Hold me closer tiny dancer… Elton John

[play si citeste]

Naivă, zâmbitoare, caldă, catifelată… așa-mi păreai, așa-mi erai, o necunoscută familiară.

Erai o autostradă spre fericire, 4 benzi pe sens, trafic ușor, fără radare…

Alergam pe drumul ăsta cu soarele deasupra, treceau pe lânga mine parcări pline, restaurante ce promiteau burți pline, benzinării…

Nu mă interesau, îmbrățișam ziua de mâine, mă agățam de ea, o respiram…

Și atunci nu vedeam… dar tu, tu te-ai restrâns singură pe 2 benzi, apoi pe una, te-ai transformat voit într-un drum județean, apoi într-un drum forestier.

Chiar și-așa, am mers pe el, prin hârtoapele lui, nu am abandonat, m-am lasat zgâlțâit, chinuit, zdruncinat… și chiar și-așa nu m-am oprit.

Dar la sfârșit, printr-o singură mișcare, intempestivă și răutăcioasa mi-ai trântit în față bariera aia hâdă.

N-am avut ce face… am tras pe dreapta, căutând din ochi fericirea aia spre care, până acum ceva timp, goneam ca un nebun.

Și am deschis ochii mai larg… nu mai era nici o autostradă, soarele dispăruse, eram într-o pădure întunecata.

O ploaie rece îmi lipise tricoul meu verde cu smiley-face pe piept de piele… zgribulit, am lăsat mașina acolo și am plecat șovăitor și împleticit înapoi.

EA nu mai e. S-au facut 3 saptamani de-atunci. Eu va cam las putin. Stiti… sunt cam low.

Elton John – Hold me closer tiny dancer lyrics

Blue jean baby, L.A. lady, seamstress for the band
Pretty eyed, pirate smile, you’ll marry a music man
Ballerina, you must have seen her dancing in the sand
And now she’s in me, always with me, tiny dancer in my hand
Jesus freaks out in the street
Handing tickets out for God
Turning back she just laughs
The boulevard is not that bad
Piano man he makes his stand
In the auditorium
Looking on she sings the songs
The words she knows, the tune she hums
But oh how it feels so real
Lying here with no one near
Only you, and you can hear me
When I say softly, slowly
Blue jean baby, L.A. lady, seamstress for the band
Pretty eyed, pirate smile, you’ll marry a music man
Ballerina, you must have seen her dancing in the sand
And now she’s in me, always with me, tiny dancer in my hand
chorus
Hold me closer tiny dancer
Count the headlights on the highway
Lay me down in sheets of linen
you had a busy day today
[repeat chorus]
But oh how it feels so real
Lying here with no one near
Only you, and you can hear me
When I say softly, slowly
[repeat chorus]
[repeat chorus]

Daca vrei sa vezi… deschide ochii. Daca tu crezi ca ai vazut… mai priveste o data. Si inca o data. Daca vrei sa vezi.

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • tree
    • 02.07.2009

    “EA nu mai e. S-au facut 3 saptamani de-atunci. Eu va cam las putin. Stiti… sunt cam low.”
    Atunci cand ai pierdut asa ceva inseamna ca ti-a murit sufletul. Nu mai esti decat un cadavru viu 🙁

    răspunde-i
  • […] Hold me closer tiny dancer… Elton John « cabral.roElton John – Hold me closer tiny dancer lyrics. Blue jean baby, L.A. lady, seamstress for the band. Pretty eyed, pirate smile, you’ll marry a music man. Ballerina, you must have seen her dancing in the sand. And now she’s in me, … Read more […]

    răspunde-i
  • ladybird14
    • 28.06.2009

    Dragul meu prieten, daca s-a lasat cu “lacrimi” dupa cum spune tagul tau, atunci tin sa iti transmit telepatic o imbratisare calda(si mare). Doar atat…penru ca la asta ma pricep cel mai bine in cazul asta. Sfaturi bune pot sa le doar doar celor pe care ii cunosc bine, cuvinte de incurajare ar putea sa para goale in situatia in care probabil te afli. Am inteles de la inceput ca tii sa nu iti afisezi viata personala pe blog si poate de asta putini au fost atenti si au inteles ca de data asta tu ai nevoie de un mic gest “de suflet”. Imi permiti sa te intreb cum te simti? si….imi mai permiti sa te rog…daca vrei, poti si iti arde, sa imi raspunzi pe mail. Raspunsul e binevenit oricum. Numai ganduri bune arunc inspre tine OMule!:)

    răspunde-i
  • blanca
    • 27.06.2009

    Probleme in Paradis?!

    răspunde-i
  • IrinaB.
    • 26.06.2009

    La tine cât timp a durat drumul acesta? 🙁

    răspunde-i
  • GabiR
    • 25.06.2009

    Pai daca nu e un joc, iti povestesc si eu.

    Hoinaream fara tinta in ziua aceea. Ma intrebam cum au trecut atitia ani si cum de am ajuns asa de … inecata. Nu stiu cum altfel sa exprim printr-un cuvant. In magazin ma uitam in gol, avusesem un blackout si reactionam cu intarziere. Asteptam …. nu stiu nici eu ce. Mi s-a spus sa dorm. Da, poate ca ajuta.

    Stiu pe dinafara padurea in care tu te-ai trezit. Fiecare increngatura emotionala a ei. Fiecare pulsiune. Fiecare nerv care face si mai mult intuneric. Mi-am asumat de multa vreme riscul sa forez in propriul inconstient. Si am pierdut. Pentru ca odata ajuns acolo uiti. Uiti de unde ai plecat, de ce ai plecat si unde naiba vroiai sa ajungi.

    Dar am avut parte de un tratament soc, de tip “there is no spoon” …

    Mi-a revenit in minte doamna in albastru.

    Doamna in albastru lua fiecare zi in piept cu o energie de invidiat pentru cei 65 de ani care ii albisera parul. Desi mignona, avea pasi de o vitalitate cu care tineretul comod greu tinea pasul. Era mereu bine dispusa, deschisa, comunicativa. Se plimba zilnic prin cartier si in centru, pe drumul ei multa luma o saluta. Fusese profesoara de muzica, cunostea orasul si orasul o cunostea pe ea. Vorbea mult, dar avea ceva de spus, chiar daca franchetea ei jena cucoanele simandicoase si fals pudice.

    Le jena si totusi le numea prietene. Le stia limitele, dar totusi era aproape de toata lumea. Aceasta e una din virtutile unui dascal: sa intelegi limitele celorlalti, dar sa ii poti indragi si ajuta cu toate acestea.

    Avea convingeri puternice, era cumva aspra in eleganta ei, cumva ascutita in nonconformismul ei. Era deschisa catre toti, si totusi singura de cand ii murise sotul. Era plina de viata, desi ceva in interiorul ei ii macina zilele. Nu doar metaforic, cum am aflat – din pacate.

    Acum o luna ne plimbam agale in parc vorbind despre copii, educatie, viata, oameni, muzica. Azi e in fata clipei fatale a finishului. Si acum mi-e greu sa cred, sa accept.

    E doar o clipita pana cand treci … nu pierde nici o secunda in ganduri sfarsite, in tristete, nostalgie. Nu pierde nici o rasuflare in invidie si rautate. Nu ai ce invidia. Chiar si doamna in albastru a ajuns la final. Poate ca ceva mai implinita decat altii.

    răspunde-i
  • julie
    • 25.06.2009

    nu exista mod mai bun de a sublinia…”if it’s meant to be”

    răspunde-i
  • julie
    • 25.06.2009

    răspunde-i
  • ik
    • 25.06.2009

    s-a terminat?

    răspunde-i
  • Crazzy
    • 25.06.2009

    as vrea sa vad ce zici tu acolo, dar eu vad doar viata mea si cararile ce se fac mai mici pe zi ce trec… totusi cand intalnesc bariere eu sar peste daca sunt mai mici sau ma furisez pe sub ele … nu dau inapoi 🙂

    • omul negru din padurea intunecata (cred ca nu se mai vedea nimic) nu se gandea sa dea inapoi.
      Cand a abandonat masina, asta inseamna ca si-a incheitat socotelile cu drumurile alea ce se tot ingustau, si a inceput sa caute in ce mai ramasese din el, sa caute prin metota “drumul inapoi spre regasirea de sine”, inapoi spre fericirea de la care plecase initial. Unii asa functioneaza…altii cum ai descris tu mai sus, eu spre exemplu functionez cu totul altfel…etc.

      e?!?!

      *Apropos de postul cu invatamantul: acum ii multumesc profei de romana ca mi-a nenorocit tineretea cu comentariile de 100 pagini.

    răspunde-i
  • Loading...