Pe noi ne ține la pământ treaba asta cu dublul standard.
Ne privim pe noi înșine ca pe niște adevărate perfecțiuni ambulante, dar atunci când ne uităm în jur nu vedem nimic demn de aplaudat.
Vedem drept importante acțiunile proprii… dar ce fac ceilalți nu contează foarte mult.
De-aia spun că Românii nu vor a avea eroi, pentru că noi anulăm orice gest frumos.
Noi vorbim doar despre eroii făcuți deja oale și ulcele.
Ei fac eroi din oamenii de zi cu zi. Atunci când merită.
Poate ați văzut alaltăieri filmulețul cu adolescenții care s-au luat la bătaie și-au fost despărțiți.
Filmul ăsta…
Ei bine… ieri primăria i-a adus de mână pe toți trei, adică cei doi degrabă ciomăgitori și pe omul care i-a despărțit… și l-a decorat pe cel din urmă.
Pentru ce? Pentru un gest mic, dar care ar putea fi un exemplu pentru ceilalți.
Eroii nu salvează lumea printr-un gest. Eroii salvează lumea prin multe gesturi mici.
Și cum nouă totul ne pute… nu putem avea eroi. Pentru că nu considerăm că gesturile celor din jurul nostru merită aplaudate.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.