E bine să fii critic.
E bine să vezi toate greșelile.
E bine să deschizi gura și să spui atunci cand o greșeală a supărat.
E bine să iei la mișto și să ironizezi.
Ce zici, e corect ce-am scris mai sus?
Mi se pare că mult prea mulți de-ai noștri se ghidează după aceste gânduri simple și tranșante. E bine așa?
Eu cred că-i bine așa:
E bine să fii critic. Cu tine însuți.
E bine să vezi toate greșelile tale.
E bine să deschizi gura și să spui atunci când o greșeală de-ale tale a supărat.
E bine să te iei la mișto și să te autoironizezi.
Dă X o bășină? Intră repede Y, trage bășina adânc în piept, apoi se apucă și comentează vitejește cum că bășina nu e calitativă, cum că nu e destul de aromată și… a fost și cam mică! Ce bășină nașpa, ce dezamăgire!
Da, s-a umplut lumea on-line și off-line de critici, ironii, urecheli și puneri la punct.
Dă X o bășină? Intră repede Y, trage bășina adânc în piept, apoi se apucă și comentează vitejește cum că bășina nu e calitativă, cum că nu e destul de aromată și… a fost și cam mică! Ce bășină nașpa, ce dezamăgire!
Am zis de mai multe ori… nu înțeleg de unde au ai noștri apetitul ăsta de a sta și a comenta de rău viețile altora.
A, că vorbim de decizii care ne afectează, de oameni politici care ne reprezintă, de angajați ai statului care trebuie să-și facă treaba? De acord, stăm și disecăm, pentru că avem un interes clar, pentru că faptele și deciziile respective ne afectează direct.
Dar altfel… nu e chiar dureros să trăiești comentându-le altora acțiunile, gesturile, alegerile? Chiar așa, să mori de grija altuia?!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.