Sari la conținut

autostrada A1, CabralCum ne viciaza viata si ne trimite tot timpul dupa cai verzi pe pereti…

Mergeam ieri spre Pitesti, singur si relaxat, si mi-am adus aminte de ceva din copilarie/adolescenta…

Mi-am adus aminte de imaginea fericirii, mi-am adus aminte cum arata ea atunci.

Imi doream un loc de munca care sa-mi permita sa calatoresc mult, sa am o masina misto (nu intelegeti gresit, misto insemna un Golf II GTI la mana a doua) si destui bani de benzina ca sa nu-mi fac griji din cauza asta.

Si da, aseara am fost fericit 100% pentru cele cateva zeci de minute de mers pe autostrada. Eu, cel de acum ceva ani, a fost fericit din gingii si pana-n unghii… masina era misto, mi-am platit ratele la banca pentru luna asta si mi-a ramas sa-mi fac si plinul, eram liber de la munca… ce sa mai… that’s life!

Cand cotrobaiam prin Pitesti dupa florarie mi-am adus aminte de cum arata fericirea de acum… mult mai complicata, mai sofisticata, mai gaunoasa prin atractiile ei efemere…

Voi cum va inchipuiati fericirea atunci, si cum o vedeti acum? Au vreo legatura cele doua “imagini”?

19 comentarii despre "Deturnari…"
  1. Sabotor

    Cred ca mai misto e Golf II G60…. Dar pe de alta parte, ce e misto pentru unu’ poate nu-i pentru altu’…. :)

    Eu chiar am avut un loc de munca care ma tinea mai tot timpul pe drumuri (eram de parere ca e cel mai bun loc de munca) dar dupa 4 ani nu mai era la fel de interesant…. poate din cauza ca nu aveam masina misto…

    răspunde
  2. monkey

    fericirea de atunci insemna sa am un job bun, sa fac ceea ce imi place, sa am timp sa merg cu prietenii in vacante. fericirea de acum e..o vacanta lunga insotita de cateva pachete de tigari, cafea si sora mea :) momentan…asta e tot ce vreau. mai departe..mai vedem

    răspunde
  3. SiBlondeleGandesc.blogspot.com

    eu mi-am ales facultate de medicina dentara ca sa imi permit sa nu-mi cresc copiii prin sms. Ca , in ziua de azi, sa-ti cresti proprii copii a devenit un lux. Vreau un program felxibil si o familie aproape. Poate nu e meseria ideala pentru sufletul meu, dar cand o sa bag mana in buzunar o sa-mi vina cheful de shopping si-o sa-mi mai treaca din suparare :p

    răspunde
  4. Andreea

    Fericirea mea de atunci …consta in faptul ca ma intalneam cu prietenele mele iesiam la un suc,la o tura de bld. poate mai shi agatam ceva asa de plictiseala nimik important :D ce vremuri!!! iar fericirea mea de acum consta in privirea plina de entuziasm a baietelului meu de doi anisori atunci cand vin de la munca shi ma vede,nimik nu se poate compara cu asta…shi cand stai sa te gandesti ca intre fericirea mea de atunci shi cea de acuma sunt doar 4 ani…Am doar 23 de ani shi deja mi-e groaza ca imbatranesc!!!

    răspunde
  5. bianca

    Fericirea?Ce frumos suna.Cabral atunci fericirea era ca nu am responsabiliati, nu ma duc la scoala, sau la servicu, ma scol cand vreau, ma joc cu prieteni sau prietenele ieseam la un suc, la un film.Fericirea consta si in faptul ca imi cumparau ai mei bicicleta mult dorita, sau rolele mult dorite.Ai cate faceam:eram la tara legam drumul si ne alergau soferii pe camp.Asta da fericrie si satisfactie:minte de copil evident :)
    Fericirea de acum??E ca sunt sanatoasa nu am nici o boala ca traiesc ai mei ca fratemio e in America si e sanatos.Nu stiu ce as putea sa imi doresc ca ai mei sau eu sa nu fac ceva sau mai mult sa mi se implineasca.
    Ps:Fiind din Cluj tot timpul mi-am dorit sa ajung in Capitala.Fratemio mergea in fiecare luna iar eu visam sa ajung.Am ajuns.Am fost fericita pentru acele zile cate au fost ele.A fost frumos!!!

    răspunde
  6. Bogdan Bobocea

    ..fericirea a insemnat si inseamna liniste, implinire.. doar ca e greu…le cam cuprinde pe toate…

    răspunde
  7. 221

    deloc la fel …, in adolescenta imi doream ceva de de genu’ sa nu fiu o femeie casnica precum mama…, imi doream sa fiu femeie de cariera …la familie nu ma gandeam …, imi doream lux si totul la indemana …, acum sunt femeie de cariera …, nu-mi mai doresc asta de mult …, dar nici casnica nu vreau sa fiu…, acum imi doresc multe din ce nu pot avea …, dar ce voi avea candva si nu le voi mai aprecia la adevarata lor valoare

    răspunde
  8. FuckYouTovarasi.blogspot.com

    Pentru mine fericirea inseamna sa fiu liber.

    răspunde
  9. CLeO

    la mine cele doua imagini sunt identice … am visat , am muncit , si acum imi indeplinesc visul copilariei de a fi fericita asa cum am vrut :) am crezut , in primul rand,si in al doilea, am muncit !
    m-ai facut sa-mi aduc aminte de multe … lucruri la care „nu aveam timp” sa ma gandesc!
    bafta multa in tot ce faci

    răspunde
  10. lola

    well, Balzac spunea ca „fericirea e poezia femeii”…uneori nu suntem fericite si atunci rima dispare…alteori, poezia noastra rasare din mici clipe fericite…

    răspunde
  11. Etherfast

    Atunci-ul tau inseamna acum-ul meu. Am destul de multe planuri si de vise pentru viitor, multe pe plan profesional si personal.

    răspunde
  12. ipo

    Hm, am uitat si culmea e ca stiam candva…

    răspunde
  13. pure poison
    pure poison

    Fericirea…inca o caut!!!

    răspunde
  14. cabral

    @ etherfast – te dai tanar cu mine… :p

    ipo – asta ar fi trist… lasa rasfatul!

    @ pure poison – hmm… da’ stii cum arata? sau cauti in gol?

    răspunde
  15. Ioana.4EVER
    Ioana.4EVER

    Wow! ce tare este poza:P

    răspunde
  16. anca pussy
    anca pussy

    Fericirea mea de atunci ….credeam ca era baiatul pe care il iubeam si prietena mea cea mai buna,si serile in care ne plimabam si ne distram,dar s-a dovedit a fi totul un vis el s-a departat,iar ea s-a combinat cu el,fericirea mea de acum o sa va mire dar este munca,imi place ceea ce fac,sunt contabila si imi place,iar daca exista o legatura intre cele doua nu prea,dar un gust amar legat de ceea ce a fost poate.

    răspunde
  17. alinao

    Fericirea….imi aduc aminte cat de fericita eram cand mergeam la bunici la tara…..eram mica…si cel mai fericita eram in momentul in care ma uitam pe cerul cu nori pufosi…nori pe care eu mi-i imaginam diferite personaje din povesti…era atat de frumos…atat de copilaresc…eram asa de fericita.
    am incercat sa fac asta si acum 2 saptamani, tot in drum spre bunicii mei…2 ore jumate m-am uitat p cer dar nu-mi mai spunea nimik…nu puteam sa-mi mai imaginez nimik…am fost trista toata ziua pentru k am inteles k a disparut ceva…a disparut copilaria…copilaria care de fapt era fericirea…fericirea de a t juca, de a-ti imagina c o sa fie, de a nu avea responsabilitati.
    cred k asta e cel mai important…nu o sa mai simtim fericirea asa cum o simteam cand eram copii. acum este o fericire constienta, si automat fericirea vine dupa un sacrificiu, p cand atunci venea de la sine…
    poopici

    răspunde
  18. perce neige
    perce neige

    fericirea…eu sunt inca la varsta cand imi doresc acel „job bun” sau poate doar un loc de practica pt facultatea mea care-mi place la nebunie. Daca copil fiind fericirea mea consta in povestile cu nori inventate de bunicul meu sub umbra unui mar, acum la 20 de ani am venit in bucuresti la facultate si m-am trezit „un om mic, intr-o lume prea mare si prea alerta”.Asadar „jobul”,”masina”..sunt doar satisfactii, un pic de hrana pentru orgoliul propriu „am reusit si asta”, fericirea e in lucrurile simple, iar fericirea mea de acum e zambetul si imbratisarea mamei cand ma vede o data pe luna. E uimitor cum un moment sau o decizie poate schimba o mie de alte lucruri apoi.

    răspunde
  19. Pingback: Cabral | FocusBlog

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.