Aseara am mesterit ceva prin casa, ca m-a rugat Otrã.
Printre altele am avut de lipit niste chestii, ma pregatisem cu un spray de lipit, recomandat de un coleg, eram cuprins de un optimism si-o mandrie cum rar s-a mai vazut.
Cert este ca nush’ cum am facut, nush’ cum m-am invartit… mi-am autolipit o fesa de usa de la un dulap!
Ei bine, iata-te, Cabrale, clipind des si nauc catre dulapul din bucatarie, miscand din fund in acelasi ritm cu usa de la dulap.
Cu tristete in suflet si cu disperarea celui care stie ce nenorocire urmeaza, am strigat dupa ajutor. Adica am strigat-o pe ea pentru ajutor. Prost moment… dupa ce-a venit, inainte sa faca orice altceva, s-a tavalit pe jos de ras. 5 minute. Rectific… 10 minute. Ras cu sughituri. Iar eu o priveam trist si amarat, ponosit ca un ciorap vechi, lipit fiind de dulap.
S-a oprit din ras. Apoi, dupa ce-a mai ras putin, a venit sa vada ce-am facut. Pentru ca eu eram lipit, evident, intr-o pozitie in care sa nu pot vedea cum si cat sunt de lipit…
– Va trebui sa te epilez de-aici, dragule, altfel n-ai ce-i face.
– Va trebui saaa ceeee?!
Si a inceput negocierea… eu am zis ca asa ceva nu se poate, si in timp ce-i explicam ca eu nu sunt facut pentru asa durere mesteream cu surubelnita in cruce la balamaua usii de care eram lipit. Din vorba-n vorba am demontat-o de pe dulap si m-am dus la o oglinda, sa vad ce-am facut. Cand m-a vazut plimbandu-ma prin casa cu usa lipita de fund… s-a pus iar pe ras.
M-am pus pe telefon, la 1 noaptea, sa-i intreb pe baieti daca stiu vreun solvent puternic dar care sa nu ma topeasca si pe mine. Eram in stare sa ma duc la culcare cu tot cu usa, daca-mi spunea unul dintre ei ca dimineata ma pot dezlipi fara durere de nenorocita aia de usa!
Nimic. Epilarea era singura metoda. Iar eu sunt tipul de barbat brav care cade cu motoreta in prapastie si nu se vaita, dar caruia nu poti sa-i smulgi doua fire din sprancene ca se vaita doi ani…
Iar Nefasta voia sa-mi epileze usa de pe buca.
Nu. Imposibil. Niciodata!
Dupa 20 de minute de discutii eu eram intins pe jos, ea desupra mea, chinuindu-se sa-si tina rasul.
Mi-a pus muncitoreste un picior pe glezna, s-a aplecat si-a prins usa de la dulap cu amandoua mainile si…
– Stai, mai, ce te grabesti asa, stai sa ma pregatesc, ca…
Hruuuuști!
Mi-a smuls buca! A smuls-o! Mi-a rupt carnea pana la os, a zdrentuit-o, a sfasiat o halca intreaga de carne!
Asa durereeeeee, asa durereeee n-am simtit in viata mea! Prin asa sfasietoare durere, navalitoare, crunta durere, n-am trecut in viata vietișoarelor mele, nici macar la accidentele moto prin care am trecut!
Imi dadusera lacrimile de durere, tot corpul se rasculase, simteam cum imi arde intreg piciorul… ardeam tot!
Stiam ca sunt monobuca, ca toata viata o sa traiesc cu blugii atarnand pe o parte din cauza ca nu mai aveau pe ce sa stea, ca o sa conduc de-acum incolo cu o perna lipita cu scoci pe scaun…
Cand m-am uitat… eram putin rosu. Pielea la locul ei, carnea la locul ei, buca la locul ei…!
A mea statea deasupra mea, cu usa in mana, uitandu-se curioasa la mine.
– A durut?
– Daca a durut?! Ma mir ca n-am murit! Puteam sa fac atac de cord, atac de panica, atac de durere! Se moare din asa ceva, sa stii!
S-a pus pe ras din nou. Apoi, printre sughituri, imi spune:
– Pai daca se moare din asa ceva eu trebuia sa fiu dusa de mult…
– Huh?!
– Pai eu prin asta trec, desteptule, la fiecare smulgere!
Hait! La asta nu m-am gandit! Prin asa ceva trec femeile la fiecare epilare?! Pai daca e asa… noi, barbatii, n-avem nicio sansa sa le infrangem.
Daca prin asa durere trece femeia la fiecare epilare, iar ea gaseste motivatie si continua sa mearga voluntar la asa chin… este cea mai puternica demonstratie ca barbatii n-au nicio sansa sa conduca lumea asta.
Cu ce sa ameninti femeia? Cu ce durere, cu ce suparare, cu ce chin? Cat timp ea trece prin toate smulgerile alea… este deasupra durerii, ea atinge ZEN-ul absolut!
Si daca ne gandim ca ele se smulg si prin zonele prin care soarele nu ajunge… ne ia groaza, mai baieti! Ale noastre duc la durere cat nu ducem noi la placere!
Pai daca luam dupa criteriul asta… noi suntem gaini pe langa ele… 🙁
p.s. Da, trebuie sa schimb usa de la dulap acum…
p.s. 2: Sa nu-mi spuneti ca voi nu mesteriti prin casa in chiloti si ca trebaluiti doar in salopeta de muncitor.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.