Prin București pe ceață

Dă-i [play] și… stai cu mine.

E deja vineri… a mai zburat o săptămână de viață, timpul ne-a mai smuls încă o firimitură din vremea pe care o avem la dispoziție.

Am făcut, oare, ce trebuia să facem?

Sau nu trebuie să facem nimic și… avem doar de trăit?

Cine să știe…

Preotul care crede și nu cercetează?

Ghicitoarea care pretinde că-i spune cafeaua ce va fi să vie?

Șamanul care povestește cum stelele-i vând ponturi despre viitor?

Cine să știe…?

Nimeni.

Cu pași mari, în perioade simetrice măsurate în secunde, minute, ore și săptămâni… muncim, iubim, dormim, vorbim, zburăm, invidiem… trăim.

În trei minute ies din casă. Mi-am luat aparatul, doi acumulatori și trepiedul.

Ce fac cu ele o să vezi pe-aici pe blog, peste vreo oră sau două…

Tu ce faci acum?

Uite ce-am făcut eu între timp…

SONY SLT-A99V | 120mm F4.5 1/3 ISO250

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Gorgo
    • 07.11.2014

    Te citesc de…mult. Nu am comentat pana acum. Iar acum o fac pentru a iti spune multumesc omule!

    răspunde-i
  • Olimpia
    • 07.11.2014

    Nu ne-am pierdut cu totul, nu? Adica mai exista valori umane, nu? Uneori am impresia ca suntem tot mai putini… ma uit in jur si vad oameni care alearga dupa bani, dupa certificari, dupa renume. Uita de identitate individuala, nationala… dar sufletul, sufletul cui ramane…

    Nu este un subiect despre dragoste. Aici sunt binecuvantata, multumesc lui Dumnezeu!!! Eu ma gandesc la setul ala de valori pe care toti incep sa le piarda. Si ma gandesc cu groaza!!! Copii nostri in ce fel de lume o sa creasca, oare eu si Adi (sotul meu) o sa fim suficient, o sa putem rezona cu el/ea sa-i facem sa inteleaga unele lucruri, v-a invata sa-si asculte sufletul si sa faca mereu ce este corect, vom fi noi atat de intelepti?!… ufffff, uneori ma gandesc, si nu stiu ce sa zic, uneori mi-e frica sa vad in viitor, mi-e frica de perspectiva…

    Tehnologia evolueaza, insa noi nici macar nu stagnam, involuam… Vad oameni buni care sunt luati de prosti, nesimtiti care isi pun masti de oameni buni, si triumfa. De unde vine „puterea” asta a lor? Cine le-a dat-o? Eu le-am dat-o?… sau oare bunul meu simt a facut-o, nu cred, ca nu m-au intrebat si atunci…

    Unde sunt oameni care cred in traditie, bun simt, respect, Dumnezeu? Oameni care inteleg ca a fi roman este o calitate si ca a fi roman printre altele inseamna demnitate si stoicism. Oameni care stiu ca pentru a avea trebuie sa lupti nu doar sa primesti de la stat. Dar mai ales ca a fi om, inseamna a fi uman… si atunci, unde ne-a disparut umanitatea?

    Asta este marea problema a umanitatii, si-a pierdut umanitatea. Asa cum femeia si-a pierdut feminitatea, si barbatul calitatile de barbat, noi toti am uitat sa fim ceea ce Creatorul ne-a harazit sa fim… OAMENI! Oare mai stim cum? Oare ei mai stiu cum?

    răspunde-i
  • Cris-Mary
    • 07.11.2014

    Ce mi-as dori sa pot face la fel, sa o intind in ceas de noapte la o repriza de poze faine! Cum reusesti sa le faci pe toate si sa ai timp pentru toate?

    răspunde-i
  • Stefania
    • 07.11.2014

    neata ! … ce Bucuresti frumos avem…

    răspunde-i
  • iuga octavian
    • 07.11.2014

    cand mai pleci la poze …nu ai vrea sa faci gasca sa iesim mai multi la poze ??? 🙂 sau ca o provocare cu o tema aleasa 🙂

    • Cabral Ibacka
      • 07.11.2014

      Ba da, putem face și asta. Când iese cazul anunț.
      Bună idee! 😉

    răspunde-i
  • daniela
    • 07.11.2014

    Buna cabral, ai atins un nerv cu postarea asta…azi s-a facut o saptamana de cand m-am mutat…noi a devenit eu…este exact asa, ca in postarea ta cu chirurgie pe viu…cand am senzatia ca ma pot obisnui cu durerea, vin cuiele…si cand durerea este prea mare, trisez, si imi imaginez cum ar fi sa ne impacam…si respir mai usor o perioada…

    răspunde-i
  • Dana
    • 07.11.2014

    Incerc sa-mi caut resursele necesare si sa raman pe linia de plutire la aflarea vestii ca mama sufera de cancer. Tastez si plang, plang…

    • Cami G.
      • 07.11.2014

      Fii inteleapta si fii tare. Mama ta are nevoie de tine, sa fii pozitivul care-i incarca bateriile. Dorinta de viata si gandirea pozitiva ajuta enorm. Stiu ca s-a mai spus asta de multe ori, insa nu te da batuta si impulsioneaz-o si pe dansa sa nu renunte. Te pup.

    răspunde-i
  • Am început cu o relaxare in timpul săptămânii, iar acum împreună cu sotia mea draga, suntem cu bateriile încărcate la maxim, începând deplasarea către Romaero Banesa. Ieri am facut 11 km in 48 de minute. Nu suntem pregatiti pentru asa ceva. Totusi nu sunt chiar asa de multi soferi nesimtiti in trafic dupa cum se plâng unii.
    O zi senina pentru voi toti si un sfarsit dr saptamana asa cum îl doriti !

    răspunde-i
  • MonicaM
    • 07.11.2014

    pai atunci sa incep 😀 : in primul rand imi e tare dor de casa,,,un loc pe care il consider rupt din basmele pentru copii, cu munti si peisaje ce se schimba cu fiecare miscare a razelor de soare, un loc in care se afla familia. Nu intamplator sunt nostalgica ci pentru ca mai sunt doua zile si e ziua mamei dar distanta de zece ore de mers cu trenul este putin chinuitoare. Anul trecut ajutata de oameni dragi i-am facut mamei surpriza de a se trezi cu mine acasa de ziua ei. (Imi place sa le fac surprize celor pe care ii iubesc) Anul acesta insa am preferat sa astept vacanta de Craciun intrucat facultatea imi da mai multe batai de cap (mai multe proiecte, mai multe lucrari…). Ca sa intelegeti despre ce vorbesc, sunt studenta in anul 2 in Buc iar locurile mult laudate se afla in frumoasa bucovina, la Vatra Dornei mai exact. Insa, multumesc lui Dumnezeu , am langa mine un om minunat , o relatie de trei ani dintre care doi au fost la distanta, el fiind din Vlacea. Este exact omul despre care pot spune ca „este perfect pentru mine”. (consider ca pentru fiecare persoana in parte exista o alta perfecta doar pentru ea si reciproc). Problema este ca in ultimul timp am inceput sa ne certam mai des si m-a intrebat daca consider ca trebuie sa luam o pauza. Iar eu am raspuns ca in opinia mea „pauza” o iau unii pentru a putea insela fara a putea fi trasi la raspundere pe motivul :” sti,,,eram in pauza” Bulshit! Pauza este pentru atunci cand faci ceva obositor iar o relatie nu ar trebui sa fie asa! Daca o relatie are nevoie de o pauza atunci inseamna ca nu ar trebui sa mai continue pentru ca o relatie de iubire chiar si cu certuri ar trebui sa fie un motiv de fericire iar eu nu am mai auzit pe nimeni care sa vrea „pauza de la fericire”. Pentru ca si certurile au farmecul lor daca stii sa faci impacarea dulce si nu exista jigniri si cuvinte care dor . Atunci, cearta in sine poate fi considerata o pauza atunci cand totul e bine si devine plictisitor . Pana la urma daca nu ar exista certurile si greutatile cum am putea aprecia o relatie adevarata cu oameni care se iubesc cu adevarat? Cred ca atunci nu ar mai trebui sa lupte nimeni pentru nimic si ar fi prea usor, prea banal. Eu imrpeuna cu prietenul meu la concluzia asta am ajuns si am incredere ca Dumnezeu ne va ajuta si va trece si perioada asta pentru ca ne iubim insa vreau sa stiu…crede cineva ca pauzele sunt bune intr-o relatie?

    • Georgi
      • 07.11.2014

      Eu cred ca nu sunt.Asta cu pauza e rahat in ploaie.
      Parerea mea,este ca ar trebui sa analizati amandoi motivele certurilor si sa treceti impreuna peste.Sa invatati sa faceti compromisuri (mici..nu ceva care sa va afecteze), azi lasi tu de la tine daca vezi ca e cu capsa pusa,poate el invata din asta si va lasa si el data viitoare.Si tot asa.
      Eu sunt impreuna cu al meu de 5 ani,de 4 ani stam impreuna ..si ne certam teribil in primii doi ani.De multe ori ajungeam sa scoatem pungi,trollere,ruccsaci din dulapuri si sa ne punem pe impachetat,dar niciodata nu ieseam pe usa vreunul.Ne balacaream,ne mai si insultam..ziceam fiecare de ma-sa si gata…La inceput stateam in garsoniera,deci era cam naspa sa fim putin singuri sa ne linistim,deci pana la urma tot pe canapea sub patura ajungeam (intai,spate in spate,apoi in brate :D).Acum stam in 2 camere deci „desparteala” in cearta consta in dormit fiecare in camera diferita…jumatate de noapte.
      Secretul este sa invatati sa lasati de la voi,dar cu limita.Sa nu il lasi pe el sa te calce in picioare,sau tu pe el.Sa inveti sa apreciezi cand el are o zi proasta si sa il lasi in pace,sa nu te mai iei in argumente cu el (si invers!).Daca face ceva ce nu iti convine,explica frumos ce te deranjeaza si daca vezi ca incepe si croncane,las-o balta si incearca alta data.
      Daca va iubiti,nu e bine sa va despartiti sau sa luati pauze.Dar daca simti ca nu te merita,atunci lasa-l sa plece in pauza lui si cand revine din pauza,spune-i ca s-a inchis pravalia pentru el.
      In ziua de azi toata lumea se desparte prea repede.Poate din orgoliu (de ce sa ma obosesc eu sa mai ajung la o intelegere cu aia/ala cand e facebook-ul plin de posibili noi parteneri?), poate din comoditate, poate pentru ca si-au gasit pe alticineva.
      In zilele noastre e foarte important sa stii sa fii cu capul pe umeri,cu atatea tentatii in jur (eu si cu al meu am renuntat de vreo cativa ani la facebook si de atunci relatia s-a schimbat..in bine).Oamenii nu mai incearca si nu se mai obosesc sa fixeze o relatie,cum era acum 20-30 ani cand nu prea era ok sa te desparti cu una cu doua,sau sa divortezi si sa ai 100 de parteneri in viata.
      Este comfortabil psihic, sa stii ca ai optiuni,in ziua de azi si ca oricand poti sa pleci fara sa fii judecat.Dar totusi este bine sa incerci sa te schimbi pe tine,sa il schimbi pe el..sa va schimbati pentru VOI.Sa fiti o echipa,nu doar un cuplu.
      Si apoi,daca el nu baga la cap chestia asta ,atunci…nu are rost.Nu trebuie sa muncesti de una singura sa fie bine.
      Totusi sunt 3 ani,2 ai zis ca au fost la distanta,poate ca acum este testul real.Cand sunteti impreuna cu adevarat.

      Te pup si …capul sus!

      PS: imi cer scuze pentru eventualele greseli,sunt la munca asa ca am scris si eu printre picaturi.

    răspunde-i
  • MonicaM
    • 07.11.2014

    eu pur si simplu nu imi e somn…:)) si cica maine am curs de la 7.30….asi vrea sa spun multe dar nu stiu daca are rost. Pe bune acum, cine ar vrea sa imi asculte ofurile si de ce ? in fond… sunt o necunoscuta pe acest blog 🙂

    • Cabral Ibacka
      • 07.11.2014

      Necunoscuto, noi..cei câțiva, suntem aici. 🙂

    răspunde-i
  • Loading...