Eu: – Nu e bun ala, e umflat intr-o parte, semn ca a incoltit.
Ea: – Ce?!
Eu: – Usturoiul, zic, e umflat. Daca ii rupeti cateva foi – acolo unde e putin innegrit – o sa vedeti ca-i incoltit. Plus ca e si lovit acolo, se vede.
Ea: – Nu-i adevarat, e bun! Adica… ce, nu ma pricep?! Te pricepi tu mai bine, ca barbat?!
Eu: -Nu stiu cat va pricepeti de obicei, dar de data asta sunt sanse sa gresiti. Dar imi cer scuze daca v-am deranjat.
Mi-am vazut de treaba. Ne-am intalnit la casa, 15 minute mai tarziu. In compartimentul de sus al carutului ei statea punguta cu usturoi, capatana nefericita ranjea hidos din punga, ascunsa partial de bon.
– Uite, o sa te rog sa ai incredere in mine. Ia usturoiul meu, eu ma duc sa-mi iau altul. Da-mi mie saracia aia pe care ai cumparat-o, nici nu e buna la gust si mai e si toxica, a incoltit deja!
S-a uitat la mine ca la ultimul nebun dar a mers pe incredere, am facut schimb de usturoaie.
M-am dus sa cumpar alt usturoi, dar apoi m-am gandit ca ar fi bine sa-l iau si pe obositul respectiv, sa-i fac o poza. Asadar… in poza de mai sus vedeti o poza cu usturoiul dupa trei zile. In poza de mai jos vedeti acelasi usturoi, privit mai cu atentie si mai de-aproape (click pe poza s-o vedeti mai mare).
– Sper ca ma urmariti, domnisoara, si ca vedeti ca am dreptate. Uitati in ce s-a transformat uratenia asta de vroiati s-o cumparati.
Umanilor, mama mea si tatal meu m-au invatat ce sa fac si ce sa nu fac atunci cand vine vorba de oameni. Printre sfaturile lor se afla si cel care spune ca “Nu te baga sa ajuti atunci cand nu-ti cere nimeni ajutorul.”. Am 34 de ani, stiu ca este un sfat foarte bun, de cele mai multe ori bagatul in seama aduce mai multe deservicii decat bucurii. Si totusi… nu ma pot abtine.
Acum cateva zile m-a trimis din nou nefasta la cumparaturi (nu va ganditi ca a functionat treaba aia cu lista de cumparaturi, am fost tavalit intens dar acum mi-e prea rusine sa intru in amanunte) si s-a intamplat faza pe care tocmai vi-o povestii.
Acum haideti sa va explic… eu sunt fratele cel mare, sor’mea are cu 8 ani mai putin decat mine. Asa ca… treci si curata, Cabrale, cartofi. Fa, Cabrale, curatenie in casa. Mergi, Cabrale, si rupe Big Berceni in doua si fa cumparaturile cum trebuie, ca altfel vine munteanca de muma-ta si-ti pune cartofii incoltiti in pat!
Deci… la cumparaturi in piata, calcat de rufe si facut curatenie in viteza… nu ma bate nimeni!
Si aproape de fiecare data cand ma duc la cumparaturi ma amuz vazand cum sunt pusi in cos cei mai amarati cartofi, cele mai urate cepe sau niste verze de ti-e jena sa te uiti la ele! Cine pune in cos nenorocirile respective? Da, sunt femei. Da, sunt tinere.
Fetelor, poate facem cumva si tragem niste cursuri on-line de “cum sa alegi cartofii din piata” sau “cum trebuie sa arate o ceapa sau un usturoi sanatos”.
Ce ziceti? 😀
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.