Sari la conținut

Cu postul ăsta rămăsesem dator, c-am venit repede acasă pentru Untold și n-am mai apucat să-l public…

Au fost câteva săptămâni frumoase vara asta.

Am plecat de nebuni, cu duba, rulota și scuterul, plus câinii deasupra.

Am ajuns în nordul Germaniei, apoi vestul Franței, estul Spaniei… și-apoi în sudul extrem.

Adică… în cel mai sudic punct al Europei*.

Gibraltar. Ultima oprire.

Un loc cu o istorie zbuciumată, marcată de cele mai multe ori de bătălii. Multe. Multe bătălii.

Mda… mă exprim ca Trump. Nu-i a bună.

La momentul ăsta, deși Gibraltarul este ˝în Spania˝… este teritoriul Marii Britanii.

Asta pentru că în anul 1704, profitând de un moment de slăbiciune al Spaniei, Greit Brităn a pus gheara pe Gibraltar. Și nu i-a mai dat drumul!

De-a lungul anilor, spaniolii au tot încercat să-l recupereze, ba singuri – ba ajutați de francezi – dar n-au reușit.

Și când au văzut corason espinado că nu recuperează bolovanul (cam asta este Gibraltarul, un bolovan de 6,7 km pătrați)… au închis granița.

Așa că englezii s-au gândit să-și facă un aeroport. Doar că bolovanul e țuguiat rău, n-ai atâta spațiu. Așa că… au construit aeroportul pe apă.

Faza simpatică este că atunci când treci din Spania în Gibraltar… șoseaua traversează pista aeroportului. Și dacă prinzi avion… stai la baerieră! :))

Așa se vede aeroportul de sus:

Și uite și șoseaua…

Când spui Gibraltar… toată lumea-ți va spune de maimuțe.

Sus, pe munte, sunt multe. O să scriu un articol separat despre ele (o să râzi, promit).

Sunt agitate, furăcioase și foarte rapide. Dar stau la poze… și la pomană.

Pe insulă poți vizita mai multe chestii. Una dintre ele este Saint Michael’s Cave.

Frumoasă, n-am ce zice, dar cu tot respectul pentru ei… au rupt ledurile-n două!

Parcă au făcut ăia de la Primăria Ciufulnița o combinație și-au dat iama-n magazinul de becuri, de-au transformat Casa de Cultură în Vegas…

Prea multe culori, prea intense, prea agresive…

Dar dacă treci peste isteria cromatică… e plăcut de vizitat. Și e răcoare, scapi de iadul de-afară.

Și poți să și mănânci ceva bun în pub-ul de la intrare… noi am mâncat un mic-dejun. Ăăă… englezesc! :)

Pe insulă mai poți vizita Podul Suspendat. O chestie construită sus, pentru cei care caută adrenalina, spun ei.

Adevărul e că dacă te întâlnești cu alți 3-4 oameni vii pe pod… cam tremură sărăcia. Și-ți dă niște senzații… da’ nu e vreun bungee, dacă mă întrebi pe mine.

Însă de-acolo ies poze bune. :)

Sigur, majoritatea chestiilor din Gibraltar sunt puse sus, pe munte. Și n-ai voie cu mașina ta. Așa că ori urci cu telecabina, ori cu niște dube-taxi (costă 30 de euro de persoană), ori la picior.

Ei bine, eu m-am simțit tânăr – cum altfel?! – și-am urcat o parte cu scuterul nostru… apoi la picior.

Am murit. De patru ori! Și-am tras și două infarcturi plus un stop cardio-respirator, cu spume la gură și urlete și ochi dați pe bulgari. Erau 88 de grade la soare, urcarea este într-un unghi imposibil și efectiv ai impresia că nu se mai termină!

Când am ajuns sus n-am vrut altceva decât să beau 18 navete de apă și să mă culc puțin!

Dar merită să ajungi sus la picior, ai multe locuri de unde poți fotografia panorama (din taxi nu te dai jos decât în anumite locuri, 3-4):

Apoi cobori fuguța și mergi la telecabină, să vezi și din partea cealaltă…

Și la sfârșit, să ajungi când se potolește căldura aia infernală, Europa Point. Cel mai sudic punct al Europei.

Punct semnalizat corespunzător de un far simpatic.

Locul e mare, te poți plimba în voie și poți face poze. Cu un obiectiv normal poți trage câteva cadre și cu cea mai sudică moschee din Europa…

… și cu un tun poți trage cadre cu… tunul. Din vârf:

Altfel… poți vizita și cetatea. Nu m-a dat pe spate ce-am văzut, dar poveștile locului sunt frumoase…

Mai jos, așa cum am tot făcut la postările astea…  galeria foto. Am tăiat cât de multe am putut… dar tot au rămas prea multe. Sorry!

*de fapt, cel mai sudic punct al Insulei Iberice este aflat la 25km mai încolo, Punta  de Tarifa. Dar… deh, marketing. :)

3 comentarii despre "Gibraltar. Și e gata vacanța."
  1. John Temple
    John Temple

    Am fost și eu în mai. A fost frumos. Am găsit un birt unde 3 angajați erau români (adică unul dintre barmani și 2 chelnerițe). Erau singurii care știau 3 limbi străine. Tolomacele englezești știau doar engleză.
    M-a pufnit râsul când tolomaca englezoaică a trimis un client francez la colega româncă.
    Oricum, merită vizitat.

    răspunde
  2. Alin Popescu

    Tocmai ce vroiam sa adaug eu steluta aia cu cel mai sudic punct :). N-am sa-l uit pentru vantul infernal de acolo, care a reusit sa-mi darame ditamai trepiedul cu tot cu aparat asezat la timelapse pe plaja. Noroc cu nisipul care a mai amortizat caderea si s-a busit doar putin obiectivul (nu ala turistic :) ).

    Frumoasa plimbare si lunga a naiba ce ati avut voi. Cu putin curaj, maine agat si eu pentru prima data o minirulota de a noastra masina de familie si plecam hai-hui (nu stim unde) toti 5: eu, sotia, fetita de 8 si gemenutzii de 1. O sa fie aventura :)

    răspunde
  3. Mihai Voinea
    Mihai Voinea

    Cabral, ce camera folosesti? Thanks!

    răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *