Sari la conținut

a) Iesi la masa. Cu iubita ta. Ai mai invitat si doi prieteni, un el si-o ea, ajung si ei.

Ospatarul se apropie si intreaba atent „Doriti sa serviti un vin?„.

Ai inghetat. In afara de Fata in iarba  si Bibanul esti la fel de connesseur la vinuri ca si in energie atomica. Ce faci, Gogule? Iti spun eu ce faci, faci ca mine… te uiti in meniu, clipesti rar, CLIP-CLIP, iti impreunezi sprancenele a stiinta si plimbi degetul de nebun peste pagina cu vinuri… neavand pic de habar despre ce scrie acolo. Singura chestie care face sens este coloana cu preturi. Si-atat.

b) Te duci spre casa si vrei sa petreci o noapte demential de torida alaturi de masculul tau. Tu, fata cuminte, nu te pricepi la vinuri dar tu stii sigur ca un vin rosu ar fi aliatul tau in cazul asta. Opresti la magazin, alegi o sticla in functie de… nici tu nu stii, o platesti si-o iei repede spre casa. Cand ii prezinti iubitului furoul cel nou ii inmanezi si sticla, el o desface savant reusind sa se intepe cu tirbusonul in trei degete, te saruta pe gat, toarna in pahar, te saruta pe gura si ia o gura de vin.

Si tu te uiti la el si nu intelegi ce nu functioneaza, pentru ca-l vezi cum se pungeste la fata, cum se stramba de parca l-a sarutat pe gura pe al’ batran de la ZZ Top, nu pe tine!

Se vede treaba ca de vina era mult prea multul tanin din vin, caci nu te-ai priceput sa-l alegi…

c) Va intalniti, mai multi prieteni la unul dintre voi acasa, sa stati de vorba. Hotarati sa beti vin, ca nu-i sezon de bere, asa ca fiecare vine cu cate o sticla sau doua de vin. Panica generala, niciun vin nu se potriveste cu celalalt, gusturile amestecate ii acresc pe toti, fiecare face misto de vinul celalalt, ca „Ce saracie de vin ai luat, pun pariu ca de obicei se vinde la PET de 2,5 litri!”.

3 faze diferite, ca sa nu ne lungim si cu altele, pentru care eu va dau o rezolvare simpla: niste oameni care sunt pregatiti sa vina la voi acasa (la birou, la locul romantic de pe lac sau de pe bloc) cu o selectie maricica de vinuri, vinuri pe care le puteti degusta pe loc. Si puteti alege sa le cumparati sau… sa nu le cumparati, in functie daca va plac sau nu. Suna bine?

Eu va spun ca e bine, ca le-am testat serviciile. Dar n-am vrut sa fiu singur, banuiam ca este genul de experienta care e mai placuta daca se intampla alaturi de un grup de prieteni. Asa ca am sunat la biroul unor simpatici si simpatice (o sa vorbesc despre ei cu o alta ocazie, promit) si am organizat acolo degustarea.

De la Cheia Vinului a venit Marius, foarte simpatic si vorbaret, dar genul de vorbaret care stie sa si asculte. Si s-a pus pe treaba.

A scos dintr-o geanta din aia de killer (da, metalica, cu inchizatori smechere) patru pahare, doua vinuri albe, un rose si patru rosii (oferta lor e mult mai larga, dar la telefon i-am spus omului ce-as vrea sa degustam).

Si ne-a intrebat daca doar vrem sa degustam – varianta scurta – sau daca vrem si comentarii. Am ales varianta lunga, cea cu explicatii si ne-am trezit intr-o poveste cu vinuri delicioase, casteluri stravechi, cavaleri si podgorii intinse.

Pentru prima data in viata am inteles si eu ce inseamna inscrisurile de pe sticle, am invatat despre gustul vinurilor lungi, despre concentratiile de zahar… va zic pe bune, zici c-am fost la scoala, dar cu ceva in plus: am ras cu totii, aproape tot timpul!

Marius este un vorbitor innascut, si, mai ales, este un om foarte simpatic, prezentarea este geniala! Si fiind in grup s-au facut misto-uri, s-au pus intrebari si s-au dat raspunsuri… intalnirea a fost fenomenala.

Da, daca o pui pe hartie si vrei s-o categorisesti o sa ajungi la concluzia ca este un tip de vanzare directa. Dar daca asa ar fi decurs toate vanzarile directe in care m-am trezit in timp… acum eram falit, as fi cumparat tot!

Ca sa concluzionez, ca m-am cam lungit… selectie foarte misto de vinuri (pentru moment nu au niciunul romanesc, dar au promis ca se ocupa si de asta), o degustare gratuita organizata foarte misto si un home delivery mai simpatic ca niciodata! Recomand cu drag!

Si faza este urmatoarea… pentru ca nu vreau sa va uitati la ideea asta si sa spuneti „E o idee misto, mi-o notez si la un moment dat o sa-i chem pe oamenii astia la mine acasa...”, si-apoi sa uitati complet peste doua zile despre povestea asta, facem asa: unul dintre primii 15 care se inscrie pentru o degustare primeste din partea mea una dintre sticlele de vin.

Mai jos pun formularul de inscriere la degustare, curaj gaina, nu te tai, ba chiar promit sa-ti placa!

18 comentarii despre "Un pahar de vin bun. Da’ bun. Deci… Cheia Vinului."
  1. Cristian

    Vere da ai o figura de grand connaisseur cu ” ochilarii pi nas „

    răspunde
  2. Attilla

    intrebare, ca nea’ gugal nu ma ajuta, exista magazine de vinuri cu vinuri romanesti? (dar nu numai online…. si nu cele cu „vin varsat” din piata)

    răspunde
  3. Probiu

    Eu mai fac cate o degustare din cand in cand, impreuna cu Ciprian Enea, il stii, calatorul :) El m-a initiat in degustari… Cred ca am sa-i propun o degustare in familie… Cheia Vinului zici…

    răspunde
  4. Dany

    Momentan e doar în București? Ideea asta trebuie să apară și în alte orașe :D

    răspunde
  5. Cristiana

    Cabral, spune-mi, te rog, costa enorm o sticla sau au preturi rezonabile?

    răspunde
  6. larisa

    Multumesc! Multumesc pentru acest concurs. Tocmai ce a fost sunat prietenul meu si a fost informat ca a fost inscris pentru o degustare de vin. Iar eu i-am comunicat subtil sa o programeze joia viitoare. Pentru ca trebuia sa intre la categoria „cadou de ziua lui„ – Sfantul Nicolae. Asa am rezolvat si problema cadoului pentru anul asta. Super:)

    răspunde
  7. Pingback: Cum am chemat un strain la mine-acasa, sa-mi prezinte vinuri din toata lumea | Razvan Pascu - Calator, blogger, antreprenor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.