Ne conformam. Cred ca asta ar fi esenta existentei noastre, respectam regulile…
Ca vorbim de reguli de circulatie, ca vorbim de regulile comportamentului in societate, de regulile locului de munca, asta am invatat sa facem, sa ne conformam.
Ok, nu toti, marea majoritate. Ok, nu de fiecare data si nu toti la fel, fiecare se conformeaza regulilor pe care si le-a insusit sau de care nu se poate exonera.
Uite, luand drept exemplu regulile fixate de societate in relatiile inter-sexe…
Iti cere numarul de telefon. Nu i-l dai, ca nu se face… si te conformezi regulii conform careia aia care da numarul din prima e usuratica.
Iesiti in oras prima data si vrea sa te sarute la despartire… dar tu nu-l saruti, ca nu se face, respecti alta regula cu toate ca buzele tale ard de dorinta de a-l smotoci putin…
Te vezi cu el a nu-stiu-cata-oara si iti pune mana pe fund… Tu sari ca arsa si-l servesti cu o poseta peste ochi, ca “nu se face”… cu toate ca fundul tau, sanii tai, si alte parti ale corpului tau tanjesc dupa o atingere si-o mangaiere…
Si tot asa, urmand regulile impuse de altii, de alte curente, de alte timpuri, pui un zid intre tine si fericirea ta. Caci sa nu crezi ca fericirea este adusa de lucrurile mari. Au si ele un aport dar… lucrurile mici si ordinare te fac fericit. Caci mai multe lucruri mici fac dintr-o zi una buna, mai multe zile bune fac o saptamana buna… saptamani adunate care fac luni bune, ani buni… o viata buna.
Ai stat vreodata sa te gandesti cate lucruri mici ti-ai dorit si nu ai ajuns sa le faci pentru ca te conformezi voit sau nu, constient sau nu, unor reguli impuse de altii?
Nu poti sa intinzi cu painea prin farfurie si sa iei zeama aia care ti se pare incredibil de delicioasa…
Nu poti sa te descalti in parc si sa mergi descult pe iarba…
Nu poti sa dansezi in metrou pe melodia asta de-ti canta in MP3 player si care ti se pare dementiala…
Ma ajuti putin sa lungesc lista asta?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.