Sari la conținut

Faza e clasica:

– Da-mi si mie niste bani imprumut. 300 de euro. Pana luni.

– Poftim.

banii

Asa incepe. Cu o nevoie, o cerere si-o promisiune. O treaba intre prieteni. Inca prieteni.

De multe ori se intampla ca luni – hai, marti – banii sa se intoarca. Si e pace, totul e bine, viata e frumos.

De prea multe ori, insa, se intampla ca banii sa nu vina luni. Nici marti. Nici macar saptamana respectiva nu se mai intorc, sau nici macar in luna respectiva. Uneori trec multe luni pana cand banii se intorc, alteori… nu se mai returneaza niciodata datoria.

Si-atunci cand banii pe care i-ai dat imprumut intarzie, sau nu se mai intorc niciodata, te simti inselat. Si nu e vorba ca te simti furat de banii tai, nu aia-i cea mai dureroasa parte. Te simti inselat de ceva care a fost mai importanta decat banii, te simti furat de prietenie.

Si asta nu doar ca doare ci… te si descumpaneste, te descurajeaza, iti taie mai mult decat bugetul de vacanta, iti taie si optimismul cu care iti privesti viata alaturi de ceilalti prieteni pe care inca-i ai.

E povestea aia in care mergi in viata alaturi de prietenii tai si in care nimic nu va poate sta in fata. Orice obstacol dispare, orice problema se topeste… pentru ca nu esti singur, pentru ca-i ai alaturi pe prietenii tai.

Poate ca nu-i chiar asa, dar tu asa simti. Si e tare placut, iti da putere, te face optimist gandirea asta.

Numai ca povestea cade, promisiunea dispare in momentul in care vine luni… si vinde degeaba.

Si cu cat intarzierea e mai mare, cu atat e mai mare si dezamagirea ta.

Dar nu e numai dezamagire, e si inconfort, e si ingrata incercare de a-ti recupera banii. Pentru multi dintre noi, e greu si sa deschida discutia despre banii pe care-i au de recuperat de la prieteni.

– Salut, ce faci? Am sunat sa te intreb de banii aia, stii cumva cand mi-i poti da inapoi?

In momentul asta simte disconfort, se simte prost pana si cel care a pus intrebarea. Cu toate ca n-ar trebui sa fie asa.

Si chestia asta transforma demersurile astea care-s menite sa-ti recupereze banii in corvoade.

Si experienta devine astfel si mai amara.

Da, poate ca uneori iti recuperezi banii. Poate la cateva luni dupa ce i-ai imprumutat. Ai dat niste bani imprumut cu convingerea ca faci bine, iei inapoi niste hartii urate si amare.

Si-aici nu vorbim despre prietenii carora tu le-ai dat bani si n-au putut sa ti-i dea inapoi pentru ca le-a mers din-ce-in-ce mai rau. Noi vorbim pe prieteni pe care-i vezi traindu-si vietile mai departe, mergand in vacante si schimbandu-si telefoanele… omitand sa-ti returneze datoria ta, trecand-o in uitare sau intr-un pending interminabil.

Dand banii aia imprumut… tocmai ti-ai platit iesirea dintr-o prietenie.

Cred ca am trecut cu totii prin experienta asta. Si stim ca-i amara.

Intrebarea mea e simpla: oare cum pot oamenii care fac genul asta de trebi urate sa se mai uite apoi in ochii prietenilor lor? Asta nu inteleg…

P.S. Sa nu se inteleaga gresit… daca se simte cineva dintre ai mei cu musca pe caciula, nu asta am voit. ;)

115 comentarii despre "Faza cu prietenii si cu banii. Urat…"
  1. Hapi

    Sunt obisnuiti, probabil e ca o dependenta de droguri.
    Sunt persoane care nu simt jena asta asa cum o descrii tu
    Si inca te fac sa te simti prost ca tot insisti sa ti-i inapoieze sugerand ce bine iti e tie ca ai o viata normala si eventual iti permiti diverse si ce greu le le e lor.
    Si tu nu poti (sau nu „te tine” ) sa le spui: iti bati joc de mine? Stiu ca faci bani zilnic din activitatea ta, stiu ca ieri ai luat salariul, stiu ca i-ai platit iubitului tau casca noua la motor si alte alea. Mda….

    • Cabral Ibacka

      Din cate-mi dau seama… ai scris gandidu-te la cineva anume, este?

    • Hapi

      Da :)
      Eram prietene. Evident ca nu mai suntem. Ei i se parea ca „eu pot mai mult” si se mira ca ii cer inapoi 200 de euro la cateva saptamani dupa expirarea termenului.
      Am si o prietena cu un venit mic si cu multe probleme, o imprumut constant dar nu m-a deranjat. Imi da banii la timp si nu ma face sa ma simt prost! Stiu ca o ajut si e un sentiment placut. Exact diferenta de care spuneai tu

  2. Andrei

    mai sunt si genul ala de prieteni care iti cer o suma, ti-o inapoiaza, apoi iar o cer, si tot asa…practic e tot varianta ta, pentru ca banii aia nu mai sunt ai tai pe veci, iar in momentul in care nu-i mai dai…prietenia oricum are de suferit

  3. Cristi

    Trst dar adevarat, de asta a aparut si minciuna „imi pare rau, nu am” tocmai pentru a nu mai trece prin acel disconfort.

  4. BBK

    Cineva, unul cu siguranta mai intelept decat mine mi-a spus o vorba mare la ceas de seara: Daca vrei sa iti pastrezi un prieten, nu-i cere bani. Nici macar daca are sa iti dea (banii tai adica)… Dar decat prieteni pe bani mai bine mi-i fac dusmani, vorba cantecului…

  5. Dana

    de aia nu imprumut si nu ma imprumut niciodata de la prieteni. vorbesc de sume considerabile nu de 10 lei sau mai stiu eu ce maruntisuri … nu frate, eu nu vreau sa stric prietenia cu tine ptr niste bani, mai bine iti spun ca nu am si punct. a daca e vb de cazuri disperate gen spitale, tratamente e alta treaba … dar cand vrea omu sa iasa in club si nu are bani sau sa isi cumpere nu stiu ce balarie pe care i s-a pus pata la revedere … poate maine am si eu nevoie de ei. poate nu sunt un prieten adevarat din punctul asta de vedere …

  6. Swiby

    … daca se simte cineva dintre ai mei cu musca pe caciula, nu asta am voit.

    No, nu, dragule…

  7. Stefan

    Bine punctat faptul că datul de bani împrumut poate însemna de cele mai multe ori ieșirea dintr-o prietenie. Am pățit-o și eu de câteva ori și m-am lecuit. Am ajuns la fix la concluzia ta, dacă îți păstrezi banii atunci îți păstrezi și prietenii, mă rog dacă o persoană care nu îți inspiră încredere poate fi numit prieten…

  8. dush

    si mai urat e ca nici macar nu dau o explicatie in ziua X. Ca oameni suntem si intelegem si pricepem. tuturor ni se intampla sa nu ne iasa calculele la un moment dat, insa mi se pare maxim lipsit de respect din partea lor ca nici macar sa nu te sune sa iti spuna, ba, asta e, nu au aparut banii, cand apar ti-i trimit. Dar no, din experienta iti spun ca sunt oameni pentru care banii datorati nu sunt o problema, pentru ca mintea lor nu functioneaza ca a noastra care – cel putin eu una – ne simtim cu musca pe chelie ca am intarziat o juma de ora peste deadline. dar nah..

  9. Costin

    Un articol pe sufletul meu.. Stii.. si eu sunt patit si am o vorba : Daca vrei sa strici prietenii, da bani imprumut. :)

  10. Maria

    Si parca cel mai urat este cand imprumuti si vazand situatia neagra in care e respectivul spui mi-i dai tu cand poti chiar daca initial cand a pus intrebarea cu pricina a sunat cam asa ” poti sa imi imprumuti x lei pana vineri?”…si drept final nici bani inapoi, nici bun simt, ba in plus o revolta totala ca pui presiune pe respectiv pentru ca dupa 3 luni ai nevoie de acei bani si intrebi frumos daca ii poti avea inapoi. Si dupa ce raspunsul este nu, mai trec inca cateva luni bune si iti cere iar bani imprumut ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Bineinteles, persoana e fix ultima la care te-ai astepta sa nu te puna in astfel de situatii.

  11. pandutzu

    eu cand am … dau… dar daca se intampla sa nu te tii de cuvant, a doua oara nu mai primesti nici 5 lei de la mine :)

    Inca mai am si eu de primit niste bani de la niste „prieteni” :)

    • Jan

      N-ai sa-i mai vezi poate niciodata…
      Eu daca mi-as recupera imprumuturile date as putea face cred inconjurul lumiii…
      Deja mi-am luat adio de la mare parte din ei…dar ma rog la Bunul Dumnezeu sa ma tina sanatos sa pot face alti bani !

  12. Catalina

    Cred ca fiecare om pateste asta!!! Ei bine…si eu ma aflu printre cei care pierd…sau care ajung dezamagiti :(
    Asta e viata pana la urma… iar ei…ei asa sunt…pur si simpu nu le pasa…

  13. Simona

    Cabral, in cazul tau e vorba despre bani, dar de fapt poate fi despre orice imprumuti cuiva si ….ţapă…nu mai primesti inapoi: poate fi o geaca cand s-a lasat seara frigul, sau o umbrela cand s-a pus ploaia. Si nu valoarea materiala conteaza, cat cuvantul dat. A fi parolist, a fi de incredere e o raritate. Oamenii cu caracter care sa aprecieze omenia in sensul a fi om cu oamenii, sunt RARA AVIS.

  14. ali

    mai rau e ca desi persoana careia ii imprumuti banii, mai face si cumparaturi de pe net langa tine, dar spune ca nu are bani sa-ti dea acum, poate luna viitoare…

    mi-e lehamite, nici nu-i mai vreau

    daca poate face lucrurile astea, inseamna ca nu poate fi numit/a prieten/a

    • vasilescumihaela

      :)) Asta e cea mai tare faza. Vin si eu sa-mi fac cumparaturi pe net de la tine pe banii tai? :) Hai, mai, nu fi rau! Eu sunt sincera. Iti spun din start ca nu-i mai vezi… :))
      No, chestia cu banii e atat de simpla practic. Daca simti nevoia sa ajuti, daruieste fara sa te gandesti ca primesti ceva inapoi, daca nu… tine-ti strans comorile in suflet si nu arunca margaritare la porci.Nu faci doar risipa, dar nici n-o sa inteleaga nimeni valoarea gestului tau.Uneori insa ne face bine sa ne daruim unui alt suflet, unei cauze, unui tel. Atunci banii nu inseamna nimic, fiindca primim mult mai mult decat daruim. In cazuri d’astea dau si eu bani si nu prea ma uit cat si de ce fiindca imi place sa vad fericirea in ochii altuia care imi e drag. Altfel… exista banci si camatari sau pur si simplu pierderi socotite la buget pentru testare de oameni sau distractie. Cat priveste dezamagirea… apoi dezamagirea e buna. Nu mai esti amagit. :)

    • BBK

      „tine-ti strans comorile in suflet si nu arunca margaritare la porci.Nu faci doar risipa, dar nici n-o sa inteleaga nimeni valoarea gestului tau” Frumos tare ai spus, bravo

  15. vali

    wow da cum ai zis’o pe asta!!!
    o punere in cuvinte foarte foarte buna.. care sunt sigur ca atinge pe multi si multe. Sincer nu as vrea sa trec prin viata asta fara sa impart un pahar de orice cu tine pana spre dimineata schimband pareri si impresii despre orice… dar probabil lista e a dreq de lunga :)
    Daca imi permiti o abordare personala pe subiectul de mai sus.
    Am patit chestia asta.. nu de multe ori dar am patit-o.
    Nu am luat de multe ori bani imprumut, si nu am dat de multe ori bani imprumut.
    De fiecare data cand am luat „Luni” a fost „Luni” pentru ca pentru mine prietenia nu are pret.
    De fiecare data cand am dat, am zis mai bine suna-ma tu cand poti sa mi-i dai inapoi, dar fa in asa fel incat sa fie si ramana un ajutor pe care cu mare drag il ofer, si nu un motiv sa nu ma mai suni sa iesim la o BR (si aici se includ multe legate de prietenie).
    Ce nu am inteles eu de fapt e urmatorul aspect.
    Ai imprumutat bani de la cineva, prieten mai apropiat sau nu, OK. Omul te-a ajutat cand ai avut mare nevoie, foarte frumos.
    A venit ziua de „Luni” si nu ii ai din diverse motive, chiar si ca ti-ai schimbat telefonul, sau orice.
    Un minim de bun simt mi se pare ca fix in ziua de „Luni” nu alta data, sa dai tu din proprie initiativa un telefon, sa ii zici omului respectiv atat. Multumesc mult pentru ajutor, a fost de mare mare folos si nu o sa te uit niciodata pentru asta, doar ca din pacate nu am cum sa ti-i inapoiez azi. Mai lasa-ma cateva zile sa rezolv problema si scuza-mi indrazneala. Si asta trebuie si e cel mai frumos sa faci indiferent de relatia pe care o ai cu respectiva persoana.
    Si atunci lucrurile sufera o schimare substantiala, mai ales daca si incerci si reusesti sa rezolvi relativ repede problema si sa ii inapoiezi, eventual la pachet cu o invitatie la un pahar de orice, in semn de multumire, de prietenie… de placerea de a petrece 2-3-4 ore in compania persoanei respective, care te-a ajutat si care poate iti e prieten.
    Pot intelege ca banii nu ii ai „Luni” si ca nu pot sa mi-i inapoiezi, dar nu pot intelege ca din moment ce nu ii ai cuvintele, bunul simt, consideratia, respectul pentru mine, cel care te-am ajutat, toate astea s-au terminat brusc… asta nu pot intelege deloc.
    toate bune :)

  16. ionnis

    si acum toti cunoscutii carora le-ai imprumutat ban te vor suna si iti vor zice : cabral eu ti-am dat banii aia inapoi ? :))

  17. Lavinia

    este o vorba pe care am auzit-o demult :”daca vrei sa scapi de un prieten, imprumuta-i bani” – fiecare dintre noi a patit asa ceva cel putin o data

  18. Scorpio

    Offf, fiecare avem genul acesta de …prieteni. Doare si cand, dupa ce ai imprumutat…cand vine randul tau ti se spune,, imi pare rau, dar nu pot, nu am, nu dau”…si asta ti-o spune exact persoana dupa care ai asteptat luni intregi sa iti dea inapoi imprumutul.
    M-am invatat minte, dupa ce mi-am dat seama, ca de cele mai multe ori eram bagata in seama, tocmai pentru ca dadeam bani imprumut si imi era rusine sa cer inapoi. Acum spun simplu,, nu mai dau! ” :)

  19. Organizare Nunta

    Ionnis din contra eu cred ca multi se vor ataca … si se vor simti jigniti desi nu stie nimeni despre cine e vorba sau cum sau cand ..dar ideea e ca toti avem acesti prieteni sau am avut … eu stiam pe cineva odata a luat niste bani din casa ia cheltuit sa demonstreze ca e ” baiat ” l-am imprumutat in momentul in care taicasu ia cerut bani din plic pentru ca era avea o problema cu vederea ca pe urma dupa ce l-am ajutat sa zica ca i-am furat banii din casa adica lasa ca au lipsit banii inapoi dar mi-am mai luat si o palma de la realitate ideea e ca imi era „prieten” de 7 ani ….

  20. Andreea D.
    Andreea D.

    Imi e urat sa las bani imprumut,mai bine ii daruiesc! :))

  21. iYli

    Mi s-a intamplat si mie sa dau bani cu imprumut; uneori cand am vzt ca intarzie, am preferat sa tac, dar sa rup relatia si pace; nu ai pierdut niste bani, nu ai pierdut un prieten, ai platit sa ai adevarul.

    Intr-adevar este neplacut sa te apuci sa te milogesti practic sa ai inapoi ceva ce iti apartine.

  22. katalind

    dar daca imprumuti hateri, se pune? :)

  23. dojo

    Am avut si eu ‘prieteni’ din astia. Am primit banii peste 6 luni, desi era vorba de o saptamana. Mi s-a cerut un nou imprumut peste cateva saptamani, am motivat ca nu am in momentul ala. Nu mi s-au mai cerut, prietenia s-a ‘racit’. ma gandesc ca nu am pierdut nimic.

  24. chataros

    Prima regula cand dai cu imprumut este sa nu dai mai mult decat te poti lipsi de ei (pe termen nelimitat).
    Apoi, daca nu-i mai vezi inapoi considera ca ti-ai facut un bine si ai scos din viata ta niste persoane care nu meritau sa-ti fie aproape.

  25. Andutzu

    Sunt bune si situatiile astea pentru ca-ti dai seama cine iti este prieten cu adevarat si merita pastrat si cine nu! In situatia in care nu ti se mai inapoiaza banii merita facut tot posibilul sa-i recapeti pt ca acea persoana te-a sfidat prin asta si nu merita lasata asa! Poate ca gresesc cu acesta atitudine razbunatoare dar ia ganditi-va ce gandeste cand isi aduce aminte ca trebuie sa returneze suma…”ehhh l-am facut pe fraier…nu sta el in loc de banii astia” Mai merita oare lasati?

  26. Dana

    Cine nu a trecut prin asta? Daca trece scadenta (deh, sunt contabil :)) ) sun si intreb daca se poate sa imi returneze suma imprumutata -cu jena si nu pot intelege de ce! poate imi este rusine de rusinea lui/ei, desi nu ar trebui pentru ca de multe ori persoana imprumutata este lipsita de bun simt…. Sunt amanata cu o perioada de timp, dupa ce trece si a doua scadenta nu mai sun si nici nu mai raspund la telefon persoanei cu pricina….pur si simplu nu imi mai vreau banii inapoi! In cazul in care persoana imprumutata nu-si revine pe plan financiar, ii spun ca nu vreau banii inapoi si ca poate va veni vremea cand ma va putea ajuta si el/ea vreodata…

  27. Amalia Enescu
    Amalia Enescu

    Să nu dai bani cu împrumut ca să nu-ți faci dușmani…Iar atunci când împrumuți (poate pentru că îți permiți sau ți-e milă de persoana care-ți cere), să nu ai pretenția să-i primești înapoi,ca să nu suferi o dezamăgire. O să fii plăcut surprins dacă-i mai și primești înapoi, atunci când nici nu te aștepti.

  28. Oana A

    intr-adevar, e atat de jenant momentul in care devii milog cu banii tai ! dar de cei care stiu ca ti-a mers putin mai bine intr-o luna si chiar atunci iti cer, ce spuneti ? cat sa-ti taie elanul si sa-ti smulga bucuria castigului, nu alta !

  29. Sabina

    E foarte naspa cand ajungi sa iti fie rusine sa intrebi de ceva ce e al tau … Mi s-a intamplat foarte des :(

  30. tipu' de pe canapea
    tipu' de pe canapea

    Prietenii adevarati nu cer bani ci iau pur si simplu,mi s-a intamplat :)

  31. alex

    Si mult hulitul datornic, je

    e o atitudine din asta superioara de mă scoate din minti in multi dintre cei care sustin povestea cu frate sa aibă cuvânt, sa aibă bun simt, sa aibă nu stiu ce… Nu e asa… Daca va e prieten e nesimtit doar in masura in care si voi sunteti. E acelasi om cu care ai impartit toate mom alea care formează o relatie de prietenie. Si care are nevoie de bani dintr-un motiv pe care ar trebui sa îl stii sau sa încerci sa îl afli… Nu e politically correct sa întârzii cu plata unei datorii dat e prietenia bazata pe relatii politically correcte? Dar daca va cerea seful vostru bani împrumut si întârzia ii reprosati imediat sau in sinea voastră meschina va bucurati ca îl aveti dator pe fraier? Oare prietenului ăluia care pana ieri era un om misto cu care ne făcea plăcere sa stăm ii place sa stie ca îl alergi tu cu banii prin târg? Regula de aur: ajuti prietenul ori de cate ori are nevoie. Si faci eforturi pt a-l ajuta. Iar daca nu poate sa iti returneze banii fa bine si afla ce se întâmplă si lasa aerele superioare.

    multam prietenilor mei

    :)

    • serban

      deci da man,cu politicaly corect asa e,am si eu un prieten din asta mult hulit datornic dasta,ii dau ban odata, e bine,mai vine odata fara sa returneze,mai dau.
      trece anu mai ii dau de 2-3 ori,nu primesc nimic inapoi,se muta omu la casa noua ,frumos, mainuta,iesiri in oras,datoriile nus.
      Incep ca tot omu sa il sun mai des ,ca de,banii mei munciti de mine,nimic.schimba telefonul,ma scoate de la prieteni dupa retele sociale,nu mai da un semn 2 ani de zile,ca apoi,intalnindu-ne intamplator sa ma intrebe ce e cu atitudinea asta superioara??? ca e politicaly dat draq,ca de unde pana unde am eu tupeu sa ii cer bani inapoi ca parca suntem prieteni, care apoi ,vine intrebarea mea : ”bine,uitam de datorie,da ia zi ,ma imprumuti si pe mine cu niste bani pana maine???” ”-aaa? ca nu domne’ ca eu nu fac dastea si asa mai am decat o suma ”n”, reprezentand de 3 ori salariul meu,

    • dojo

      Alex, daca ai probleme si spui ‘nu pot sa-ti dau decat peste 6 luni sau dracu’ stie cand’, nu are nimeni nimic. Am dat 100 de euro unui amic (nu suntem nici atat de apropiati) pentru ca stiu ca AVEA NEVOIE DISPERATA de bani. I-am dat fara gandul ca ii da inapoi, desi omul a promis ca, imediat ce se pune pe picioare, ii returneaza. nu au fost dati neaparat ca imprumut, daca ii returneaza, bine, daca nu … sa fie sanatos.

      Dar, cand imi spui „am nevoie pana luni sau pentru 2 saptamani” si mi-i dai peste 6 luni, dupa insistentele mele, incep sa ma irit. Sa nu zic de replica magistrala a unei FOSTE prietene: pai ma gandeam ca nu ai nevoie de ei. Nu, ca eu traiesc din aer si exista o zana care-mi plateste facturile in fiecare luna ;)

    • alexandra
      alexandra

      tare funny sunt ultimele 2 fraze ale mesajului tau :))))!

    • Alexandru
      Alexandru

      Alex,
      Se specifica si in articol: daca nu poate sa ii returneze, e una, daca il vezi ca isi cheltuieste banii aiurea / se distreaza si tie nu ti-i da pe cei cu care e dator, e cu totul altceva. Imi pare rau ca esti printre cei care uita sa dea banii inapoi, dar articolul e facut parca dupa personalitatea mea: urasc oamenii pe care ii ajuti la nevoie si apoi uita de tine. Personal, am incheiat orice colaborare cu ei.

      E nesimtire. E jecmaneala. Prietenia se bazeaza pe respect reciproc, iar asta e mai mult lipsa de respect, se profita de pe urma prieteniei.

      Sorry pentru prietenii tai care te imprumuta (daca mai ai).

  32. iulian

    Eu am mers pe alta gandire … mai bine pierd o suma de bani (indiferent de ea) ca sa stiu cine imi e prieten si cine nu, eu prefer sa ma doara buzunarul si nu sufletul… dar fiecare cum se cunoaste pe el insasi.

  33. Mika

    mie mi se pare fantastic, ca dupa ce l-ai imprumutat de cateva ori bune, sa continua sa-ti ceara, si tot el sa se supere ca nu vrei sa-i mai dai!!!:)))

  34. Paul

    Am decis ca de azi inainte sa las trecutul in urma. Asa ca, daca iti datorez bani, imi pare rau…

  35. iulian

    Am un bishon maltez (desii cred ca e corcit cu canish dupa statura) si are o mare problema, daca stiti vreun veterinar care sa faca acte de caritate astept raspunsul vostru, nu imi permit sa il duc nici macar la un consult si plange de ieri dimineata mi-am dat seama care e problema, dar eu nu il pot ajuta … imi cer scuze Cabral pentru off-topic dar ma uit la el cum plange si nu am ce ii face pentru ca mai am 2 lei in casa si nimeni nu ma primeste pe gratis

  36. dator vandut
    dator vandut

    este o vorba din batrani:”nu mai dau pe datorie nici la om de omenie,cand ii dai se bucura cand ii ceri se supara”.

  37. mihaela

    Daca e vorba si de DAN COSTEA, colegul de liceu, banii datorati de el nu s-au intors nici la altii, aviz cunostintelor si fostilor colegi care iti citesc blogul.

  38. Ingrid

    Este cu dus si intors. Daca persoana careia i-ai imprumutat bani nu ti-i returneaza, inseamna ca nu poti avea incredere deplina in ea.
    Apoi nu inteleg de ce ne simtitm tot noi prost cand ii cerem inapoi.

  39. MM2

    „Neither a borrower nor a lender be; For loan oft loses itself and a friend, and borrowing dulls the edge of husbandry” (Shakespeare, Hamlet Act I) ;)

  40. Neagu

    Prietenia nu inseamna sa iti bati joc de celalalt. Poate omul te ajuta sa iesi din inpas, la randul lui intri in acelasi impas, te linistesti intr-un fel ca ai de unde primi bani sa iti revii si constati ca cel care e dator la tine iti intoarce spatele. Astfel de oameni nu sunt prieteni.

  41. mihaela

    Stai sa vezi ce frumos e sa imprumuti tot timpul o persoana si cand zici Stop odata ca poate iti ajunge si tie sau ai si alta problema cu banii tai, te trezesti dupa o perioada ca esti barfit si etichetat fata de persoane care inca nu te cunosc si nu stiu contextul pentru care nu ai mai imprumutat. Cu alte cuvinte su f…t si cu banii dati!
    Ha, ha sa fii tu sanatos si sa-ti dea Dumnezeu sanatate si oameni buni in jurul tau Cabrale! De asta sa te rogi….ca de obraz-gros si gura-sparta e lumea plina!
    Lasa bre ca asa iti dai seama cine iti e prieten si mai cureti din lista de cunostinte.

    • sx28

      Am patit-o si eu cu o fosta prietena. Incepuse sa faca figuri in relatie, si cand a dat de necaz a apelat la mine.
      I-am acordat ajutorul, toate au fost bune si frumoase pana la o vreme, dupa care influentata de o ruda care nu a vrut sa o ajute atunci cand a avut nevoie de ajutor mi-a intors spatele si a trecut in bratele unui tampit.

  42. Florin

    Dabia astept sa le dau bani sa scap de ei :))

  43. Mishu

    Cineva mi-a spus ca daca vrei sa scapi de prieteni imprumutai cu bani…si scapi de ei….dar si de bani:-)

  44. Andrei

    Asta cu imprumutul de bani e dubioasa tare :). Pana la urma daca ti-e prieten si are nevoie de ajutor il acorzi, nu?

  45. maria

    Eu am problema asta cu o „prietena”. E singura noastra problema si neintelegere intr-o relatie de 3 ani. Ii imprumut bani si uita sa mi-i dea inapoi. Cand ii dau, o intreb sincer cand ii primesc inapoi. Si asa senina, imi spune ca nu poate in x zile cat a zis la inceput si ca mi-i da in 3 sapt. Trist e ca trec si cele 3 sapt si ea se face ca ploua. Ultima data, adica luna trecuta mi-am promis mie sa nu o mai ajut. Deloc. Faza nasoala e ca mi-e f aiurea sa-i cer sau sa insist. Ea n-are niciun stres. Uneori imi doresc sa fiu mai nesimtita. Cred ca as avea multe de castigat.

  46. George

    Ma nu stiu ce prieteni aveti voi, dar eu ma imprumut mereu de la ai mei si intotdeauna le dau inapoi inainte de termen (cand e posibil). La fel si ei se imprumuta la mine si imi dau inapoi inainte de termen. S-o mai fi intamplat de cateva ori sa intarziem, dar mereu ne sunam si ne spunem. Si facem asa de mult timp. Si nu au fost probleme pana acum.
    Ce-i drept ca nu as avea incredere sa dau la toti prietenii mei in maniera asta, dar am 2 carora le dau oricand stiind ca si ei imi dau mie.

  47. Vasi

    Din pacate, la mine in familie, intre 2 frati se intampla acest lucru….Si nu e vorba de 100 €…De mult mai mult…Daca ii aveam, ii dadeam celui care pretinde si sa scapam odata de acest chin…
    Aveti grija ce faceti…cu banii…si mai bine sa iertati decat sa dati in cap…Ca o fi 100 sau 1.000.000 de €, tot aceeasi oameni suntem si tot pe pamant traim…

  48. Andrei

    Cabral, te-a pacalit cineva cu banii ?

  49. alex

    Uite eu sunt intr-o situatie de acest gen, doar ca eu in cele din urma am rupt orice prietenie cu persoana respectiva ( sa o numim X). Hai sa iti explic: Omul avea nevoie pentru nistre trebuie personale importante ( de care aveam si eu habar ) de vreo 6000 lei. I-am dat eu banii astia, iar el dupa trei luni, mi-a dat in 3 luni jumate din banii astia. Restul nu i-am mai vazut nici pana acum. I-am mai facut aluzii din cand in cand, mi-a zis ca ii da,etc Stiam ca are salariul mic si nu isi permite toti banii odata, i-am zis ca se poate sa imi dea si cate 1-2 pe luna, nu era o problema. In timpul asta, el lua bijuterii, cadouri,etc pentru prietena lui ( i-am batut obrazul la asa ceva, tot degeaba, explicatia lui ca e prietena lui si nu concepe sa faca altfel), PS3 pentru el ( aici am facut eu o faza—stiam ca un coleg vroia sa scape de PS3 lui si i-am zis lui X de chestia asta, si el a fost de acord sa cumpere PS3 de la colegul meu, PS3 care atunci era undeva la 1400 ron ) etc. Dupa faza asta, prietenia noastra a inceput sa se raceasca din ce in ce mai mult, cu toate ca am continuat sa ii fiu prieten, ori de cate ori a avut nevoie de un sfat, ajutor,etc (dar intr-adevar nu cu bani). Asta pana cand am avut o discutie f lunga si urata amandoi ( dupa vreo 4 ani, timp in care am mers pe principiul prietenia este mai importanta ca o suma de bani), in care am aflat ca omul avea credit facut ( pt a plati datoriile pe care prietena lui si le facuse total aiurea ) si nu a putut nici macar sa aiba decenta sa imi spuna chestia asta. Grav a fost ca era un prieten pe care il stiam de pe la 10 ani, vecin de bloc, si mai grav a fost ca am asteptat foarte mult timp banii aia si nu am meritat nici macar adevarul din partea lui. Vorba ta, nu banii sunt importanti, aia se pot face la loc, dar faptul ca esti mintit, ca ti se ascund lucruri de catre persoane care le consideri foarte apropiate si de incredere doare rau de tot. Si cireasa de pe tort este ca eu facusem credit de nevoi personale, pentru ca aveam si eu niste probleme personale de care trebuia sa ma ocup si am zis ca fac pe o suma mai mare ca sa il ajut si pe el. Perioada creditului –3 ani, sal meu la mom creditului 1100 ron. Nici macar nu i-am zis sa imi plateasca si dobanda pe care eu o plateam la banii aia, ci doar ceea ce ii imprumutasem eu.
    Acum pentru persoana de mai sus, cu numele „alex”, explica-mi tu unde am gresit eu. Chiar te rog.

    • alex

      Cu scuzele de rigoare pentru repetitiile inutile pe care le-am facut.

    • alex

      Bv. Super prieten. Cat despre el inteleg ca a preferat de la un punct sa isi ajute iubita sa ceva nu sa iti dea tie banii înapoi. Asta ar fi un post pt Cabral. Cum o iau prietenii razna la aparitia unei iubite care in 80 % din cazuri ii uraste din ficati pe prietenii iubitului ei si cat de idioti suntem in gestionarea unei astfel de situatii…

      dar revenind. Ai fost impecabil. El ti-a ascuns adevărul stiind in sinea lui ca ce face nu e ok.

      nu sunt avocatul datornicilor sau al nesimtitilor. De aia nu am mai intervenit pana la commentul tău… Ce ridicam eu ca si problema e faptul ca din păcate aud multi oameni care se plâng de un prieten ca a cerut bani cu termenul x si la scadenta nu i-a dat. Si superior explica cum nu banii sunt problema dar sa nu zici ca nu poti e urat. Dar cand întrebi ce a făcut omul cu banii, de ce ii trebuiau si ce se întâmplă cu el ridica din umeri. Iar situatii pot fi mii. Sa aibă belele de care ii e rusine. Sa fie sub vreo presiune de care nu stii. Iar at tu ca prieten esti dator sa stii si sa îl ajuti. Sa ii cunosti situatia si fără superioritate sa ii spui părerea ta obiectiva atât cu privire la situatie cat mai ales la rezolvare. In cazul tău sa ii zici frate nu cred ca e ok sa te îngropi pt iubita ta dar e alegerea ta. Ia despre ce e vorba. Ce are de plăti pt la banca. Din ce cauza. Cat vrei sa ii dai. De unde. Cum ii dai înapoi daca te imprumuti de ei. Dar repet fără superioritate. Gasiti împreună solutii la problema lui. Eu asa fac :). Cat despre n-am crezut ca iti trebuie banii sau alte explicatii din astea jignitoare pt întârzieri in general ascund ceva. NIMENI nu cred ca poate sa fie confortabil stiind ca e dator. Oricât s-ar preface ca a uitat eu nu cred. Nu a putut returna o suma mica la timp si atunci orgoliul prostesc ii spune ca mai bine se preface ca a uitat decât sa se umilească zicând frate nu pot da înapoi suma asta. Arunca un termen doar pt ca stie ca daca ii cere pentru un timp mai lung nu ii vei da. Situatii sunt un milion. Ar trebui sa le stim pana sa judecam cu bine ca am scăpat de el. Or fi si nesimtiti pe lume. Dar daca e prietenul tău nu cred ca de azi e nesimtit si pana azi a fost ok. Fa-l sa se deschidă in fata ta arătându-i ca ii esti prieten si vrei sa îl ajuti. Cred ca vei rămâne surprins sa afli ca lucrurile stau altfel si poate chiar vei face un efort suplimentar sa îl ajuti mai mult. El e sub presiune si nu gandeste. Am văzut povestea asta si mai important am trăit povestea asta.

      nu vorbesc de bani de club :))

    • alex

      In povestea asta am omis niste lucruri, pentru ca sunt mult prea penale si la limita credibilului ca sa le zic aici. Pot spune doar ca pt ce ii trebuiau lui banii,era un motiv bun in teorie, matur si de viitor, dar in cazul lui absolut inutil si stupid. Desi i-am explicat ca nu e cazul sa faca acel lucru, tot a insistat ca vrea sa il faca. Si daca am vazut ca isi doreste atat de mult, l-am ajutat. Am facut si ce ai zis tu, dar nu am descoperit absolut nimic care sa imi schimbe parerea finala despre el. Asa ca am incheiat subiectul in singura solutie inteligenta: i-am zis ca nu mai este cazul sa imi dea banii dar sa si uite ca suntem prieteni.

    • felix

      @ alex 26.04.2013 @ 11:59:

      Caz:
      Prietenie 5 ani, mereu susținut reciproc, etc. Ultimul an ma ignora, făcusem teste de dialog și nici nu-și amintea

      ca spusesem anumite cuvinte. Pe parcursul relației fusesem odată în posesia unei sume frumușele, salariu + bani

      concediu + împrumut în banca (încă în plata). Atunci mi-a cerut 900 RON sa meargă în cealaltă parte a tarii sa

      viziteze un amor telefonic. Dispunând, i-am dat, în lumina unei prietenii de 4 ani la acel moment. Am rostit

      fatidicele cuvinte „mi-i dai înapoi când poți”, ca, deh, prieteni, nu cămătari.
      La un an, s-a ajuns sa îmi ceara de băut într-o seara, fapt firesc de altfel intre noi, și, specificând ca mai am

      doar banii puși deoparte doar pentru un drum extrem de important în alta localitate, și nici o sursa de bani în

      acea perioada, ii iau totuși sa rupem putin din ei.
      Din cei 100 RON, după ieșire, mai aveam 30 care, cum-necum, reușeam măcar sa am de drum. La final insista de-a

      dreptul verbal agresiv sa-i cumpăr o shaorma ca-i era foame.
      I-am zis ca mai are 5 minute pana acasă pe jos de unde eram, putea sa mănânce liniștita acasă.
      Cuvintele ei finale erau ceva de genul „pot sa ma descurc și fără tine, să știi”.
      Din alba în neagra am renunțat la relație.
      Acum, peste câteva luni de la acel moment, am apelat prin net la ea sa-mi zică cum face sa-mi dea banii.
      Nu era vorba de vreo fiță ca voiam sa am de cheltuială ci, luând în calcul circumstanțele, sunt zile când nu am

      pâine pe masa.
      Au început scuzele, informațiile cu rol de amânare… în final mi-a zis ca îmi da peste 2 săptămâni.
      Peste 2 săptămâni zice ca nu poate decât jumătate din suma, dar minus 140 ca-i trebuie la nu știu ce, minus 100

      ca-i trebuie la nu știu ce, etc, minus țigările care-i trebuie pe o perioada.
      La punctul asta am lăsat jos manierele. Ceea ce devenea dureros de clara, dincolo de bani, era batjocura.

      Sunt nevoit sa clarific ceva foarte limpede:

      „mi-i dai când poți” înseamnă „cu prima ocazie când ai un mărunt pui un pic deoparte, mai aduni când mai ai cum,

      când ai salariu mai scapi un 50 acolo, etc… când reușești ma suni singur și-mi zici : „ba, uite am atât din suma,

      pot măcar atât sa-ți restitui”” DIN PROPRIE INIȚIATIVĂ. NU înseamnă „a, când dau de 400 milioane ii dau înapoi și

      ăluia cei 9 milioane.”

      A început cu manipulare emoțională gen „ca și eu te-am ținut pe bere și țigări și ți-am adus de mâncare”.

      Telenovelistic corect, dar acelea nu erau forme de împrumut „iți iau azi țigări dar îmi iei și tu săptămâna

      viitoare”, OK ???
      Sa nu mai specific ca și eu făceam aceleași gesturi înapoi, la rândul meu, cu țigări, etc…
      Presând un pic ca as avea teoretic și metode murdare a început cu amintirea repercursiunilor legale.
      Am fost redus la a aborda situația ca un funcționar de la fisc.

      Cai de a proceda:
      a) abordare logica, așteptare timp rezonabil
      dacă nu merge
      b) abordare legala, căutând soluționare prin metode oficiale
      dacă nu merge
      c) metode de recuperare aparținând categoriilor sociale mai putin oneste

      Care e ideea ? Pana la urma imposibilitatea de a recupera o sumă monetară era ceva ce nu-mi era sub control. Dar

      abordarea indiferentă, miștocăreasca și în zeflemea, îmi pare rău, dar trebuie plătită.

      De ce ? „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face”, de aceea. In aceeași situație eu as fi răspuns asa:
      „acum am 0 bani, pornesc căutarea metodelor de strângere a sumei, da-mi idei și tu dacă ai, în maxim 7 zile iți zic

      clar toate opțiunile pe care le am, eventual e posibil chiar să am banii”
      Porneam la a căuta metodele de împrumut, gen credit rapid sau bancar sume mici, știind ca acelea eșalonează

      plauzibil.

      Specific că de la un fost loc de muncă avea de primit o sumă de 1000 dolari americani, nu am idee dacă i-a primit,

      dar e teoretic posibil încă sa stea cu ei neîncasați.

      Mai specific că în această perioada de un an a beneficiat de salariu, fiind în domiciliu la părinți, neavând asupra

      ei decât cheltuielile personale, nici măcar cele alimentare.

      Așadar, Alex, de ce am zis toate astea ? Legea dominanței sociale: dacă ești mic și pufos, ești luat de victimă.
      Cu unii e ABSOLUT NECESAR să-i iei DE SUS, sau cum zici tu, CU SUPERIORITATE, ca să-i motivezi să-și onoreze

      cuvântul dat, contractul verbal, mai ales când ești în găleată, altfel te consideră slab și te lasă să crăpi de

      foame.

      Un detaliu relevant: acum 2 săptămâni, legat de dependenta extremă de tutun, având 50 de bani în buzunar, am

      coborât în stația de autobuz, unde erau în jur de 15 persoane, în ideea de a găsi încă o fisă pentru a avea de o

      țigară la bucată.
      M-am adresat tuturor în același timp, cu formula:

      „Buna ziua, aș avea nevoie de o fisă de 50 de bani dacă mă poate ajuta careva cu una ?”

      Eram îmbrăcat decent, blugi normali, pantofi destul de arătoși, geacă de toamnă clasică.
      Rezultat ? Jumătate mă priveau cu greață, jumătate se făceau că nici nu mă vedeau la 5 metri în fața lor.

      OK ? Apropiații mei, frații mei de specie, de ambele sexe. Acum, pentru mine membrii Homo Sapiens Sapiens sunt

      echivalenții unor câini, atât. Dacă 15 persoane nu au avut 1 ( o ) fisa de 50 de bani. Era teoretic posibil să-mi

      fie necesari pentru a completa suma necesară unei cutii de medicamente pentru inimă, anti-infarct.

      Deasemenea, în 3 ani de ieșit cu un grup mare, peste 30 de persoane, la întrebarea „ai o țigară în plus ?”, nu am

      avut o singură dată pe buze răspunsul „nu”.

      La aceeași întrebare „bă, sunt în găleata rău, ziceți-mi care aveți o țigară”, pusa grupului Facebook, în care erau

      conținuți și cei din gașcă, doar un om cunoscut de 4 luni doar pe FB a răspuns afirmativ.

      Peste 4 zile numărul meu de prieteni FB fusese periat de la 191 de persoane la 20.

      Lecție învățată pe piele proprie:

      „omenia e omenie, dar când dai ca să ți se și dea înapoi, sau când e necesar să dovedești că ai dat, o faci NUMAI

      cu acte legale prin care să poți să recuperezi prin forța legii și a executorului silit”

      Punct.

      Acum, pe viitor voi împrumuta doar o sumă mică unui eventual prieten, gen 100 RON, doar ca să analizez foarte atent

      evoluția ulterioară.

      Dacă nu e ok, 100 RON nu e problemă, dar am eliminat un dușman mascat.
      Dacă e ok, sumele ulterioare vor fi totuși pe acte legale.
      Scuze, cin’ s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.

      Dixi !””

  50. dunia

    Întrebarea mea este: cum poți să refuzi? Mai ales un prieten. Când știi că are nevoie, când știi că ajutorul stă în puterea ta, zici NU ca să nu-ți cumperi bilet de ieșire din această relație?
    E o situație ingrată care ține doar de educație și bun simț.

  51. maddy

    cand dai bani cu imprumut de multe ori se termina prost, de aia regula mea e sa nu amestec prietenia cu banii. exista banci, carduri de credit, camatari, rude, case de amanet, etc.
    am impresia ca oamenii care cer bani prietenilor ii cer in ideea ca nu o sa`i mai dea niciodata inapoi si nu asa merge treaba.

  52. Alex

    Oho…stiu situatia..ii vezi cum isi schimba telefoane, isi repara masina, pleaca in vacante scumpe si se face anul si banii aia tot nu ii ai inapoi. Si te amana, ca nu acum, ca peste doua saptamani, ca peste o luna. Ajungi tu sa te simti prost ca ii ceri, pari tu ala nesimtit. Dar cand isi ia si face chestii fix cu banii pe care ar trebui sa ii primesti inapoi nici nu stii ce sa mai crezi.

  53. Keky

    Am trecut de multe ori prin ce spui, insa o dezamagire mai mare decat asta, e atunci cand ii oferi celui mai bun prieten sprijin in tot, chiar si financiar (din putinul tau) si nu astepti decat ca si el la randul lui, sa iti ofere macar sprijin moral. Iar cand acest lucru ar trebui sa se intample, iti insala asteptarile. Partea cea mai nasoala e ca, iti mai cere si explicatii si tot el se victimizeaza. Stau si ma intreb uneori, daca mai exista oameni care stiu sa citeasca printre randuri… De obicei nu reprosez nimanui nimic si nici nu sunt genul care sa dea explicatii. Am pretentia ca omul de langa mine sa fie suficient de inteligent cat sa traga singur niste concluzii, iar atunci cand niste simple asteptari – de altfel firesti, nu se concretizeaza, prefer sa ma retrag! As putea scrie un roman pe tema PRIETENIEI… :)

  54. alexandra
    alexandra

    Treaba aceasta cu a da imprumut bani e adevarata; si ceea ce ai scris:”E povestea aia in care mergi in viata alaturi de prietenii tai si in care nimic nu va poate sta in fata. Orice obstacol dispare, orice problema se topeste… pentru ca nu esti singur, pentru ca-i ai alaturi pe prietenii tai.

    Poate ca nu-i chiar asa, dar tu asa simti. Si e tare placut, iti da putere, te face optimist gandirea asta.” e mai mult decat real . Dupa multe discutii cu una dintre prietenele mele am ajuns la concluzia ca ceea ce scris tu mai sus tine de un tip de gandire idealist , usor nereal , cand tu simti ca stai next to your friends and everything works. Nu toata lumea are un set de valori foarte bine stabilit ca al tau si atunci modul in care tu percepi sa fii un bun prieten si valorile prieteniei nu e la fel si ptr prietenul tau. Aceasta este durerea ca piezi un om caruia tu ii impataseai din ceea ce credeai din ceea ce simteai si acum e un gol… mai poti vorbi cu el. Chiar daca lasi evenimentul in urma; treci peste …ca deh viata merge inainte….golul ramane..

  55. alex

    Pe mine împrumuturile m-au costat doua prietenii in viată. Eram mai tanar si mai prost. După o perioada f f f buna a urmat una crunta financiar. Nu am acceptat decât f târziu ca afacerea care mie îmi aducea sume colosale care impusesera un standard de viată f ridicat murise. Intervalul ala de timp a generat datorii. M-am trezit in stuatia pe care nu o doresc nimănui in care luam din stânga sa dau in dreapta. Îmi era teama ca daca spun ca nu am încasat facturile pe ultimile 4 luni lumea va începe sa creadă ca nu dau banii înapoi si sa nu mai îmi dea pt salarii si alte acareturi de plata. Aproape 18 luni am sucit bani de la unul la altul. Am mintit de oamenii din orgoliu, din teama ca datorita faptului ca nu mai eram sigur daca mai recuperez sumele de la debitori nu îmi vor mai da si afacerea mea e f bănoasă si nu merita omorâtă de teama lor stupida, după care am mintit din inertie iar la final am avut norocul sa recuperez sumele datorate. Am pierdut intre timp doi prieteni buni. Am salvat relatia cu restul in mom in care unul mai inteligent dintre noi a abordat problema cum am spus eu mai sus. M-au ajutat atât sa trăiesc cat si sa salvez firma cat si cu idei despre cum sa procedez cu datornicii. Tru stori :) si le multumesc. De at am jurat ca nu voi mai judeca pe nimeni niciodată indiferent de situatie.

  56. ketherius
    ketherius

    De obicei, cei care iti sunt datori si nu platesc, te si evita. Ia partea buna: te-a costat numai 300 de euro sa scapi de un prieten fals.

  57. Jules

    Eu nu dau bani cu imprumut si nici nu imprumut la randul meu si postarile de mai sus nu fac decat sa-mi confirme faptul ca e cel mai bine asa :)

  58. Ovidiu

    De mic, de la scoala, cand „imprumutam” de la cineva un stilou, un caiet pentru teme, un obiect, ceva, orice este acel imprumut. Eram constincios sa pastrez acel obiect ca pe ceva sfant. Sa am grija, nu este al meu. Trebuie returnat in aceasi forma…
    Nu am fost persoana care sa aibe nevoie de impurumut financiar de la nici un prieten.
    Iar pentru vre-un maruntis de 10 lei in cel mai scurt timp posibil, l-am returnat fara sa clipesc si cu multumirile de rigoare. Din pacate am fost in situatia de a imprumuta bani, obiecte, fara a mai primi inapoi. Iar sentimentul este descris de tine… mai mult decat perfect.
    A si ieri am mai invatat ceva, am fost „uman” la servici intr-o situatiune ~~ m-am gandit la tine si la prietenii tai de pe blog ;)

  59. Alexys

    Off, ce dreptate ai!

  60. Bomarzo

    Cum sa poata… Pot foarte bine nu numai sa se uite in ochii tai, dar si sa te faca.. calic, fiindca indraznesti sa le ceri banii inapoi ( doar vreo 7000 de eur, doar dupa vreo 5 ani in care, cum zici si tu, ei merg in vacante de 5 stele, dau pe un telefon de 10 ori mai mult ca mine, nu suporta sa se urce in metrou etc etc). Si a doua faza de genul asta: imprumuta-ma sa emigrez ca ti-i dau inapoi dupa aia. Dupa ceva vreme: a, nu mai emigrez, dar nici banii nu ii mai am nici nu mai am de unde ii da ( printre altele, isi cumparasera calculator nou cu ei). Eu nu mai pot fi prietena cu asemenea oameni dintr-un motiv f. simplu: asemenea lipsa de respect imi arata: a) ori ca nu mi-au fost niciodata prieteni adevarati ori b) ca au o conceptie despre ce inseamna prietenie si onoare care ma face sa nu regret un moment ruptura. Prietenia inseamna in primul rand valori comune, daca nu exista, bye.

    • felix

      „””Prietenia inseamna in primul rand valori comune, daca nu exista, bye.”””

      C O R E C T ! ! !

  61. Strumfy

    Problema este mult mai simpla decat vrem sa credem daca o reducem la o chestie de baza si anume coloana vertebrala si bunul simt . Cel caruia i se imprumuta bani trebuie sa inteleaga ca i se face un favor , are nevoie de ajutor si nu trebuie sa abuzeze de acest lucru . Are obligatia in schimb sa isi respecte cuvantul si sa dea dovada de verticalitate, daca nu esti sigur ca ii poti da inapoi la data care trebuie suna-l pe cel ce te-a imprumutat cere-ti scuze si stabileste o noua intelegere . Mor cand vad din astia ce se dau la fund apoi cand ma enervez si-i sun mai au si tupeul sa zica : de ce nu m-ai sunat sa ii ceri ? Prietene , ti-am facut un favor , in mod normal TU trebuie sa te SIMTI , nu trebuie sa alerg dupa tine sa te sun ca ultimul camatar. Daca iti puneam dobanda era o afacere , da , te cautam poti sa fii sigur. Un pic de bun simt domnilor , totusi. Oricum am obiceiul sa imprumut sume de bani prietenilor doar ca sa ii testez , este bine intotdeauna sa mai triezi din ei . Daca banii se intorc , f bine continuam , daca nu ? inseamna ca atata valorezi . Oricum cam greu zilele astea sa dai de vreun fomist care sa valoreze mai mult de cateva sute de euro. nici macar nu e vorba de saracia excesiva , eram saraci si inainte de 89 daca o iei asa . Este vorba de continua decadere a fiintelor umane si lipsa acerba a valorilor . Cum ar fi onoarea.

  62. Dyda

    Eu am o regula simpla: nu dau bani imprumut! S-a intamplat sa incalc regula, niciodata cu mai mult de 50 -100 ron cand nu aveam nevoie de banii respectivi si nu ma asteptam sa ii primesc inapoi! Evident ca prietenul redpectiv nu mai primea cadou de ziua lui daca nu returna banii:) daca ii returna… Toate bune si frumoase! Am avut si eu nevoie de bani la un moment dat si am cerut ” imprumut ” mamei! Bibeinteles ca mama mi-a imprumutat bAnii si cand stia ca am bani si vreau sa imi cumpar o geanta in plus din ei mi i- a cerut: ” ai cerut imprumut, asa ca imprumutul se returneza” asta a fost lectia despre imprumuturi invatata de la mama!
    De atunci mi- e frica sa imprumut eu bani cuiva, mai ales prietenilor,mai ales pt ca mi- e rusine de rusinea lor… Poztia frecventa este: ” imi pare rau, nu Am banj disponibili…”

    • Khasuf

      Daca nu dai ceva cu imprumut fie si bani, la un moment dat in viata, o data cu trecerea timpului ajungi singura, uitata undeva in timp, in trecut, oamenii uita repede, timpul trece, multi evolueaza, de regula cei imprumutati castiga cel mai mult in viata deoarece isi fac norocul cu mana lor si tocmai aceia decid oamenii si prieteneii din jur, nu acela care are o suma mica de bani cash si care nu ofera.

      Deci cine nu ofera nimic cu imprumut, fie bani, produse, obiecte, prieteni, timp, aceia raman cu buza umflata.

    • Cabral Ibacka
  63. Cristi

    Si mi aiurea e ca nu poti sa refuzi un prieten..te gandesti mereu ca nu banii sunt importanti ci prietenia. Mama lor de bani :)

  64. Claudiu

    Pe mine mai rau ma enerveaza imprumuturile pe care le primesc inapoi in rate lunare.

    Off-topic: Bula (mafiot de meserie) vindea diverse pe sub mana. Asa bine ii mergea afacerea, ca s-a mutat in strada, mascat cu o taraba cu mere. Taraba era amplasata undeva pe trotuar. O lada de mere expusa masca perfect activitatile ilegale. Tot prosperand isi cumpara casa, masina etc.
    Intr-o zi vine Strula, prieten vechi cu care nu s-a mai vazut de mult:
    Da-mi si mie niste bani imprumut!
    Nu pot!
    De ce?
    Uite, am facut contract cu banca, ca sa ma lase sa imi pun taraba pe trotuarul din fata lor: Ei sa nu vanda mere, eu sa nu dau bani imprumut.

  65. Doina

    Am patit in timp si eu acelasi lucru…Indiferent de suma data imprumut, atunci cand prietenul/na iti spune ca in ziua X iti reurneaza banii si apoi nu ii mai primesti, sau trec luni iar nici macar un telefon nu mai primesti sa ti se spuna ca …o sa ii primesc in ziua Y…parca te simti inselat…prostit. Pana la urma sunt banii mei pe care ii am cu un scop…bani munciti. Si cand ii vezi plecand in vacante, schimband lucruri in casa…e mai naspa…Un lucru e sigur: daca le spun ca nu am se supara…cand dai…nu ii mai ai…Dar nu e generala regula…

  66. cristina

    am imprumutat o suma frumoasa de bani (cel putin de 2 ori salariul meu) unei prietena a carei mama trebuia operata de urgenta in afara si-i lipseau acei bani. trebuiau inapoiati in maxim o luna. dupa ce am tot sunat eu sa imi recuperez banii, i-am luat inapoi dupa 1 an si 3 luni (ultima „rata”), asta in timp ce eu aveam nevoie de ei, iar persoana in cauza petrecea week-end de week-end in Mamaia. Nu parea ca ar fi fost in asa mare pericol mama.Culmea este ca dupa ce nu imi daduse nici macar o parte inapoi, a avut tupeul sa imi mai ceara 400 eur pt o saptamana, de parca eram tampita si nu stiam ce face :))

  67. sarah

    Cand am citit articolul am ramas masca.Coincide aproape perfect cu cazul meu , asa a inceput totul .
    In semestrul al 2 lea de an scolar , fiind transferata de la o alta scoala …am ajuns sa cunosc mai mult de jumatate din clasa. Eram in paza , inainte sa inceapa ora de romana . Vine o colega care nici macar nu venise sa faca cunostinta cu mine sa ii imprumut 10 lei . O nimica toata , banii au fost imprumutati . Dupa cateva zile primesc un mesaj pe telefon de colega respectiva cerandumi 200 lei ca sa isi scoata telefonul din amanet. Nu aveam atatia bani la mine in ziua aceea asa ca iam cerut bunicului meu si mia dat . A doua zi la scoala ii dau banii la colega si imi multumeste . Ei bine mia spus ca mi restituie pana luni maxim marti , mai naiva fiind am crezuto. Practic asa a inceput prietenia noastra . peste cateva zile daca pot inca 150 . nu iam dat . pana in yiua de azi nu am primit banii inapoi .

  68. vlad

    am vazut ca se practica tot mai des stilul asta de marlanie. Si nu doar cand e vorba de bani; poti sa vorbesti cu un amic sa iesiti la o bere si conversatia se termina cu „ne auzim mai tarziu, te sun eu” – si ghici ce, te suna din parti ! chestia cu banii sau cu un ajutor mai consistent gen o recomandare pt un job deja sunt vise interzise. ASTA E NEAMUL ! ASTA NE ESTE EDUCATIA !

  69. Bogdan

    Problema generala in astfel de situatii poate fi transpusa astfel: cel care se imprumuta in mod sistematic, creaza un patern repetitiv si anume ca vor face mereu aces gest si eventual vor schimba in permanenta creditorii! Acest obicei devine un mod de viata din care greu se poate iesi.
    Exista totusi solutii.

  70. Bogdan

    Problema generala in astfel de situatii poate fi transpusa astfel: cel care se imprumuta in mod sistematic, creaza un patern repetitiv si anume va face mereu aces gest si eventual va schimba in permanenta creditorii! Acest obicei devine un mod de viata din care greu se poate iesi.
    Exista totusi solutii.

  71. Herta Marius

    Regula simpla: nu imprumuta bani. Iar daca dai, da suma de care te poti lipsi. Asa nu vei ajunge sa ii ceri sau sa astepti dupa ei.

  72. Iulia

    Eu am ajuns la o concluzie dureroasa….de cele mai multe ori, „facerea de bine, fu*ere de mama”. Asa ca…ma abtin sa dau cu imprumut sau sa cer ajutor.

  73. :)

    ”Dai , nu ai”. Asa zice tata.
    De obicei imprumut o suma de care ma pot lipsi, (max 50-80 ron).
    Daca e ceva de urgenta si vrei sa ajut, 300 eur, 1000 eur… facem contract. Am invatat din experienta altora si asa se procedeaza, cu cap. Chiar a ajuns o persoana sa fie in aceasta ipostaza si ajungea in instanta daca nu returna banutii.

    Si 50-80 ron sunt o investitie buna ca sa vezi ce fel de oameni tii prin preajma. Daca nu raspund la telefon dupa ce si-a incalcat cuvantul, sa nu se mire.

    O idee de bun simt ar fi cand te imprumuti, sa zici o data limita la care-i returnezi banii; daca nu ai facut rost de ei intre timp, te imprumuti de la altcineva cu suma respectiva si iti tii cuvantul fata de prima persoana; mai prelungesti deadlineul , dar macar, nu fata de acelasi ”creditor”

  74. booo78

    Ceea ce mi se pare fascinant e ca numai oameni care dau bani posteaza! Chiar sa nu fie nici o lichea care cere bani?

    • felix

      Eu când am cerut cu împrumut i-am dat. De obicei deja căutam să am sursele sau măcar datele referitoare la returnare, adică înainte de a cere mă asiguram de șansele de a restitui. Dacă nu aveam cum la termen, sunam eu și informam, prelungeam, din proprie inițiativă. In acest timp căutam metode de a-mi respecta cuvântul. Oricând poți găsi o munca de subzistență și face un împrumut pe termen scurt.

      E o vorbă: „cine vrea, caută soluții; cine nu vrea, caută scuze”.

      Si încă una: „dacă vrei sa vezi caracterul unui om, pune-l într-o situație dificilă”.

    • felix

      Sau când nu voiam să, sau nu aveam cum să-i înapoiez, ceream pur și simplu, nu ca împrumut.

      Dacă nu mi se dădea, ok, dar nu mințeam pe nimeni.

  75. Pingback: TEMA 5 | zuzu112

  76. cristian

    Cu timpul fiecare dintre noi isi filtreaza prietenii si atunci stii sigur cui dai bani. cand crezi ca ai zeci de prieteni iti iei teapa. ai 2 3 prieteni adevarati, restul sunt cunostinte, amici , carora nu le imprumuti bani.

  77. Andrew

    Salut, Cabral…

    Am şi eu nevoie de fix 600 euro… mă poţi împrumuta? :)

  78. Laur

    Eu sunt in Anglia,am un an dar recunosc ca oricat de greu mi-a fost aici nu am imprumutat de la nimeni o lira.Bani am dat imprumut,cate 200 lire,100 lire…ii vedeam inapoi ,iar apoi la 2 zile se imprumuta iar la mine,deoarece trimitea bani in tara sotiei,parca imi facea in ciuda sa nu strang un ban.Recent am imprumutat o fata,nu-i mult,4 lire,dar vad ca tot se lasa asteptata sa-i aduc aminte.Nu fac nici o avere cu banii aia,dar totusi sunt bani munciti de mine,gandind asa tot stai furios,ca de…pot sa spun ca folosesc aceasta metoda ca sa testez si oamenii,sa-mi dau seama ce tip de caracter este.Inchei prin a spune:nici nu m-am imprumutat,dar nici nu o sa mai imprumut vreodata :(

  79. felix

    @ alex 26.04.2013 @ 11:59:

    Caz:
    Prietenie 5 ani, mereu susținut reciproc, etc. Ultimul an ma ignora, făcusem teste de dialog și nici nu-și amintea

    ca spusesem anumite cuvinte. Pe parcursul relației fusesem odată în posesia unei sume frumușele, salariu + bani

    concediu + împrumut în banca (încă în plata). Atunci mi-a cerut 900 RON sa meargă în cealaltă parte a tarii sa

    viziteze un amor telefonic. Dispunând, i-am dat, în lumina unei prietenii de 4 ani la acel moment. Am rostit

    fatidicele cuvinte „mi-i dai înapoi când poți”, ca, deh, prieteni, nu cămătari.
    La un an, s-a ajuns sa îmi ceara de băut într-o seara, fapt firesc de altfel intre noi, și, specificând ca mai am

    doar banii puși deoparte doar pentru un drum extrem de important în alta localitate, și nici o sursa de bani în

    acea perioada, ii iau totuși sa rupem putin din ei.
    Din cei 100 RON, după ieșire, mai aveam 30 care, cum-necum, reușeam măcar sa am de drum. La final insista de-a

    dreptul verbal agresiv sa-i cumpăr o shaorma ca-i era foame.
    I-am zis ca mai are 5 minute pana acasă pe jos de unde eram, putea sa mănânce liniștita acasă.
    Cuvintele ei finale erau ceva de genul „pot sa ma descurc și fără tine, să știi”.
    Din alba în neagra am renunțat la relație.
    Acum, peste câteva luni de la acel moment, am apelat prin net la ea sa-mi zică cum face sa-mi dea banii.
    Nu era vorba de vreo fiță ca voiam sa am de cheltuială ci, luând în calcul circumstanțele, sunt zile când nu am

    pâine pe masa.
    Au început scuzele, informațiile cu rol de amânare… în final mi-a zis ca îmi da peste 2 săptămâni.
    Peste 2 săptămâni zice ca nu poate decât jumătate din suma, dar minus 140 ca-i trebuie la nu știu ce, minus 100

    ca-i trebuie la nu știu ce, etc, minus țigările care-i trebuie pe o perioada.
    La punctul asta am lăsat jos manierele. Ceea ce devenea dureros de clara, dincolo de bani, era batjocura.

    Sunt nevoit sa clarific ceva foarte limpede:

    „mi-i dai când poți” înseamnă „cu prima ocazie când ai un mărunt pui un pic deoparte, mai aduni când mai ai cum,

    când ai salariu mai scapi un 50 acolo, etc… când reușești ma suni singur și-mi zici : „ba, uite am atât din suma,

    pot măcar atât sa-ți restitui”” DIN PROPRIE INIȚIATIVĂ. NU înseamnă „a, când dau de 400 milioane ii dau înapoi și

    ăluia cei 9 milioane.”

    A început cu manipulare emoțională gen „ca și eu te-am ținut pe bere și țigări și ți-am adus de mâncare”.

    Telenovelistic corect, dar acelea nu erau forme de împrumut „iți iau azi țigări dar îmi iei și tu săptămâna

    viitoare”, OK ???
    Sa nu mai specific ca și eu făceam aceleași gesturi înapoi, la rândul meu, cu țigări, etc…
    Presând un pic ca as avea teoretic și metode murdare a început cu amintirea repercursiunilor legale.
    Am fost redus la a aborda situația ca un funcționar de la fisc.

    Cai de a proceda:
    a) abordare logica, așteptare timp rezonabil
    dacă nu merge
    b) abordare legala, căutând soluționare prin metode oficiale
    dacă nu merge
    c) metode de recuperare aparținând categoriilor sociale mai putin oneste

    Care e ideea ? Pana la urma imposibilitatea de a recupera o sumă monetară era ceva ce nu-mi era sub control. Dar

    abordarea indiferentă, miștocăreasca și în zeflemea, îmi pare rău, dar trebuie plătită.

    De ce ? „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face”, de aceea. In aceeași situație eu as fi răspuns asa:
    „acum am 0 bani, pornesc căutarea metodelor de strângere a sumei, da-mi idei și tu dacă ai, în maxim 7 zile iți zic

    clar toate opțiunile pe care le am, eventual e posibil chiar să am banii”
    Porneam la a căuta metodele de împrumut, gen credit rapid sau bancar sume mici, știind ca acelea eșalonează

    plauzibil.

    Specific că de la un fost loc de muncă avea de primit o sumă de 1000 dolari americani, nu am idee dacă i-a primit,

    dar e teoretic posibil încă sa stea cu ei neîncasați.

    Mai specific că în această perioada de un an a beneficiat de salariu, fiind în domiciliu la părinți, neavând asupra

    ei decât cheltuielile personale, nici măcar cele alimentare.

    Așadar, Alex, de ce am zis toate astea ? Legea dominanței sociale: dacă ești mic și pufos, ești luat de victimă.
    Cu unii e ABSOLUT NECESAR să-i iei DE SUS, sau cum zici tu, CU SUPERIORITATE, ca să-i motivezi să-și onoreze

    cuvântul dat, contractul verbal, mai ales când ești în găleată, altfel te consideră slab și te lasă să crăpi de

    foame.

    Un detaliu relevant: acum 2 săptămâni, legat de dependenta extremă de tutun, având 50 de bani în buzunar, am

    coborât în stația de autobuz, unde erau în jur de 15 persoane, în ideea de a găsi încă o fisă pentru a avea de o

    țigară la bucată.
    M-am adresat tuturor în același timp, cu formula:

    „Buna ziua, aș avea nevoie de o fisă de 50 de bani dacă mă poate ajuta careva cu una ?”

    Eram îmbrăcat decent, blugi normali, pantofi destul de arătoși, geacă de toamnă clasică.
    Rezultat ? Jumătate mă priveau cu greață, jumătate se făceau că nici nu mă vedeau la 5 metri în fața lor.

    OK ? Apropiații mei, frații mei de specie, de ambele sexe. Acum, pentru mine membrii Homo Sapiens Sapiens sunt

    echivalenții unor câini, atât. Dacă 15 persoane nu au avut 1 ( o ) fisa de 50 de bani. Era teoretic posibil să-mi

    fie necesari pentru a completa suma necesară unei cutii de medicamente pentru inimă, anti-infarct.

    Deasemenea, în 3 ani de ieșit cu un grup mare, peste 30 de persoane, la întrebarea „ai o țigară în plus ?”, nu am

    avut o singură dată pe buze răspunsul „nu”.

    La aceeași întrebare „bă, sunt în găleata rău, ziceți-mi care aveți o țigară”, pusa grupului Facebook, în care erau

    conținuți și cei din gașcă, doar un om cunoscut de 4 luni doar pe FB a răspuns afirmativ.

    Peste 4 zile numărul meu de prieteni FB fusese periat de la 191 de persoane la 20.

    Lecție învățată pe piele proprie:

    „omenia e omenie, dar când dai ca să ți se și dea înapoi, sau când e necesar să dovedești că ai dat, o faci NUMAI

    cu acte legale prin care să poți să recuperezi prin forța legii și a executorului silit”

    Punct.

    Acum, pe viitor voi împrumuta doar o sumă mică unui eventual prieten, gen 100 RON, doar ca să analizez foarte atent

    evoluția ulterioară.

    Dacă nu e ok, 100 RON nu e problemă, dar am eliminat un dușman mascat.
    Dacă e ok, sumele ulterioare vor fi totuși pe acte legale.
    Scuze, cin’ s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.

    Dixi !””

  80. Traian Ungureanu
    Traian Ungureanu

    Cateva proverbe pentru cei buni la inima(prosti): sa nu ai incredere in nimeni de doua ori nici macar in mata te-a mintit odata iti garantez ca o va face si a doua!. nu imprumuta bani mai multi decat poti sa pierzi.mai bine ii arungi in batjocura 2 lei de crapa ala de foame si nui mai ceri inapoi decat sai dai sume mari si sa astepti ca prostu imposibilul…oamenii tai apropiati iti sunt cei mai mari dusmani! De ce: fiindca iti stiu toate slabiciunile si profita de increderea ta.ai bate-o tu pe mata sau pe frate tau pentru niste bani sau o minciuna? NU. Pai de aia si te mint prostule sau ar faceo vreodata. Sa nu sari in fantana pentru cine nu merita. Sa nu dai mai mult decat primesti. Si nu uitati ca traim intr-o lume materiala.rea si plina de porci mincinosi si nepunctuali.si ma face sa rad ca o mana de romani sarmani cauta la ei in tara oameni cinstiti! De ce ?fiindca romanii sunt cele mai CURVE de pe fata pamantului:au inceput razboiul de oartea cuiva si lau sfarsit de partea altcuiva. 14000 din cele 27000 de prostituate din Spania sunt romance! Mai aveti intrebari? Cred ca toti cei ce au comentat pe acest forum sunt straini sau de origini straine cum e Cabral sau eu… a minti pentru romani e ceva normal… deci nu poti tu sau eu sa il educi in doua zile sal faci puntual ca pe un german… asa la facut masa asa crapa… schimbativa tara de nu va faceti si voi ca ei: MINCINOSI

  81. Calin

    Chiar daca materialul e din 2013 e de actualitate. Tocmai ce am intrat si eu intr- o situatie ce implica un imprumut. Nu e vorba de o suma mare, dar situatia creata e una destul de bizara. Eu locuiesc la Londra si in casa in care locuiesc mai stau cateva persoane. Luni, unul dintre colocatari m-a rugat daca pot sa ii dau 10 lire pana mai incolo sa ii dea unei alte persoane din casa, o datorie de care a uitat (acea persoana era la bucatarie in acel moment, noi pe terasa); omu nu avea bani cash. Eu ii dau
    o bancnota de 10. Nu ne mai vedem pana a doua zi la bucatarie cand imi spune ca a uitat seara trecuta sa imi returneze banii si ca mai incolo dupa ce se intoarce din oras ii pune pe cuptorul cu microunde. Eu luat cu alte lucruri ii spun ca e ok. De atunci au trecut cateva zile si n-am vazut nici o bancnota pe cuptor. Cumva s-a creat o situatie ciudata din care eu trag urmatoarea concluzie: in cazul in care ii aduc aminte de bani el imi va spune ca a pus banii pe cuptor si ca eu incerc sa scot de pe el 10 lire pe langa datorie. Persoana in cauza are bani, are un job bine platit, deci nu e vorba ca cere in stanga si in dreapta pentru ca e lefter. Mie greu sa cred ca pur si simplu a uitat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.