abandon (1 of 1)

Abandon. Nimic nu ține. Nici măcar viața.

Dă-i un [PLAY], că merge bine cu textul…

Ne place să ne răsfățăm cu gândul că… e timp.

Și-apoi, când timpul se termină, când opțiunele s-au ars, când timpul s-a scurs… ridicăm mirați din sprâncene, de parcă ne așteptam să trăim forevăr.

Așa ajunge, mai devreme sau mai târziu, orice proiect al unui om.

40mm – F4 – 1/1000 – ISO250 | 2018:01:20 14:27:34

Așa că… plin de respect îți spun: ori faci lucruri lucruri mari în care implici mulți oameni, ori relax and enjoy life.

… mumă-sa de engleză, că am încercat să vin cu poanta în românește, da’ nu sună deloc a poantă!

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Sunshine
    • 18.02.2018

    Vaiiiiii cand mi-am cunoscut jumatatea care ma scoate din sarite si ma enerveaza … mereu imi spunea ” traisesti ca si cum azi ar fi ultima zi ” … asta era pentru ca fugisem de suferinta pe care o simteam inainte de a il cunoaste pe el si imi promisesem ca am sa imi tin visul de a merge in Tibet …. si azi la 4 ani distanta, maritata dar fara Tibet in traista, inca cu visul la un Tibet indepartat, fug ca nebuna si traiesc in viitor … nu mai traisesc de parca am sa mor azi, si tot azi vad cum oameni dragi se sting mergand la sala cu 50 de ani, la o seara cu prietenii cand au 30 de ani, atunci imi aduc aminte ca doar azi e tot ce exista. Azi imi aldus aminte ca te citesc si mereu imi bucuri sufletul, ca mi-am promis mie ca eu sunt cea mai importante persoana din viata mea si mereu uit, uit ca eu lucrez la mine ca sa pot lucra pentru alti, uit ca doar daca imi ofer mie por oferi altora … si uit ca am doar azi.

    răspunde-i
  • Alina
    • 17.02.2018

    Partea proasta e că suntem atât de absorbiți și ocupați cu jobul nostru,sau sa ne câștigăm existența de zi cu zi încât nici nu simțim când trece timpul.Vorbeam cu mama într-o zi ,are 60 de ani,și mi-a zis așa nostalgică (n-am să uit tonul vocii ei niciodată):60 de ani Alina…nu știu când s-au dus…Mare dreptate a avut.

    răspunde-i
  • Ioana
    • 17.02.2018

    Tocmai ce am renuntat la jobul pe care il aveam si in acelasi timp am refuzat sa ma angajez in multinationala. Fix asta simteam, ca imi pierd timpul mergand la munca doar ca sa ma bucur de ziua de salariu si de weekend-uri. Mi se pare ca timpul asta al nostru trebuie consumat mai bine decat atat, trebuie sa alergam dupa stari bune, nu sa ne inchidem 8 ore intr-un birou unde ajungem sa ne plafonam si sa ramanem asa, de teama sa nu cumva sa iesim din zona de confort.
    Acum mi-am propus ceva, ca proiectul pe care il construiesc sa il pot promova in orice tara. Astfel, daca vreau maine sa ma mut in Norvegia sau poate in Aruba, sa stiu ca acolo e nevoie de business-ul meu, ca ma pot extinde oriunde, ca nu sunt legata de nimic. Si ca imi consum timpul in cel mai bun mod posibil pentru mine.

    • Cabral Ibacka
      • 17.02.2018

      Foarte mișto. Uneori mi se pare că devenim niște conserve goale doar pentru că ne alegem lupte greșite, cu oamenii greșiți. Cu noi, de cele mai multe ori.
      Sper să-ți consumi timpul bine. Că altul nu vei avea. 🙂

    răspunde-i
  • Loading...