De ce unii sunt mai buni decat noi? Sa vorbim putin despre modele…

Te uiti in jur, pe strada, la birou sau la terasa, si vezi oameni care au succes.

Da, stiu, de multe ori succesul se masoara prost, in chei de masina opulenta si haine cu LED-uri si sclipici, dar nu la asta ma refer. La fel cum nu ma refer nici la cei de succes care au mostenit un teren de la bunica si l-au vandut pentru a-si cumpara Q7 si ceas cu Swapiroski. La fel cum nu ma refer nici la combinatori, politici sau nu, la bisnitari sau la oportunistii sadea.

Ma refer la oameni de succes, oameni care au muncit pentru acel succes, oameni care s-au ridicat de pe unde erau si s-au catarat pana hat! departe, acolo de unde privesc lumea cu spatele drept, constienti ca pot deveni modele bune pentru altii.

Ce au oamenii astia in plus fata de ceilalti?

Sunt mai destepti? Da, sigur ca unii dintre ei sunt mai destepti decat marea majoritate. Dar nu numai asta a fost cheia lor…

Sunt mai bine informati? Daca-i scoatem din discutie pe rechinii mari, aia implicati in politica (si care oricum nu pot deveni modele), orice om poate ajunge la un nivel propice de informare.

Sunt mai frumosi? Lasati, lasati… nu despre asta era vorba.

Si atunci ce au? Ce ii mana in lupta si-i face premiantii unei gasti de 23 de milioane de oameni?

Imi permit sa ma arunc eu si sa va spun unul dintre secrete: dorinta de a invinge! Dorinta de a castiga, vointa de a nu accepta infrangerea, determinarea de a nu se opri niciodata.

Da, si mai e ceva… disponibilitatea de a munci. Si aici nu ma refer de a munci cele 8 ore pe zi. Ma refer la disponibilitatea de a munci 18 ore pe zi, fara tras mata de coada, fara a se gandi cum se imbata cu prietenii in week-end sau ce haine isi mai gasesc la baietii care vand din portbagaj. Deci tot de determinare este vorba.

Crede cineva ca Mihai Leu, Leonard Doroftei sau Lucian Bute s-au dus la antrenament doua ore pe zi, luni-vineri? Am mancat si eu un fel de paine din asta… muncesti de dimineata pana seara, in multe feluri, pentru a ajunge la nivelul ala.

Crede cineva ca Hagi dansa pe mese vinerea, pentru a ajunge sambata la meciul de pe stadion? Nu, nici gand!

Crede cineva ca Nadia Comaneci iesea la discoteca cu prietenele de joi pana duminica? Nu, va spun eu ca nu…

Am dat niste exemple care nu prea lasa loc de comentarii, exemple de oameni care au ajuns sa le fie rostite numele cu respect nu pentru ca au multi bani ci pentru ca… sunt modele. Si ar mai fi cateva nume, dar nu despre enumerarea asta vorbim.

Mai jos am pus un film… ceva care la prima vedere te face sa razi. Dar daca ai ochi si creier mai observi ceva…

S-au chinuit simpaticii astia doi sa-si recupereze troacele si sa reintre in cursa pentru cateva zeci de secunde. Poate daca reintrau nu mai aveau sanse. Poate ca daca reuseau sa opreasca turbatele alea doua vedeau ca sunt stricate si nu aveau ce face. Poate ca oricum nu mai conta… insa cei doi au incercat pana la capat sa reintre in cursa. Nu au spus “Asta este!” si-au plecat. Nu s-au uitat de pe margine. Nu au asteptat sa-i ajute mama lui Stefan Cel Mare. Nu, au incercat ei, atat cat au putut.

De ce? Pentru ca in mentalitatea unui castigator nu exista abandonul, nu exista descurajarea, nu exista niciun “Las’ pe maine…” sau un “Las’ ca merge si-asa…”.

Asa ca:

1. Inainte sa-l invidiezi pe X ca are nu-stiu-ce masina incearca sa intelegi cat a muncit pentru ea. Si incearca sa vezi cat si cum ai tu de muncit pentru a ajunge sa ai si tu asa ceva, daca asta iti doresti.

2. Inainte sa-l critici pe Y gandeste-te ce a facut el, in comparatie cu ce ai facut tu. Incearca sa vezi daca ai caderea de a comenta, corecta sau ironiza alt om. Incearca sa vezi cine esti si daca ai autoritatea sa deschizi gura.

2. Respecta oamenii care au ajuns modele. Asa garantezi si tu calitatea. Asa te ambitionezi si tu pe tine sa ajungi mai sus decat esti astazi.

 

Da, il respect pe Hagi. O respect pe Nadia. Pe Ion Tiriac. Pe Bute, pe Doroftei sau pe Leu. Il respect pe Ilie Nastase. Si sunt sigur ca daca ne-am apuca acum sa disecam cariera fiecaruia am gasi cate ceva de croncanit si de criticat.

Si din nou… ce ne da dreptul asta? Nimic si nimeni. Haideti mai intai sa ajungem la nivelul lor, sa facem performanta intr-un domeniu, in orice domeniu, si in momentul in care avem numarul lor de fix o sa avem dreptul sa criticam… dar n-o vom face, caci atunci vom fi inteles deja ce chin presupune performanta din fiecare domeniu.

Pana atunci… muncim cate ore muncim, tragem pisica de coada, ne vaitam in cor si… criticam. Caci avem gura…

Si daca vrei sa vezi cativa oameni care au ajuns, sau care vor ajunge modele pentru multi, intra pe StartEvo (o sa mai vorbim despre asta si de ce am refuzat, in felul meu, sa apar acolo printre acei oameni).

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • […] cred eu despre Lucian Bute am mai spus cand am vorbit despre modele, atunci cand am comentat pe marginea celui mai recent meci al lui si cu alte cateva […]

    răspunde-i
  • Madalina
    • 05.11.2011

    DAAAAA… sigur, NOROC… pai norocul si-l face omul cu mana lui. stai tu acasa pe canapea, la relax toata ziua, asteapta sa te loveasca NOROCUL :)) si dupa aia cu “balute” la gura, uita-te la ala care numai el stie cate a sacrificat ca sa-si atinga idealurile, si spune : of, ce nedreapta e lumea asta….doar prostii au noroc.
    Asa ca fii tu nene destept, taie frunza la caini si dupa aia injura-ti soarta printre dinti.
    Parerea mea e ca esenta vietii e sa iti gasesti pasiunea, aia mare, nu doar ceva trecator. Daca ai gasit “marea dragoste”, lupti ca un nebun pentru ea si nici nu simti orele nedormite, suferintele ( fizice sau psihice ), iar toate zidurile pe care le ai de trecut apar si dispar din fata ta. De ce? Pentru ca vrei, iar atunci cand vrei, POTI!
    Sa avem sanatate si vointa. Celelalte vin de la sine.
    PS: Cine alearga dupa bani si doar dupa bani, ramane cu alergatul. E important sa nu pierzi din vedere scopul, dar sa tii sub observatie si mijloacele. Asta face lupta ;ai distractiva.

    răspunde-i
  • […] spus deja, chiar de mai multe ori… nu cred ca-n viata reusesti sa faci ceva fara munca. Bine, ai sanse, dar in loc de munca […]

    răspunde-i
  • […] aduceti aminte ce spuneam acum cateva zile despre modele, oameni demn de urmat, Hagi, Nadia si alti cativa ca ei? Mda… Share Tweet 0 comentarii […]

    răspunde-i
  • Vio
    • 24.07.2011

    Nu ma pasioneaza site-ul acela Cabral dintr-un singur motiv , ii arata pe cei comerciali ,pe cei care au ajuns in fata ecranului , nume ca Pera Novacovici si Doru Pelivan vor fi mereu in umbra insa ei vor oferi mai multa valoare tarii decat o fac cei care ies in fata ,aratam modele din show bizz, din media si din sport ……avem modele din toate domeniile si chiar daca nu sunt in vreun top sunt oameni minunati ,si tu cunosti multi si eu cunosc cativa ….Depinde ce modele iti alegi in viata .

    Eu ma bucur ca totusi iei initiativa si prezinti lucrurile asa cum trebuie ,adica si munca si efortul din spate nu doar rezultatul , rezultatul e cel care ii face pe multi sa comenteze ,pe acei multi care nu se uita la cat a tras omul acela sa fie unde este …Pentru asta te felicit

    răspunde-i
  • mersi frumos de articol. intradevar o surpriza foarte placuta… 🙂 Dar sa stii ca eu tot sper sa te filmez intr-o zi 🙂

    răspunde-i
  • Cardreader
    • 20.07.2011

    Ce spui tu nu pot sa contest, insa tu, ca sportiv de performanta si mama, cand stii ce statut ai, NU POTI sa faci reclama la o margarina si (mai grav) sa sustii ca este buna pentru copii, ca parintii mancatori de media sa iti urmeze exemplul. E josnic! Asa ca numai model nu o consider pe Nadia, chiar daca e diferenta intre performanta ei fizica si reclama, in reclama tot statut de model are.

    răspunde-i
  • arakelian
    • 19.07.2011

    cred ca un cumul de factori. Din ce am observat la altii si mai ales ca imi lipseste mie:
    1. Munca. (s-a dezbatut si argumentat mai sus f. bine)
    2. organizare. Ei, asta se invata greu. Dintre occidentalii cu care am lucrat, am ramas impresionata ca au o imagine de asamblu mult mai clara. Stiu sa izoleze problema mare, stiu sa o imparta in probleme mai marunte, sa se concentreze pe fiecare si sa o duca la bun sfarsit.
    3. munca organizata (si nu munciit in 10 locuri pt aceeasi chestie).
    4. dus la capat munca inceputa. Cu asta ma lupt din greu.
    5.respect pt munca.(pt munca proprie, pt munca celorlalti)
    6. lucru in echipa (nu are treaba direct cu subiectul tau), dar suntem animale sociale, lucram (la munca, acasa) in echipa. Conteaza sa stim sa lucram in 2, si mai ales, sa invatam din munca altora sa o implicam in viata noastra, si sa o continuam.

    Talent ori ba, o mare parte din oameni fara pic de talent. Si chiar daca nu sunt mai buni ca noi, ii admir ca au folosit acea calitate care o au, si sunt fericiti.

    răspunde-i
  • A
    • 19.07.2011

    Era “om de succes”, nu “oameni de succes”. Scuze!!!

    • A
      • 19.07.2011

      Si acu’, daca e sa fim corecti, corecti, ar trebui sa impartim subiectul in :oameni cu cariere de succes si oameni cu idei geniale care le-au adus succesul.:))

    răspunde-i
  • A
    • 19.07.2011

    Cabral,
    Tin sa te contrazic putin. Zici ca un om de succes nu stie ce e ala abandon, nu se descurajeaza. Sunt sigura ca toti acesti oameni de success au avut momente de teama, de descurajare, de abandon, dar PASIUNEA i-a facut sa mearga mai departe. Aia tre’ s-o ai. Daca nu o ai, succesul tau nu e decat o obsesie. Si la sfarsit, da , poate ceilalti te vor considera oameni de succes, tu nu.
    Un site foarte bun despre oameni de succes si despre idei ce merita impartasite: http://www.ted.com
    Cu ceva timp inainte am citit un interviu cu fiul nelegitim al lui lui Constantin Brincusi, John Moore; autorul l-a intrebat cam asa:Nu e ciudat ca ati avut un tata atat de faimos si pe care totusi nu l-ati intalnit niciodata? Si el a raspuns:Toti suntem faimosi, intr-un fel sau altul.
    Un raspuns care probabil l-a facut pe autor sa se simta mic, mic…

    • Cabral Ibacka
      • 19.07.2011

      🙂
      Tu vorbesti, in argumentarea celor spuse de tine, despre momente de succes, de teama, de abandon.
      Eu nu vorbesc despre secunda si clipa, spun despre un ansamblu.
      Caci… un model nu ajunge asa intr-o clipa, ci intr-o viata, in insumarea tuturor momentelor (inclusiv cele enumerate de tine). Dar suma totala este pe plus, teama, si descurajarea si abandonul reprezinta mici fractii.
      Zic bine?

    răspunde-i
  • Loading...