru cu niste ochi toleranti, macar daca nu calzi!

    răspunde
  7. Ovi

    Bravo! Asta fac de prin toamna, cat pot de des. Viata mea s-a „resetat” atunci din varii motive, iar asta a fost leacul si calea perfecta. :D
    Ma bucur ca in fine am gasit pe cineva care sa exprime adecvat ideea … Highly Recommend ;)

    răspunde
  8. raluca

    Neata, Cabral. Stii, asteptam un post asa de la tine de foarte mult timp. Pentru ca mult timp am trait fiecare clipa ca si cand ar fi fost ultima, fiecare discutie, fiecare moment petrecut cu cineva l-am tratat ca si cand ar fi fost ultimul. Stiam ca se va termina si poate de asta sau poate pentru ca nu voiam sa mai fiu ranita inca odata, iar asa, traind ca si cum ar fi ultima data in viata cand o faci, am sperat ca ma protejez pe mine. Si cred ca asa a si fost. Sincer, nu stiu. Dar stiu ca de fiecare data cand am cazut m-am ridicat privind lucrurile ca pentru prima data. Prima oara cand imi vedeam prietenii, prima data cand ii ascultam, prima data cand ma vedeam dimineata in oglinda. Multi spun ca m-am schimbat si poate asa e, nu ii aprob nici nu ii dezaprob, eu cred ca am mai crescut putin. In fine,asta conteaza poate mai putin acum, dar, ce vreau sa spun este ca e minunat sa simti cata forta primesti cand vezi din nou totul cu ochi noi. Si da,vezi lucruri care nu iti plac, prieteni asa cum nu credeai, casa asa cum poate era,dar o vedeai trunchiata, chiar pe tine in alte lumini pe care nu credeai sa le ai dar, asta cred eu ca ne ajuta sa crestem. Cel putin eu asa am reusit. Nu stiu altii cum au facut.

    Merci pentru acest post minunat.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 5.

  9. NICOLETA

    Da,cred ca exercitiul pe care-l propui merge,la voi cei tineri.Asa mai scapati de lamentari,de rutina,de stres.La mine insa trecerea anilor nu mai atenueaza nimic.Chiar daca as putea vedea totul ca in prima zi,exista ceva(un reumatism,o tristete…ceva acolo!)care ma coboara imediat cu picioarele pe pamant.Si nici nu cred ca vreau sa renunt la atata experienta de viata capatata cu un pret platit pentru fiecare(si ce pret!).Va doresc succes.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 6.

  10. karmapolice

    of de ce ma faci sa lacramez de pink mondays? nesuferitule!

    răspunde
  11. Alina

    De ce ai zis de 3 ori in articol „Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto.” ?

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Acum vrei sa explic si virgulele, si repetitiile, si motivatia articolului?!

      Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca… 7.

  12. Ana Maria Pavalache
    Ana Maria Pavalache

    Da, excelent exercitiu de introspectie. Incerc sa-l fac de cate ori imi amintesc de mine si de ceea ce ma inconjoara. Este minunat cand incep ziua asa, de obicei tot ce vine dupa un asemnea exercitiu e mult mai usor de asimilat. Oamenii stresati de la birou, persoana care te calca pe picior in metrou, iubitul (a) care nu ti-a dat atentia atunci cand ti-ai dorit etc.
    De ce e bun? Pentru ca pleci de acasa deja cu un mindset care presupune sa intelegi oamenii, pe tine si viata asa cum sunt. Si in afara de asta, se simte ca si cum in fiecare zi te uiti in oglinda la o persoana noua, un tu nou, mai destept, sensibil si tolerant decat ieri.
    Cu cat te intelegi, te iubesti si te accepti mai mult, cu atat mai frumos/frumoasa vei fi chiar daca suna a bullshit si clisee, chiar daca in ziua de astazi frumosul se vede intr-o pereche de pantofi, o rochie extraordinara si o culoare de par care sa-ti puna ochii in evidenta.
    Cu alte cuvinte: „frumusetea vine din interior” si de fiecare dara cand firele de par alb te deranjeaza (ti-o spun eu care am 26 de ani si seman cu Cruela din 101 Dalmatieni) fugi la coafor, vopsestele si uita de existenta lor!! De riduri nici Geroge Clooney, nici Angelina Jolie n-au scapat, asa ca iubeste-le!! Sunt parte din tine! Punct.

    răspunde
  13. booo

    Super tare! Mi ai dat un reboot la creerasi. Cum iti vin chestiile astea luni? Bravo ma

    răspunde
  14. Scorpio

    Mai la mine a fost cam asa…
    Undeva pe la varsta de 35 de ani, mi-am dat seama ca de fapt nu stiu nimic din ce spuneam ca stiu…si ca viata mea de fapt fusese o mare minciuna. Asa ca in loc sa fac cum mi se spunea, sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima…am ales sa sterg tot, dar tot cu buretele si sa traiesc totul de la inceput…
    Sa ma bucur de munte si sa il escaladez(chiar daca urasc muntele), sa ascult padurea si vantul(chiar daca sunt oraseanca si nu imi place vantul), sa nu ma mai plang de mine ca nu ma simt femeie, ci sa ma privesc in oglinda si sa spun ,,de azi sunt frumoasa, pentru ca asa ma simt”.
    Si dupa ce am reusit sa privesc in oglinda, pe noua ,,eu”…dupa ce m-am impacat cu ridurile pe care acum mi le-am vazut prima data cu adevarat si care nu ma deranjeaza, dupa ce am invatat sa fiu calma, linistita, sa zambesc…pot sa iti spun Cabral…ca imi este mult mai bine. :)

    răspunde
  15. vasilescumihaela

    Nah, am facut asta deja… un soi de ce spui tu. E bine pentru o vreme… uneori… da’ eu cred ca-mi cumpar bicicleta. :)

    răspunde
  16. Cris-Mary

    Citit, facut, vazut si placut. E o senzatie frumoasa :) Si nu ..nu esti nebun! Multam!

    răspunde
  17. Bucur

    atunci cand te trezesti de dimineata este deja o mare dovada de dragoste,faptul ca Dumnezeu te iubeste este atat de clar.Cat priveste o viata noua aceasta se intampla doar atunci cand primesti mantuirea personala si Duhul Sfant in inima ta.Sustin asta din propie experienta.

    răspunde
  18. teo

    Dupa ce-am citit articolul tau, prima persoana pe care am privit-o a fost sotul. Gesturi, mimica … mi-am amintit de ce m-am indragostit, i-am simtit parca parfumul pe care-l purta la prima intalnire, acum am vazut parca un alt om, dar totusi acelasi din totdeauna… ciudate sentimente. Am iesit afara si-am privit in jur, pentru prima data dupa multi ani, am simtit un usor miros de fum, lemn ars si… frig, prospetime, curatenie… ceva ce-mi amintea de copilarie. Sunt in locul unde am copilarit, insa acum a fost altfel, parca eram prima data aici… Am simtit ca se ascute spiritul de observatie :) am vazut lucruri care mi-au fost sub ochi zile, poate luni intregi, pe care le-am ignorat (poate din graba, neatentie, poate din ignoranta sau poate nu le-am dat importanta niciodata). O sa razi, dar am privit cainele (am un yorkshire terrier de 2 anisori) si pentru prima data am fost mirata de cata viata si energie poate avea o fiinta atat de mica si cata dragoste poate emana si cat de usor te cucereste cu o simpla privire… Am avut un sentiment de bine, a fost ca o renastere… si m-am incarcat cu o doza de optimism… pur si simplu mi-au venit in minte cuvintele: lumea e faina! Poate mai faina de cat putem noi intelege si ca ar trebui sa privim tot ce ne inconjoara mai in profunzime pentru ca exista lucruri mici, simple care ne pot face ziua mai frumoasa, care ne pot face sa trecem altfel peste anumite momente… M-am uitat in final in oglinda, ma uit zilnic in oglinda, dar nu m-am vazut nicicand ca acum… :) Foarte fain sentiment… un amestec de mandrie si multumire fata de tot ce am facut si tot ce am trait pana am ajuns sa arat ca acum… cu fiecare rid, cu fiecare cicatrice…

    răspunde
  19. stefi

    Dap, asa este, e fain, e super! Stiam cum e pentru ca de multe ori cand nu mai am chef de viata mea, cand ma pierd in rutina, fac asta! Privesc mica mea lume cu alti ochi si ea devine interesanta, plina de detalii si nimicuri frumoase si ciudate. E ca si cum m-as privi din exterior si m-as vedea prin ochii altcuiva. Un sentiment de bucurie, in care stresul se atenueaza si o usoara ameteala te cuprinde. Mi-a fost greu sa fac asta o zi intreaga, o zi obisnuita de munca apoi gradi si casa.. dar mi-am impus si am reusit. Mi-am privit copilul ca fiind prima data cand il vad. Si mi s-a parut mai mare si mai dragalas. L-am pupat imediat, n-am putut rezista dragalaseniei de pe chipul lui cand „imi povestea” cum a fost la gradi azi.
    La volan mi-a fost un pic mai greu sa-mi impun sa ma simt ca intr-un oras nou, caci „nu mai stiam drumul” :D, dar in drum spre casa am privit din departare orasul si parca eram in vacanta…
    Caci este cam acelasi sentiment pe care-l ai cand te intorci acasa dintr-o calatorie mai lunguta…
    in concluzie: viata e o perceptie si depinde de noi cum si cat de frumos o percepem fiecare in parte.
    Mersi, C

    răspunde
  20. maria

    eu sunt Mai, eu cred ca…8 :) Si cred ca esti un om deosebit si cumsecade, altfel nu ai putea sa ai simtiri asa profunde si nobile. Si maine cel putin o sa incerc cele sugerate de tine. Cred ca este util, mai ales cand incerci sa iei multe chestii de la capat. Multumesc!

    răspunde
  21. albinuta veninoasa

    Am facut o mare greseala azi.
    Azi am fost nesimtit sau cum vreti voi sa-mi spuneti.
    M-am grabit, am uitat, … scuze sunt la tot pasul si este inca o lectie invatata „FA CAND II MOMENTUL, NU AMANA”.
    Azi, ajuns la magazin, impreuna cu sotia, pana si-a facut sucul cu sirop de catina, eu am si raspuns la acest articol, dar, DAR, am uitat sa-i spun si ei despre aceasta experienta frumoasa.
    Mi-am ridicat ochii din monitor imediat ce am terminat de citit articolul, am tras aer mult in piept sa-mi ajunga si mi-am aruncat un zambet pe fata, dupa care am inceput sa privesc prin toate colturile magazinului. Am revazut multe lucruri placute intr-un minut, da, te-am vazut si pe tine stand la taclale anul trecut, mi-a revenit si bucuria in suflet despre intalnirea fam lui Stefanut, … mi-au trecute multe lucruri frumoase prin fata ochilor inainte sa ies din magazin zambind.
    Acum vine partea nasoala, dupa nici doua ore de la plecarea din magazin ma suna sotia si imi zice cu o voce tuguita „hai la magazin, avem control „. Cum eram prin toate canalele de energie plin cu „fengsuiul” ala frumos (vb lui Chinezu), am intrat in magazin aproape un zambet, iar sotia era cam palida la fata. Degeaba controlul a venit cu o verificare prealabila a normelor europene, care urmeaza sa fie puse in aplicare in viitor si in tara noastra, sotia nu si-a revenit numai cand a fazut ca este totul in regula. De ce ? Unele pesrsoane, cunostinte reusesc sa dezvolte unele pb negative de 10 ori mai mult, iar unele persoane chiar daca stiu ca sunt in regula, nu reusesc sa-si stapaneasca emotiile.
    Dupa ce a plecat controlul, imediat am primit intrebarea „da cu tine ce era de erai asa calm ? Mai ca nu zambeai, un pic mai aveai si ma enervai la culme cu calmul tau”. No cum sa-i spun io la femeie despre acest lucru frumos care mi s-a intamplat azi ? Normal, nici acum nu stie motivul adevarat. I-am spus ca nu aveau ce pb sa gaseasca inspectorii. Normal ca nu m-a crezut si mi-a raspuns, „da, si stii tu ce ai in magazin”.
    Acum ma gandesc sa o las 2-3 zile sa-si revina si sa o trimit sa citeasca acest articol si sa puna in aplicare ceea ce am pus si io.
    Era sa uit, aceasta metoda merge si seara dupa ce ai culcat pruncii si tragi 2-3 guri de aer in piept si te gandesti la ziua care a trecut, dupa care zambesti ca maine o iei de la capat.
    Fiecare trebuie sa creada ca poate schimba ceva prin simplul mod de a fi.
    O seara placuta tuturor.
    Cabral, ms pt aceasta zi !

    răspunde
    • stefi

      ..la cat „deranj” a facut Stefan in magazin, cred si eu ca v-ati amintit de noi :p Oricum, ne bucuram mult ca am avut ocazia de a ne cunoaste, sunteti deosebiti, in special Campionul vostru. Bafta in tot ce faceti si cand mai avem drum, intram pentru aprovizionare. Mierea de mana si energizantul fac minuni! ;)

    • albinuta veninoasa

      Deranj poate spune o persoana care nu are sau nu iubeste copiii.
      Placerea a fost de partea noastra.
      Va asteptam oricand.
      Sanatate maxima !

  22. Filipineza

    Un sfat bun pentru cei care îl urmează. Fac asta de când eram copil, poate și pentru că, dacă aș ști de existența ei, ”ultima săptămână din viața mea” ar fi extrem de stresantă: prea mulți oameni de la care să îți iei adio, prea multe lacrimi, prea multă dramă. Și mai e și panica.
    Ca să răspund și la întrebarea ta, m-am străduit mai mult astăzi în demersul ”prima săptămână din viață”. Am descoperit că oamenii pe care credeam că îi cunosc, nu sunt așa cum îmi plăcea mie să cred. Am descoperit că și iarna poate să fie frumoasă. Am descoperit că nu am mai citit de mult blogul tău. Am redescoperit că un zâmbet poate să îți facă ziua mai frumoasă.
    Mulțumesc.

    răspunde
  23. Domnisoara
    Domnisoara

    Fac asta des incat asa am ajuns sa cunosc ce minunat este doar sa admiri si sa intelegi ce se intampla in jurul tau. Odata, eram la munca si iesisem putin sa iau o pauza, era f cald. Pe balcon era un ghiveci cu niste flori galbene f.frumoase si acolo isi facea veacul o soparla de un verde SUPERB, cum rar am vazut. Am stat si am urmarit o sa vad ce face. Mereu admiram in jurul meu sau imi luam timpul dar in ziua aia am fost atat de fericita incat simteam ca zbor. Nu sunt nebuna dar atunci am invatat intr-adevar ca a intelege in jurul tau si a observa lucrurile in simplitatea lor este cea mai mare fericire a sufletului. Cand te uiti in trecut iti dai seama ca iti amintesti si te multumesc mai repede lucrurile marunte decat un Monte Carlo sau Mercedes. Binenteles ca atunci cand plang sau rad as prefera sa o fac intr-un Mercedes(cu titlu de exemplu doar) decat pe o bicicleta . In ziua aia numai la soparla aia m-am gandit, ma gandesc la ea cand uit ca am libertatea de a face atat de usor multe lucruri frumoase . Fericirea inseamna linistea sufleteasca . Oricati bani ai avea, am fost si mai saraca si mai avuta, indiferent ce cadouri primesti(asta nu inseamna ca nu tre’ a primi), cand ramai doar tu si cu acea oglinda de care spuneai iti verifici sufletul. Daca el te macina si te doare atunci nu esti fericit . Pentru mine este o bucurie sa ascult batranii cu ceva de povestit, cei ce transmit ceva , parca as fi citit 2-3 carti. Sunt ancorata in realitate si nici nebuna nu sunt dar daca n-as fi invatat sa „visez” in jurul meu,atent, cred ca ar fi fost trist .

    răspunde
  24. Laura

    am incercat…da nu mi-a iesit cum trebuie:(((( Adica cu oamenii a fost mai usor…. i-am privit pe toti ca si cand nu i-as cunoaste, am incercat sa fac abstractie de parerea pe care o aveam despre fiecare pana acum, sa elimin toate prejudecatile…a functionat si mi-a placut. Cel mai ok mi s-a parut ca am incercat sa uit de ce nu imi plac anumite persoane, sa le mai dau o sansa cum ar veni :))
    Dar cu biroul, masina, casa….nu merge:)) mi se pare ca sunt prea obisnuita cu tot ce e in jurul meu si nu pot vedea nimic ca fiind nou. Pot sa studiez mai atent anumite lucruri/locuri, sa incerc sa le observ detaliile, dar nu le pot vedea ca fiind noi. Cred ca as reusi doar daca as pleca cateva zile, daca as iesi din rutina.
    Pe mine ma privesc destul de des…si in functie de dispozitie ma vad altfel de fiecare data.
    Asa ca o sa continui treaba asta toata saptamana, sa vedem ce iese :)

    răspunde
  25. maria

    First m-am uitat la Tom si Jerry. Inca ma uit de fapt. Am mancat oua fierte, ceea ce nu mai facusem de mult, credeam ca le urasc. Experimentez… E interesant

    răspunde
  26. monica

    buna Cabral..
    Nu am facut exercitul acesta ieri cand ne-ai propus, in schimb atunci cand citit am intrat in starea creata imediat, dar stresul nu mi-a permis acest lux de a continua, in schimb AM TRAIT aceasta experienta dupa ce am dat bacul, acu ceva ani….:)…. simteam ca toata lumea este noua, ca sunt pe alta lume.. a fost tare straniu, dar foarte frumos.
    Mi-am adus aminte de aceasta intamplare cu ajutorul postului tau.. ms

    răspunde
  27. un mar

    Mi s-a parut interesant exercitiul tau si mi-am propus sa-l incerc si eu. Eram la birou si m-am gandit „maine la ora asta, am sa citesc comentariile celorlalti, ce interesant va fi”. M-am uitat apoi in jur. Mai intai am aruncat o privire pe fereastra din stanga mea. Se vedeau acoperisurile ruginite ale caselor. Hm, cam uratele! Iar lumina asta e cenusie si mohorata! Mai apoi am privit planta uriasa de langa geam. Toata lumea o admira cand intra in birou. Si eu la fel, in fiecare zi! Are o frunza pe jumatate ofilita, dar … observam asta deja! Apoi biroul meu, Totul alandala! Acte peste acte, dosare, capsatoare, totul organizat pe mii de caprarii. Doar eu stiu ce am pe unde am! „Ce dezordonata e fata asta!” ar gandi oricine intra in birou. „Nici nu vreau sa ma gandesc ce mizerie are prin casa”. Nu am, doar biroul e dezordonat! Chestia asta ma cam enerveaza, dar cumva actele se tot acumuleaza si-l sugruma!
    Nici nu apuc s-o studiez pe colega de birou. O fata grasuta si f rosie in obraji. Sta incruntata. Ceva din postura ei imi da de inteles ca e suparata. Am ajuns sa o cunosc atat de bine. O intreb daca e suparata si neaga, dar stiu ca peste vreo 15 minute imi va marturisi. Ma amuza ca mereu incearca sa tina in ea, dar pana la urma rabufneste! Apoi sunt chemata de urgenta la sefa! Tipa deja la alte doua colege. Ele indruga ceva. Nu, nu asa ar trebui sa procedeze. Mai mult o starnesc. Are fata plina de riduri. Pare f obosita, de parca n-ar fi dormit! Pare coplesita.

    răspunde
  28. pitu

    faceam oarecum frecvent exercitiul asta …am renuntat…si stii de ce?nu reuseam sa gasesc puterea sa merg mai departe cu curiozitatea :era mereu un punct in care ma opream…sfarseam prin a plange…

    răspunde
  29. Magda

    Buna Cabral,

    Traiesc viata mea prin ochii mei de nou-nascut si ma simt libera, fericita si dornica sa recunosc oamenii din jurul meu, sa ma indragostesc in fiecare zi de barbatul meu si sa ii fac fericiti pe cei din jurul meu cu optimismul de care dau dovada.

    Traiesc ziua de azi asa cum este ea! Va doresc o zi asa cum va imaginati voi o zi perfecta pentru voi !

    răspunde
  30. Lumy

    Am inceput deja sa vad camera in care stau cu alti ochi, abia astept sa imi „vad” parinii, iubitul, si restul persoanelor din jurul meu cu ochii mei cei „noi”
    Un sincer si mare Multumesc!!

    răspunde

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.