Sunt momente când scriu bine

Dă-i [play] și citește…

Nu-s rare, nu-s dese, dar sunt. Le recunosc din comentariile tale, din mailurile primite sau din alte semne de la tine.

Sunt momente când scriu bine… și mă bucur când văd că reușesc.

Pentru că ăsta, blogul ăsta, e pornit din nimic și a ajuns aici doar pentru că cineva și-a găsit timpul și cheful de a spune Bravo, băi!.

Doar așa am mers mai departe, potențat de încurajări și încurajat de puterea unor aprecieri neașteptate.

Și pentru asta îți mulțumesc ție, celui care vreodată mi-ai scris pe blog sau pe oriunde altcineva Bravo, omule!, mulțumesc ție, celei care m-a oprit pe stradă și mi-a zpus zâmbind Știi, te citesc… scrii mișto!, mulțumesc ție… celui care a spus o vorbă bună despre blogul ăsta, oriunde și oricum ai făcut-o.

Nu e un moment aniversar, nu e ceva special… scriu asta după ce azi am răspuns unei întrebări simple al cărui răspuns m-a surprins: Dar cum de-ai continuat să scrii, s-au făcut deja 7 ani…?

Am răspuns automat, fără să pritocesc răspunsul, fără să-l coafez nicicum… Păi am continuat mai puternic cu fiecare apreciere, strângere de mână sau deget mare în sus primit pe drum.

Cred că nu ne dăm seama cât de important este să spunem Bravo! atunci când avem motive s-o spunem…

Mulțumesc.

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Alexandra (Timișoara)
    • 22.07.2014

    Am fost 3 zile la mare anul ăsta, 27-29 iunie, prin Mamaia si mergeam eu asa pe alee pe acolo când imi zice viitorul soț “Ăla de acolo nu e Cabral?”, mă întorc entuziasmată “Ba da, ba da!!!”. La care el “Parcă e mai negru ca la TV” :)))))))
    Erai destul de departe de alee, la ceva club-terasă cu ghirlande de flori la intrare, păreai să ai treabă și mă gândeam că mă duc să iau apă (ăsta era scopul plimbării) și când mă întorc vin și te strig să îți zic că îmi place blogul tău. M-am întors după vreo 15 min și nu mai erai acolo, așa că îți zic acum: îmi place foarte foarte foarte mult ce și cum scrii și imi pare rău că te-am ratat atunci. Dar data viitoare o să strig după tine pe stradă 😉

    răspunde-i
  • Scorpio
    • 19.07.2014

    Bravo bai! Si la cat mai mult….

    răspunde-i
  • Gina N.
    • 16.07.2014

    Nici nu-mi mai amintesc cum am ajuns la tine pe blog, a fost acum ceva timp. Am revenit aproape zilnic cu drag, cu pofta de citit, dar mai ales cu pofta de ras. Imi place stilul tau de a scrie, ma binedispune si sunt momente in care uit ca nu sunt singura in birou si ma trezesc razand. Au fost si articole emotionante, una peste alta, eu cred ca pui mult suflet de fiecare data. Nu sunt articole scrise doar asa, de “umplutura”, sunt articole din suflet… eu asta simt! Sunt convinsa ca esti un om foarte ocupat, toti suntem, iar tu cu atat mai mult (esti implicat in multe proiecte). Si mai vreau sa-ti multumesc pentru ca iti faci timp pentru noi. La cat mai multi vizitatori pentru ca au ce vedea aici si la cat mai multa inspiratie la scris. 🙂

    răspunde-i
  • anamaria
    • 15.07.2014

    … cu multa plăcere!

    răspunde-i
  • criserb
    • 14.07.2014

    Sunt momente când scrii al dracu de bine 😉 Felicitări și la cât mai mulți ani amigos!

    răspunde-i
  • Cronos
    • 14.07.2014

    No…io “Bravo” rar de tot zic…si mai rar scriu…da` matale esti sigur pe drumul cel bun…si cu putintica munca, rabdare, batai de cap, insistenta, etc…ajungi catinel si acolo.
    Oricum, blogulitu` domniei tale alaturi de alte doua mai mici imi incarca lista de specific pe rss…
    Bafta si la mai multi ani!

    răspunde-i
  • Roxana
    • 14.07.2014

    Ca bine zice cineva mai sus, cateodata am plans citind p-aici, cateodata am ras…
    Tin minte fiecare moment din asta cand imi era jena sa rad in hohote la birou, da’ nu ma puteam abtine…sau cu greu imi stapaneam lacrimile caci intelegeam durerea cazului.
    Cred ca asta e cel mai important: ca uneori m-am regasit in povestile d-aici ….sau as fi vrut sa ma regasesc ce-ai scris, uneori am inteles ..si atat, caci nu puteam sa fac nimic.
    Bravo, bine mai scrii …

    răspunde-i
  • dush
    • 14.07.2014

    sã-ţ’ creascã mare! şi-n trafic şi-n postãri!

    răspunde-i
  • Peter
    • 14.07.2014

    Daca as fi in Bucharestes si te-as vedea nu as ezita sa vin la tine si sa nu te strang in brate chiar daca esti mare cat un urs:). Da, bravo, Cabral , si iti multumesc ca esti printre putinii blogari pe care cand ii citesc mai si plang , de fericire. Ma faci sa ma simt bine si fericit cand te citesc. Sper ca nu a sunat prea femeiesc(nu atac pe nimeni) mai ales venind din partea unui barbat, dar nu sunt genul sa nu zic ce simt , mai ales referitor la postarile tale
    Iti multumesc din nou.

    răspunde-i
  • Bravo!

    răspunde-i
  • Loading...