Oricat mi-ati spune, de cand varul mai mic al lui Adam a descoperit ca daca freci un cataroi ascutit de peretii pesterii raman niscaiva urme, de atunci o scrijelim cu drag.
Ca unii au evoluat pana la impresionism, modernism si alte curente… e clar.
Dar totusi, prin natura lui de animal simplu guvernat de cele 4 nevoi primordiale (papa, nani, caca, iubit), omul revine iarasi si iarasi la inceputuri.
Dap, am fost sambata pana la munte si intalnindu-ma cu cativa prieteni care scoteau vlaga din ATV-uri m-am cocotat pe unul si am urcat pana in varful lumii (din zona).
Si daca iarna mi-e cam lene sa urc cu placa de snowboard in carca pana acolo, de data asta nu am avut aceeasi scuza si am urcat pana sus de tot. Mda, PET-uri de Sprite (gasi-v-ar bing-bang-ul printre copaci de tarani de le-aruncati pe-acolo!) si ambalaje de Snickers, dar imaginea asta cu panoul care anunta cuminte Varful Postavarul 1799m m-a smuls din timpurile moderne si m-a aruncat in preistorie.
Parca il si vad pe sosonar, cu pantofi cu ciucurasi in picioare, blugi si geaca de treling (mda, training):
– Fa Marcelo, da cheia aia sa scrie si io ceva fa, ca mai vine baietii din carter si sa vede ei ca noi am fost primii pe bolovanu’ asta Postavul! … ce nume naspa, fa!
Frumoasa tara, pacat ca nu se dau gratis biletele de avion fara intoarcere!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.