Care erau titlurile atunci? Era lumea multumita? Care era atitudinea tuturor? Spunea cineva multumesc? Ce se vorbea?
– Ala trebuia sa fie gol, dom’le, dar au balbait-o ai nostri. Sunt praf!
– Care nationala, ma, totul e la noroc!
– Asa, si ce mare performanta au facut?! Au ajuns in sferturi la mondiale. Mare chestie, ce sa-ti spun…
– Se umfla astia ca niste pufuleti! De-abia astept sa scapam de ei!
Cum zicea Hagi? Meritam sa ne faceti statuie! Nu le-a facut nimeni, i-au ocarat pe toti, pana la ultimul. Acum e la fel… sa le dam la cap!
Cand a fost momentul sa spunem “multumesc!” am strambat din nas si ne-am dat nemultumiti. Acum ne apuca regretele si, ca sa-i ocaram pe astia de acum, ii laudam pe cei care au fost. Da’ las’, ii vom lauda si pe astia care sunt acum… ca sa-i ocaram pe aia de vor veni.
Cand vine vorba de performanta altuia suntem perfectionisti, vezi-Doamne. Cand vine vorba sa facem noi ceva… las’ ca merge si asa…
Am eu un prieten, care are o vorba: “Nu v-a ajuns cu masina, vroiati limuzina… acum luati de mergeti pe jos!“…
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.