Dap, tot pe roti prin Europa, revenim in cateva zile acasa, cred ca in seara asta plecam spre casa… cu parere de rau si cu dorinta ca vacanta asta sa nu se fi terminat (parca) asa repede.
Uite ca in zilele astea cat am fost plecat mi-am luat timp, atunci cand am avut net, sa rasfoiesc blogosfera noastra. Am stat si am citit, si articole dar si comentarii.
Nu comentez despre articole bune sau mai putin bune, cred ca ne este clar tuturor ca sunt cativa bloggeri care scriu incredibil de bine, care pot fi savurati chiar de scriu despre politica sau despre fecundarea ovulului in conditii de gravitatie zero…
Nu. Vreau sa vorbim putin de articole vazute prin prisma comentariilor, de comunitatile create in jurul fiecarui blog, de atitudine.
Imi este foarte evident ca deja comunitatile sunt foarte clar delimitate. Inafara de cateva bloguri de dixtractie si misto-uri, in jurul majoritatii dintre ele s-au creat comunitati de oameni care cred in aceleasi lucruri. Autorul arunca textul, de obicei o convingere proprie si cititorii o iau la inaltat, la intarit, la sustinut. Nu, nu ma refer la perierea autorului, nu in directia asta bat. Ma refer pur si simplu la lipsa opiniei contrarii. La exercitiul normal al comunicarii, al absentei – pana la disparitie – a afirmatiei “nu prea sunt de acord, stai sa argumentez“. Pentru ca dupa doua comentarii contra in care vizitatorii noi isi exprima opozitia fata de o certa idee a autorului toata comunitatea mi-l ia la sutuit si urecheat si tavalit (cu acordul tacit al blogger-ului) de-i piere oricui mancarimea din fund de a spune “nu cred ca ai dreptate“.
Si mi se pare ca aici pierdem mult. Pentru ca in loc sa mai invatam ceva, in loc sa dezbatem un subiect si (poate) sa vedem ca opinia proprie ar putea fi macar imbunatatita, nuantata, daca nu schimbata… ne gasim bisericuta care ne reprezinta si ne legam la ochi sustinand orbi lucruri impartasite de fratii de rit.
Ori, lucrul acesta nu face altceva decat sa ne dauneze. Nu mai vorbim de laturile varsate intre unii bloggeri si carate cu sfintenie de cei din comunitatile respective intru a fi aruncate in fata oponentilor, astea sunt doar manifestari dorit exhaustive de “na ba boule, ca suntem mai multi si mai porcosi, deci avem dreptate!“.
Cred ca ar fi mult mai productiv daca liderii de opinie blogosferica, fiecare la el in comunitate, ar putea nuanta putin stilul, daca ar lasa mai in umbra ciocanul judecatoresc pe care-l lovesc de masa de fiecare data cand declama emfazic ceva. Poate ca ar fi mult mai productiv daca ar reusi sa submineze putin incrancenarea prin adaugarea unui semn al intrebarii pe-ici-pe-colo in textele pe care le scriu.
Nu de alta dar riscam sa devenim, in acelasi sat cibernetic, mici tabere de refugiati incrancenati intru idei fixe, abandonam dialogul si uitam cel mai important amanunt, varianta ca sunt sanse sa mai si gresim.
Si nu, nu bat vreaun apropos spre un anume blogger, si nici nu am de gand sa nominalizez vreo comunitate, am chef acum de un scandal la fel cum aveti voi chef de o unghie incarnata…
Deci, dialog si idei sustinute cu argumente sau… mori ba boule ca noi suntem aici acasa si te umplem de borhot daca nu ne canti in struna!…?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.