Cum ne viciaza viata si ne trimite tot timpul dupa cai verzi pe pereti…
Mergeam ieri spre Pitesti, singur si relaxat, si mi-am adus aminte de ceva din copilarie/adolescenta…
Mi-am adus aminte de imaginea fericirii, mi-am adus aminte cum arata ea atunci.
Imi doream un loc de munca care sa-mi permita sa calatoresc mult, sa am o masina misto (nu intelegeti gresit, misto insemna un Golf II GTI la mana a doua) si destui bani de benzina ca sa nu-mi fac griji din cauza asta.
Si da, aseara am fost fericit 100% pentru cele cateva zeci de minute de mers pe autostrada. Eu, cel de acum ceva ani, a fost fericit din gingii si pana-n unghii… masina era misto, mi-am platit ratele la banca pentru luna asta si mi-a ramas sa-mi fac si plinul, eram liber de la munca… ce sa mai… that’s life!
Cand cotrobaiam prin Pitesti dupa florarie mi-am adus aminte de cum arata fericirea de acum… mult mai complicata, mai sofisticata, mai gaunoasa prin atractiile ei efemere…
Voi cum va inchipuiati fericirea atunci, si cum o vedeti acum? Au vreo legatura cele doua “imagini”?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.