ANTIDROG. CE FAC?

Sincer sa fiu… nici eu nu stiu.

Stiu insa ca incerc. Incerc sa-i fac sa vada pe cei care se mint cu “o tigara din aia nu strica nimanui” ca o mare parte a celor care au spus ca ei sunt ori morti, ori epave.

Incerc sa le spun celor care sunt parinti ca exista o problema, ca ea e mare, ca este prezenta in viata copiilor lor si ca ar fi bine sa se uite de doua ori.

Incerc sa ajut. Am mai spus-o, oricat m-as agita, tot efortul din lume ar merita daca as reusi sa determin macar un singur copil sa nu incerce, sa nu vrea, sa nu-l intereseze sa consume droguri.

Vise taica, vise? In cazul celor care deja au ajuns dependenti… asta cred si simt si eu. Nu-mi fac vise desarte, ii las pe cei de la A.N.A. (Agentia Nationala Antidrog) sa ii ajute, sa ii consilieze, ajut si eu daca am cu ce.

Ma focusez in schimb pe cei care n-au incercat, pe cei care care au impresia ca dupa ce ai incercat nu se schimba nimic, incerc sa le arat celor care inca au stat departe ca a fost decizia cea mai buna.

Nu e cul. Nu e cul sa mori cu mainile facute praf, secatuit de orice urma de vointa, sfasiat de dureri.

Nu trebuie sa fim tristi, doar constienti.

In toata incercarea asta a mea mi-am luat si suturi in fund… ba vine unu’ si spune ca-s penibil ca zic in fiecare seara “SPUNENUDROGURILOR!”, ba apare altu’ care vine si-mi spune ca “stie el din surse sigure ca sunt consumator de droguri, altu’ vine si-mi spune ca sunt de hAhA daca am prieteni care au murit din cauza drogurilor… trecem peste, asta fac si eu, am spus ca incerc chestia asta si asa voi face.

Uneori va fi trist blogul, cum a fost astazi cu “Marturia” si cu follow-up-ul ei.

Dar nu trebuie sa fie intotdeauna asa.

Eu va multumesc pentru suport si pentru comentariile misto, asta inseamna ca nu sunt singur pe acest drum.

Ce sa zic… as spune multe dar de cand am inceput blogul asta mi-a fost teama sa nu vorbesc mult si prost, asa ca acum tac.

Sper ca toata aceasta nebunie sa nu fie in van, caci mi-ar fi si mie mai simplu si mai usor sa iau filme de pe Youtube si poze de pe gogu si sa ne facem ca viata e frumoasa.

Pentru ca e… dar de multe ori si pentru prea multi oameni… VIATA E GREU.

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Iulian
    • 07.10.2017

    Am fost dependent 8 ani programele postura sunt de mare ajutor
    Teen challenge România
    Peste 100 dependenți salvati

    răspunde-i
  • VreauSaFacRomaniaMaiBuna
    • 08.10.2016

    Eu percep situatia cu copii mici si cu drogurile exact ca o fantana. Fantana pe fundul ei are aur, bani etc. desigur ca aceasta e goala. Copilul in momentul in care `a sarit` observa ca, nu mai exista absolut nici o cale de scapare din acea fantana. Si dupa cateva luni, vine si sateanul care toarna in loc de apa, ci cosmaruri, depresii, nopti nedormite etc.

    răspunde-i
  • Ion
    • 20.08.2015

    succes la ce ti-ai propus si sper ca macar unii sa inteleaga ca drogurile nu sunt bune

    răspunde-i
  • Alexandru
    • 15.01.2013

    Cei care se distrug din cauza drogurilor sunt vinovati 100% pentru acest lucru. In ziua de azi toata populatia indiferent de varsta cunoaste efectul drogurilor, deci cei care ajung sa consume vor sa se autodistruga. E frumos ca exista alti oameni care ii ajuta sa treaca peste aceasta situatie dar este in zadar, cand un om vrea sa isi faca rau va gasi mereu o cale, o metoda, o scuza ca sa se raneasca.

    răspunde-i
  • Dadica
    • 10.11.2011

    Esti optimist si crezi ca vei ajuta niste muribunzi sa revina la viata Poate unii chiar reusesc. Dar ce te faci cu cei care nu vor sa se lase .Totul depinde doar de vointa lor.Stiu ce zic. De 12 ani ma lupt cu fica mea sa se lase. A inceput in timpul facultatii. Nu stiam cum sa o ajut. A facut tratament dat de un doctor specializat in droguri [ dr. Miclos ]. O perioada a uitat de ele , pina intr-o zi cind a cunoscut un tip care consuma droguri , si s-a apucat din nou. Nu recunostea deloc ca are nevoie de ajutor. Cu bine , cu scandal am dus-o la acelas medic. Iar tratament ,iar izolare , acasa sub supravegherea mea . S-a refacut. A iesit afara ,s-a dus glont la tipul respectiv , si a luat-o de la capat. Iar scandal , dar a refuzat sa mai mearga la medic. Oricum tratamentul nu a functionat caci altfel uita de droguri. Intre timp ,a facut hepatia C, iar tipul e la puscarie,dar ea se drogheaza in continuare .Pacat de studiile si potentialul ei. Ar fi putut ajunge departe cu sustinerea noastra ,a parintilor.,dar din cauza drogurilor nu mai e in stare de nimic, prieteni are doar drogati .Nu mai are viitor, iar ajutorul nostru il refuza ,zicind ca pleaca de acasa ,in lume. Are 32 de ani , nu mai e copil. Cum sa obligi pe cineva sa te lase sa il ajuti, daca nu vrea? DACA cineva imi poate raspunde ,sau imi poate da o solutie ,ascult.

    • Cabral Ibacka
      • 11.11.2011

      Solutie n-am. Si stii mai bine decat mine, si ca sa stau acum sa ma dau destept… nu e cazul, caci, asa cum ziceam mai devreme – din pacate – stii mai bine decat mine.
      Eu sunt optimist si cred ca pot/putem face ceva in asa fel incat cei care inca nu au ajuns sa incerce sau sa devina dependenti… sa nu ajunga acolo.
      Cand vine vorba despre cei care deja-s acolo… nu mai am puterea sa fiu optimist, doar sper…

      Mi-a parut rau sa va citesc povestea, a ta si-a fiicei tale, si cred ca ai sufletul sfasiat. Mi-ar placea sa stiu sa spun ceva in asa fel incat sa va fie mai bine…

    răspunde-i
  • Anamaria Blanaru
    • 31.08.2011

    Iata ca asa cum speri, inca mai sunt si persoane care nu au incercat aceste “minunatii” si nici nu sunt interesati sa o faca. EU sunt una dintre acele persoane si sunt cat se poate de mandra ca NU am facut acest lucru si nici nu sunt interesata nici daca mi-ar aduce un camion moca.
    Insa ce e trist…cunosc persoane care fumeaza..ca o tigara “nu” face rau…si am cunostinte, pentru ca nu le pot spune prieteni, cu care am avut multe discutii in contradictoriu pe aceasta tema. Cu parere de rau spun ca sunt si persoane care se complac in aceasta situatie si nu se lasa ajutate oricat de mult ai vrea tu…cred ca te poti pune si in cap si tot nu inteleg pericolul la care se expun doar pentru ca incep prin a fuma o tigara.
    Sa fim serios ca toti avem momente grele, dar nu cred ca fugim la prima “farmacie” sa ne luam cate o tigara sa ne facem curaj sa mergem mai departe.

    răspunde-i
  • ANDREI
    • 23.07.2011

    :))) faceti toti judecati de valoare fara sa aveti nici o baza…. cea mai mare slabiciune a omului este compasiunea si frica. din pacate am avut institutia biserica, care a avut grija sa le transforme in virtutii. e patetic. sunt sigur ca 95% din cei care au postat n-au consumat droguri in viata lor, dar stand ei asa si jucandu-se pe internet au intrat intamplator, si s-au gandit sa o arda si ei aiurea ca doar e o tara libera toata lumea isi poate da cu parerea despre lucruri pe care nu le-a facut niciodata. m-a amuzat tare postul tipei din Italia “nu droguri”. pai draga mea, tu daca incepi si tragi cocaina pe fondul unui esec sau depresii sau orice alta forma de psihic slab, la ce te astepti? sa tragi si sa te trezesti dimineata intr-o vila cu 3 masini in fata? normal e cel mai simplu sa zici : “nu e vina mea e vina drogului, e rau, din cauza lui am ajuns unde am ajuns”. in fine… nu mai continui ca o sa-mi sara toti credinciosii in cap. sfatul meu: fiti puternici si documantati-va bine este singura forma de a va feri de manipulare. drogurile nu sunt pentru toata lumea!

    • Iolanda
      • 21.09.2013

      mai concret de atat, nici ca puteam sa formulez. sunt mai multe aspecte de subliniat, dar ai spus esentialul ceea ce e mai mult decat ok si cine vrea sa inteleaga, bine sau cine poate sa se “regaseasca” , e si mai bine. ma bucur sa stiu ca inca mai exista oameni cu capul pe umeri, in adevaratul sens al cuvantului. ca pana la urma, cunostintele isi pun amprenta pe psihic, ca de acolo pornesc toate actiunile, indiferent de directia pe care ar lua-o ele.

    răspunde-i
  • Alexia
    • 12.06.2011

    Trist! Tocmai de aceea trebuie sa spunem NU drogurilor de orice fel ar fi ele…
    Eu fac parctica intr-un spital de psihiatrie, am intalnit si acolo persoane cre au fost internate datorita unei tuburari indusa de substante psihoactive, este cutremurator sa auzi marturia unei persoane de numai 20 si ceva de ani, care sustine ca orice ar face tot la droguri se va intoarce…

    răspunde-i
  • NUcocaina
    • 11.04.2009

    (continuarea….am dat click sa trimit commul fara sa vreau)

    cum va spuneam…atunci cand stateam acasa si nu trageam era oribil…nu faceam altceva decat sa ma cert cu iubitul meu si cu toata lumea din jur….pana in ziua in care mi-am dat seama ca nu pot trai fara droguri:(si am decis sa renunt la iubitul meu(am fost impreuna 5 ani)…de atunci,a luat-o totul razna…eram singura,puteam sa fac ce vreau si mai ales sa trag atunci cand vreau…nu ma mai duceam zile intregi la munca…erau seri in care puteam sa castig pana la 1000 de euro iar dupa aceea nu ma mai duceam la munca…in cateva zile se duceau sute de euro pe cocaina…zile nedormite si nemancate(cocaina iti i-a pofta de mancare complet si nu poti dormi)…in trei luni de zile am ajuns de la 57 de kilograme la 43:(trist…fostul meu iubit se intorsese in italia si m-a vazut…a inceput sa planga,mi-a cumparat bilet de avion sa ma duc in romania promitandu-mi ca nu va mai trebui sa fac nimic si ca el ma va ajuta…vroia doar sa ma vada langa mama,sa fiu bine…asta am facut…m-am intors in tara…intr-o perioada destul de scurta am reusit sa revin la greutatea mea normala,dar doar atat…nervii,depresiile si nevoia de cocaina m-au facut sa ma intorc aici dupa 3 luni…pentru ca acasa nu o puteam face…nu aveam bani sa imi cumpar si nici PRIETENI cu care sa trag…m-am intors aici in septembrie 2008 si am luat-o de la capat…incepusem sa slabesc iar,toata lumea radea de mine….era oribil…imi era rusine de mine…:((imi dau lacrimile si tot ceea ce imi doresc este sa pot renunta complet la asta…actualul meu iubit m-a convins sa nu mai trag,il cunosc de 4 luni si m-a facut sa inteleg…sper sa reusesc si sper ca cineva sa invete ceva din ceea ce spun…cocaina iti distuge viata…:(

    răspunde-i
  • NUcocaina
    • 11.04.2009

    am 20 de ani,locuiesc in italia si am fost consumatoare de cocaina timp de 2 ani(spun AM FOST si imi doresc nespus de mult sa ramana asa…sa nu o mai i-au de la capat desi nu am decat o luna de cand m-am lasat…)
    este oribil…nu am cuvinte sa explic cum e sa te trezesti dimineata cu farfuria cu liniile sub pat,sa nu te duci nici macar sa te speli pe dinti…ma ridicam si primul lucru care il faceam era sa…¨trag o linie¨…am pierdut multe…nu spun tot pentru ca mi-a ramas mama…in rest,iubit,bani,prieteni si o viata normala s-au dus dracu´!!! totul a inceput cand am ajuns aici…in italia,dupa numai 3 luni!Am inceput sa lucrez intr-un NIGHTclub in care majoritatea fetelor de acolo trageau pe nas…la inceput mi se parea o nebunie,eram convinsa ca nu o sa incerc asta niciodata pana cand am ajuns intr-o seara la munca nervoasa si mi-am zis sa probez:( o perioada de trei luni trageam cam o jumatate de gram pe seara si mi se parea totul bine mai putin diminetile in care ajungeam acasa,ma puteam in pat langa iubitul meu si nu puteam sa adorm…trebuia sa ma prefac ca dorm,imi era rusine sa ii spun ceea ce fac…seara de seara ajunsesem sa trag din ce in ce mai mult,ma certam intruna cu iubitul meu aveam senzatia ca toata lumea ma minte

    răspunde-i
  • Loading...