Cum să te faci de rahat într-un singur pas simplu

Azi, alergând de colo-colo cu fel-de-fel de chestii, am reușit să fac o nasolie…

Eu am o regulă de la care nu mă abat niciodată, fie ce-o fi: nu-i spun niciodată unei femei felicitări pentru o sarcină despre care nu a pomenit chiar ea. Niciodată!

Ei bine, azi am ajuns într-un loc, sediu de administrație publică, intru într-un birou.

Trei doamne discutau despre sarcină, gravidenie, probleme de alăptare. Am așteptat politicos să termine, când una dintre ele a ridicat ochii la mine i-am zâmbit și am glăsuit ce situație aveam de rezolvat.

Doamna mi-a zâmbit înapoi și s-a pus pe explicat.

În timp ce vorbea mi-au căzut ochii pe o carte de pe biroul ei… ceva cu un titlu de genul Sarcina ușoară și cum să avem copii sănătoși

Doamna s-a ridicat de la birou pentru a scoate două formulare dintr-un dulap, atunci am observat că în timpul sarcinii a luat ceva proporții. Nimic exagerat dar… se observa.

Și se observa și sarcina.

Și parcă și mersul era puțin greoi, de gravidă.

Am ascultat ce-avea să-mi spună (practic mă anunța pe un ton vesel că toate actele pe care le-am strâns în ultimele trei zile erau inutile, trebuia s-o iau de la capăt), am mulțumit politicos, mi-am luat la revedere.

Trebuia să mă opresc acolo, fi-mi-ar amabilitățile de râs…

Mulțumesc frumos pentru informații, an nou bun și… naștere ușoară!

Mi-am dat seama că ceva nu era bine după cum i-a căzut fața.

Apoi s-a auzit clar, distinct, sonor:

– Nu sunt gravidă. Cum vă permiteți să mă faceți grasă?!

grasuna

Ghiogârț! Hait! Auliu! [sursa foto]

Am făcut ochii mari, m-am uitat la ea, am coborât ochii la burtă, apoi m-am uitat iar în ochii ei… am citit frustrare, enervare, jenă…

M-am simțit ca un cârnat pansat. Ce imbecil! Să mă mănânce în fund să trec peste una dintre regulile de bază!

– Știți, am văzut cartea despre gravide…

– Pe naiba ați văzut, v-ați uitat că sunt grasă!

Nu știam ce să fac, deja mă ispitea ideea să fug pe ușă și să nu mă mai întorc niciodată. Dar eu nu fug… plus că parcă simțeam nevoia să o dreg cumva, era vorba de sentimentele omului…

– Chiar îmi cer scuze. Sunt un imbecil. Am văzut cartea, am auzit discuția despre naștere când am intrat, am văzut că sunteți îmbrăcată în haine mai largi…

– Hai mai lasă vrăjeala, spune-mi direct că sunt grasă, umilește-mă!

Deja situația nu mai avea ieșire…

– Știți, că sunteți sau nu, nu e treaba mea, eu doar am vrut să fiu amabil…

– Da, și ai fost! Bădărănie!

– Da, aveți dreptate, am fost bădăran!

– Și mai cum?

– Imbecil. Am fost bădăran și imbecil!

– Cum? 

– Păi… bădăran și imbecil.

Și uite-mă pe mine autoflagelându-mă la 37 de ani, certat în halul ăsta de o femeie pentru… dar m-am uitat din nou în ochii ei. Râdeau. Făcea mișto de mine. Am avut certitudinea că mă ia grav la mișto. Nu mă întreba cum dar am știut. Apoi am tras rapid cu ochiul la celelalte două doamne din birou. Stăteau cu nasul în calculatoare, nu aruncau nici măcar o privire spre noi, ceea ce era nefiresc, în mod normal ar fi trebuit să facă front comun… era țeapă!

– Știți, cu scuzele de rigoare, eu bădăran și imbecil. Dar și tu grasă.

– Ceee?!

– Daaa, nu grăsună… grasă de-a binelea! Pe rubensian strong! Dodoleț și rotunjor asumat!

– Auzi, să nu crezi că…

– Nu cred nimic. Sunteți grasă. Grasă! Grasă!

S-a uitat la mine și-a bubuit în râs! Celelalte două au început să hohotească și ele!

– Ești singurul care s-a prins, de obicei îi fac să se simtă atât de prost încât ies pe ușă și fug!

M-am așezat și am râs. Toți patru. Mi-au povestit despre reacțiile bărbaților, chiar suntem de râs. Urmează să nască peste cinci săptămâni.

Cred că va ieși copilul ăla râzând direct…

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Corvinash
    • 08.01.2017

    Stai bre chill…. Daca am fost in stare sa nu bad un negru de doi metri, la nici doi metri de mine, orice e posibil! In alta ordine de idei, ia d’aci: http://corvinash.ro/arta-de-a-da-cu-bata-in-balta/
    Sa vezi cum e cand e si mai si….

    răspunde-i
  • Felicic79
    • 07.01.2017

    Am nascut in octombrie 2008, foarte cald afara și primele 5 luni de sarcina le-am purtat pe tocuri ( pantofi comozi de serviciu casual).. vecinii mei știau, totuși, ca aștept un un copil…
    sfârșit de noiembrie, prima mea zi de umblat prin oras pe tocuri ( nu va imaginați nebunii, sub 5 cm), un cardigan uriaș acoperea tot, aratam ca un cort pus pe boltari
    Ajung acasă, nu mergea liftul, bloc de 4 etaje rezidențial cu lift.. eu stăteam la patru, vecinul din casa scării, înjurând cu nesat liftul ,la trei.. ma vede și ma întreabă când nasc… răspund ca luna trecuta!!! Mut, galben și verde la fata de scuze îmi spune ca trebuie sa o luam catinel pentru ca reparatorii liftului vin maine, a sunat el deja! O iau pe scări prima, ca o doamna.. El , în spatele meu…urcam 3 etaje, el se oprește ( ajunsese acasa) si il aud : ma scuzați, nu am vrut sa spun ca sunteți grasa dar aveți picioarele și gleznele foarte groase și de aceea m am gândit ca încă sunteți gravida!!!!

    • Cabral Ibacka
      • 08.01.2017

      S-a scos, știe cu vorbele! :))

    răspunde-i
  • Adela
    • 07.01.2017

    Am avut o perioada cand ma facusem rotunda, de ma dadeai de-a dura. Si ma intreaba unul: ”Ati nascut?”. Eu: ”Da, acum 15 ani.”

    răspunde-i
  • verdi
    • 07.01.2017

    Si eu am oferit locul în metrou cui nu era cazul, iar după ceva timp, în tramvai, am intrebat direct daca vrea sa stea jos, nu ca as vrea sa insinuez ceva si sa fac o gafa, ci doar dacă vrea să stea jos.. Mi-a răspuns că nu este gafa, dar ca nu sta pentru că va coborî la prima 😉

    răspunde-i
  • Monica
    • 30.03.2016

    Ha,ha ești tare Cabral ! Cumnata mea, când a fost gravidâ, a avut o burtică mică până prin luna a 7a, dar făcuse fundul mare :)) Cum purta numai bluze largi, nici nu se vedea burtica, lumea credea doar că e grăsuță. Pentru asta niciodată nu a primit un loc în metrou :-)) .

    răspunde-i
  • Mirela
    • 17.01.2015

    Eu ce pot sa spun am fost in locul celei care a fost considerata gravida intr-o perioada cand eram mai plinuta, un domn mi-a oferit locul in autobuz somat de o alta doamna care a strigat ” Lasa domne fata sa stea jos nu vezi ca e gravida”. In concluzie nu este placut sa fii nici in locul celui care greseste nici in locul “gravidei” ! :))

    răspunde-i
  • mirela
    • 16.01.2015

    Eu am ramas cu burtica dupa nastere. De cate ori ma intreba cineva in ce luna sunt, raspundeam senin: ‘ Nu sunt gravida, sunt doar grasa’. Fata lor- priceless:)

    răspunde-i
  • alina
    • 09.01.2015

    M- am intalnit cu o veche cunostinta dupa ceva vreme, știam că are o relație serioasa. Imi zice ca isi caută sala de inchiriat , la care eu foarte rapid, pentru botez?! Tinand cont de cum arata asi fi jurat ca a nascut recent. Raspunsul ei a fost … “nu pentru nunta” Bye bye

    răspunde-i
  • Alexandra A.
    • 08.01.2015

    Eram in RATB acum cativa ani, ceva rotunjoara pe atunci, cu o rochita destul de larga pe mine. Am purtat de vreo doua-trei ori acea rochita la viata mea, iar de fiecare data cand o aveam pe mine, brusc, oamenii din jurul meu deveneau mai politicosi si imi ofereau locul lor in RATB. Mi s-a parut ciudat, nu am acordat prea multa importanta, si asa aveam mult de mers, profit de locul oferit. Pana intr-o buna zi, in care, imbracata in aceeasi rochita, am cascat mai bine ochii in oglinda si am contemplat asupra amabilitatii iesita, oarecum, din comun. Deja, fiind in proportie de 99.9% convinsa de “descoperirea gaurii covrigului”, am zis sa o intreb si pe mama, care a avut grija sa imi achizitioneze aceasta rochita, de unde a cumparat-o pana la urma.” De unde sa ti-o iau, fata, de la gravide, daca altceva nu te mai incape!”

    răspunde-i
  • maria
    • 08.01.2015

    Eu am patit o invers: eram insarcinata in 6 luni si m-am dus sa ma interesez de celule stem, si ma intreaba consultantul: cand nasteti? eu zic “in august” la care el: anul viitor? :)) pai ami era un an si 3 luni pana in august anul viitor, oare cum era posibil? :))
    Ce bine m-as fi simtit in timpul sarcinii sa am si eu burta. La mine se intampla invers, nu primeam niciun loc desi eram in 6 luni sau mai mult si aveam probleme tocmai din cauza ca eram prea micuta. Apoi cand ma vedeau cu bebe ma intrebau daca am infiat copilul si multe altele…

    răspunde-i
  • Loading...