cadou de Craciun

Treaba asta disfunctionala cu cadourile…

cadou de CraciunEu alerg sa-ti cumpar tie cadou, tu alergi sa-mi cumperi mie.

Amandoi ne intrebam cu ce sa-l surprindem pe celalalt, ne scremem sa ne aducem aminte de franturi de discutie in care celalalt ar fi putut lasa sa se inteleaga ce si-ar dori drept cadou, se dam cu fundul de pamant incercand sa estimam cat mai corect ce cadou ar fi mai frumos.

Cat timp pierdem? Muuult! Cati nervi ne facem? Muuulti!

Pai n-ar fi mult mai eficient daca tu ti-ai cumpara ce iti doresti tu, eu mi-as cumpara ce-mi doresc eu si-apoi am merge undeva in oras sa bem un cico si sa stam de vorba?

Cat de elegant, de lipsit de griji, de relaxant ar fi atunci?

Nu-mi bat capul in gol, doar stiu ce-mi doresc. Tu nu te framanti, nu ma sondezi, nu ma interoghezi in cele mai felurite moduri pentru a afla ce vreau… ca-mi cumpar singur ce vreau.

Nu ne mai stresam atat pentru a ne face o surpriza, ca doar pe lumea asta bucuria suprema nu e surpriza.

Deja e o presiune mult prea mare pe oameni, dintr-o chestie placuta s-a transformat intr-o presiune, intr-un stres palpabil.

Nu-s Grinch si nici nu-mi doresc sa fiu.

Doar ca treaba asta cu cadourile ma pune in genunchi. Nu am nicio problema in a alerga pentru a ajuta pe cineva, pentru a-i bucura cu ceva pe cei care-mi sunt aproape. Nu e vorba de lipsa chefului de a face…

Dar am ajuns ca in perioada asta, in loc sa fim simpatici, sa iesim din casa si sa incercam sa ne vedem unii cu ceilalti… iesim din casa disperati ca lista de cadouri nu e completa, alergam ca bezmeticii din loc-in-loc si din mall-in-mall.

Cu alergatura asta ne tocam toti nervii, ne tocim tot cheful, irosim tot timpul avut pentru a cumpara toate cadourile si-apoi… nu ne mai raman decat 5 minute pentru a le da in viteza, fara chef si cu nervii la pamant.

Mai bine ne-am face unul-altuia cadou cate un cozonac si-un mar si ne-am lasa mai mult timp pentru a sta de vorba.

Sa ne bucuram de Sarbatori! Sa zambim! Sa fim bine!

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Ioana Preda
    • 09.02.2018

    Still unul din cele mai bune articole ale tale, parerea mea ! Apreciez sinceritatea. Totusi, eu nu pot functiona asa si probabil sunt multi altii la fel. Mie imi place sa primesc cadouri, dar nu pe varianta am vazut x, ce-ar fi sa mi-l cumperi? Plus, satisfactia cand fac un cadou (si il si nimeresc, ca de’ s-a intamplat si sa nu) este priceless.

    • Cabral Ibacka
      • 09.02.2018

      Înțeleg ce spui, așa-i Andreea. 🙂

    răspunde-i
  • Claudiu
    • 09.10.2015

    Cabral, ce spui tu în acest articol este un fel de “bani în plic” și am ajuns să detest din ce în ce mai mult acest tip de cadou impersonal (încadrez aici și voucherele valorice, metoda , etc. În același timp te înteleg perfect pentru că am trecut și eu prin alergatul prin magazine după cadouri și fix așa cum spui într-un final timpul rămas să îl petrec cu persoana iubită era prea scurt iar nervii mei deja întinși la maxim. Mi-am dat seama mai târziu că totul era din vina mea.
    În primul rând lăsam cumpăratul cadourilor pe ultima sută, în acest fel mă băgam singur într-o cursă stresantă și contra cronometru.
    În al doilea rând nu știam ce să-i cumpăr, pentru că și eu la fel ca tine nu reușeam să îmi aduc aminte acele frânturi de discuție în care lăsa să se înțeleagă ce-i place. După ce am înțeles de unde vine problema mi-a fost foarte ușor să o rezolv.

    Am o listă (pe telefon pentru că îl am mereu la îndemână) unde îmi notez aceste mici indicii pe care mi le oferă destinatarul cadoului: iubită, mamă, soră, prieteni, procedez cu toți la fel. În timpul anului mi-am făcut un obicei de a nota fiecare detaliu care cred eu că îmi va fi de folos în alegerea unui cadou care să surprindă. Când se apropie ziua în care trebuie să cumpăr cadourile scot lista și aleg ceva din ea. De multe ori găsesc cadourile fără să le caut cu mult înainte să am nevoie de ele. În magazinele online le adaug în wishlist. Cele pentru prieteni le cumpăr și le țin în casă chiar dacă urmează să le dăruiesc peste 2,3 luni. În felul astă mă scutesc singur de drumuri în plus. Nu poți face asta în cazul soției/iubitei dacă locuiți împreună pentru că riscul să descopere cadoul este foarte mare. Am pățit asta și a trebuit să caut altceva. Surpriza face parte din cadou, la fel și împachetarea și povestea cadoului. Îți recomand o astfel de listă, îți va schimba viața!

    • Cabral Ibacka
      • 15.10.2015

      Omule… listă pe telefon cu indicii de cadou?!
      Ești mult, mult mai bun decât mine.

    răspunde-i
  • Cabral, ce spui tu în acest articol este un fel de “bani în plic” și am ajuns să detest din ce în ce mai mult acest tip de cadou impersonal (încadrez aici și voucherele valorice, metoda , etc.). În același timp te înteleg perfect pentru că am trecut și eu prin alergatul prin magazine după cadouri și fix așa cum spui tu într-un final timpul rămas să îl petrec cu persoana iubită era prea scurt iar nervii mei deja întinși la maxim. Mi-am dat seama mai târziu că totul era din vina mea.
    În primul rând lăsam cumpăratul cadourilor pe ultima sută, în acest fel mă băgam singur într-o cursă stresantă și contra cronometru.
    În al doilea rând nu știam ce să-i cumpăr, pentru că și eu la fel ca tine nu reușeam să îmi aduc aminte acele frânturi de discuție în care lăsa să se înțeleagă ce-i place. După ce am înțeles de unde vine problema mi-a fost foarte ușor să o rezolv.

    Am o listă (pe telefon pentru că îl am mereu la îndemână) unde îmi notez aceste mici indicii pe care mi le oferă destinatarul cadoului: iubită, mamă, soră, prieteni, procedez cu toți la fel. În timpul anului mi-am făcut un obicei de a nota fiecare detaliu care cred eu că îmi va fi de folos în alegerea unui cadou care să surprindă. Când se apropie ziua în care trebuie să cumpăr cadourile scot lista și aleg ceva din ea. De multe ori găsesc cadourile fără să le caut cu mult înainte să am nevoie de ele. În magazinele online le bag in wishlist. Cele pentru prieteni le cumpăr și le țin în casă chiar dacă urmează să le dăruiesc peste 2,3 luni. În felul astă ma scutesc singur de drumuri în plus. Nu poți face asta în cazul soției/iubitei dacă locuiți împreună pentru că riscul de a-l descoperi este foarte mare. Am pățit asta și a trebuit să caut altceva. Surpriza face parte din cadou, la fel și împachetarea și povestea cadoului. Îți recomand o astfel de listă, îți va schimba viața!

    • Cabral Ibacka
      • 09.10.2015

      Omule, ești mult mai bun decât mine. Și muuult mai organizat. 🙂

    răspunde-i
  • Poligraf
    • 27.12.2013

    Nu se mai numeste “surpriza”, ci schimb de idei pentru shop-ing.

    răspunde-i
  • motolady
    • 25.12.2013

    E urat sa-si cumpere fiecare ce vrea. Cadoul il vad ca pe un test care-mi arata cat de mult ii pasa cuiva de mine si cat de bine ma cunoaste. Chiar daca nu se nimereste ce am vrut (nici nu dau vreun detaliu), tot e foarte dragut, atata timp cat ramane o surpriza. 🙂

    Un alt motiv pentru care nu agreez “fiecare isi ia ce vrea” este ca poate imi doresc un lucru pe care nu ma indur sa dau banii, dar nici nu costa o avere. Pur si simplu am alte prioritati 🙂

    răspunde-i
  • Andreea
    • 24.12.2013

    Da, sunt de acord cu tine, dar recunosc ca doar pentru ca sunt intr-o relatie cam disfunctionala.

    Daca empatizezi cu cel de langa tine nu iti este deloc greu sa alegi un cadou care stii ca ii va placea. Imi aduc aminte ca nu stiam ce sa aleg, aveam prea multe idei. Si nici nu vei fi dezamagit de ce vei primi.

    Pacat ca ajungem cateodata sa ne complacem alaturi de cei cu care nu ne potrivim 🙁

    A, si nu trebuie sa te inghesui nicaieri, poti comanda online aproape orice. In noiembrie, eventual.

    răspunde-i
  • vladinho
    • 23.12.2013

    fix aceeasi gandire o am si eu. ai mare dreptate !

    răspunde-i
  • Foxcrawl
    • 23.12.2013

    Treaba cu cadourile e nebunie curata si da multe batai de cap. Eu personal “ma scot” folosind un nou trend: transfer bani (echivalentul cadoul) in contul persoanei vizate. Uimitor, nimeni nu s-a plans pana acum. Asa fac de cativa ani, de ce sa ma chinui gresind gusturile persoanei sarbatorite?

    răspunde-i
  • Ionut
    • 23.12.2013

    Sau si mai practic si amandoi avem de castigat, ne gandim dinainte la un lucru ce ne-ar trebui prin casa, ni-l cumparam si suntem amandoi fericiti, iar cadourile individuale le lasam pentru zilele de nastere

    răspunde-i
  • Andrei
    • 23.12.2013
    răspunde-i
  • Loading...