Știu că nu pare așa, dar nu ești singură.
Știu că nu pare așa, dar… n-ai cum să fii singur.
Dă-i un [PLAY]și ascultă-mă puțin.
Știu că e greu, că poate zilele astea s-au adunat toate și-apasă pe pieptul tău. Și că poate doare.
Și bănuiesc că ai pune mâna pe un telefon și-ai suna pe cineva. Să-i spui. Să te vaiți. Să te descarci. Și poate pare că nimeni pe lumea asta nu ți-ar primi vorbele cu drag, oblojindu-te prin ascultare.
Dar undeva în universul tău, cineva care te prețuiește… ar putea fi lângă tine. Trebuie doar să-i ceri. Trebuie doar să întinzi mâna… și de undeva se va întinde o altă mână să te sprijine.
Undeva aproape, poate la distanță de un singur telefon, stau vorbele care te-ar liniști măcat puțin.
Undeva la un pas distanță, la o stație de autobuz și la o apăsare de buton de lift… stă un umăr pe care te poți abandona, niște brațe care s-ar putea închide în jurul tău într-o îmbrățișare.
Ce-ți spun?
Să nu mai crezi că toți sunt răi. Că toți sunt bârfitori. Că toți sunt niște câini ce sfâșie suflete.
Asta ne-au tot repetat. Asta am ajuns să credem
Dar nu e așa întotdeauna. Sunt în continuare oameni mișto pe lumea asta.
Doar că de cele mai multe ori oamenii ăștia mișto nu știu să semnalizeze. Nu sar în ochi. Nu sunt ușor de văzut.
Deschide ochii. Nu esti singură. Nu ești singur.
Întotdeauna e un +1.
Pe cuvânt.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.