Sari la conținut

Cum ajunge o școală din Găinești să fie renovată pentru că te invit să faci ceva sport

L.E. Sunt impresionat de faptul că ați percutat atât de repede. Și de mulți. Revin ASAP funcție de cum ajung voucherele la mine, pe mailul pe care l-ați lăsat atunci când v-ați anunțat disponibilitatea prin comentarii. Chapeau bas, sunteți foarte tari! :D Sunt la muncă și colegii mei nu-s genul răbdător și înțelegător, așa că-ți… citește tot Cum ajunge o școală din Găinești să fie renovată pentru că te invit să faci ceva sport

Azi NU.

Nu. Azi… nu. Mâine? Nu știu. Dar azi nu. Namtelefonșinicichefnuvreausăaudșinuvreausăvorbesc nutesupărapeminedarefectivnueziuacaretrebuiedacăainevoiedemine sunălaAndreeașidăeademinedardoardacăarde. Dar altfel… azi nu.

Drum bun, Andrei!

Repet a imbecil, ciclic, că n-avem timp. Uneori simt și eu că insist prea tare, inclusiv cu prietenii apropiați… Dar chiar și așa sunt momente când certitudinea asta mă ia prin surprindere. Aud că Andrei a plecat. Andrei. Un băiat pe care nu l-au înțeles mulți. Mi-aduc aminte acum mulți ani, cred că avea fiică-mea… citește tot Drum bun, Andrei!

Cum îți dai seama că ai îmbătrânit? Când adormi în discotecă, cu fața pe boxă!

Am avut norocul să mă nasc într-o epocă în care oamenii se distrau, nu mergeau la party pentru a-și flutura mașinile scumpe ori Louboutinii.

Pentru că pe vremea aia aveai ori Dacia ori RATB. Ori Oltcit, dar ăla nu prea pornea, deci… RATB.

Cât despre leobutani… espadrile le spuneau și aveau talpa de sfoară.

Neptun-Olimp-Jupiter

Să revenim… eram o gașcă de petrecăreți. După 15-16 ani plecam joia la mare la Neptun-Olimp-Jupiter și ne întorceam duminica. În total cred că dormeam maxim 8 ore.

Dar nu se vedea… ziua eram pe plajă, noaptea la disco-disco-dance-dance. Oricum dormeam mai mult pe plajă, aveam bani să luăm o cameră dublă punând bani 7-8 băieți. Unde să dormi?!

Îmi spunea mama că nu e bine, că trebuie să dormi cum trebuie, că altfel te faci praf. Da’ cine s-o asculte?

Mamaia – Costinești

Apoi au mai trecut anii și s-a ridicat Mamaia. Și dă-i și luptă! Aveam foști colegi de sală care lucrau în cluburi ca bounceri/bodyguarzi, foști colegi de clasă care lucrau în cluburi ca barmani. Să le dea Dumnezeu sănătate, că altfel n-am fi avut bani nici să ne uităm de-afară!

Dar așa… îți cam dai seama ce mai colindam…

Plecam la mare vineri seara (na, după serviciu), ajungeam acasă cu trenul ăla de luni dimineață. ne schimbam și plecam la muncă. Tot somnul era cel din tren, la dus și la întors, plus ce mai cădeai lat la soare pe plajă.

Ajunsese până și sor’mea a’ mică să mă certe că nu dorm destul și că o să mă fac praf…

Apoi… muncă peste muncă.

Apoi a crescut volumul de muncă și m-am cam retras din cariera mea de clabăr… ăăă… clubber din ăla profesionist.

Tot nu dormeam, că aveam fel-de-fel de proiecte și stăteam nopțile să le termin…

Apoi, acum vreo trei ani, mi-a atras atenția un prieten: dacă mă retrag așa tânăr din activitate… cine mai stă prin zonă când o începe fiică-mea să iasă în oraș?!

O să iasă dar eu o să fiu acasă, șontorog leșinat!

Ză rezurecșăn. Renașterea.

Am zis că așa ceva nu se poate! M-am îmbrăcat frumos și am ieșit la discotecă.

După o zi întreagă de muncă. Fără somn.

A fost frumos la discotecă. Am băut juma’ de pahar de aperol și m-am distrat de minune. Am adormit cu fața pe boxă până la vreo trei dimineața, de mi-au zdrăngănit tâmplele două săptămâni după!

Și mi-am dat seama că ne trebuie puțină organizare. Adică muncim, desigur. Dar trebuie să ne și distrăm.

Nemurirea. Soluția: sport + ceva sală + somn bun.

Am făcut niște schimbări. Mici. Dar pentru că le-am făcut pot să muncesc la viteza, nivelul și volumul ăsta, dar mă vezi și țopăind fericit la Tomorrowland, Untold și Electric! :)

Am început să merg la sală. Nu mult, doar cât să țin utilajul în priză.

Nu mai mănânc agitat și complet aleator din punct de vedere ore.

Și dorm altfel. Nu dorm multe ore. Dar caut de fiecare dată să am un somn bun… am izolat dormitorul mai bine, am făcut un pat pe măsura corectă (2,2m x 2m) și – cel mai important – ne-am luat o saltea bună la pat.

Dacă dormi bine, mănânci decent și nu ești chiar complet sedentar… poți performa și la muncă și poți țopăi și la disco.

—–

Ai văzut tag-ul și categoria articolului, îți spun și de ce e așa: am scris articolul la propunerea Dormeo, care se pregătește de sărbătorirea Zilei Internaționale a Somnului printr-o campanie de reduceri sănătoase. Le poți vedea aici. ;)

Accelerând. Constant accelerând.

Dă-i un [Listen in browser] dacă ești pe mobil. Altfel… vezi că-ți pornește automat. Mă uit la oameni. Mă uit la noi. Priviri piezișe, gânduri rapide, gesturi precipitate. Accelerând. Constant accelerând. Zeci de gânduri simultane, notes-uri mentale interpuse, probleme notate pe colțuri de minte în așteptarea unor rezolvări ce vor aduce alte probleme. Accelerând. Constant accelerând. Dacă… citește tot Accelerând. Constant accelerând.

Note 8. + Care are să-mi dea împrumut un Samsung DeX Station?

Update: răspunsuri la întrebări: Am contopit întrebările, răspund „la grămadă” și nu nominal. 1. Ce încărcător wireless folosești? N-am folosit niciodată, sună delicios, dar nu știu ce să aleg, că nu mă pricep. Tocmai pentru că nu știam de capul meu am ales cea mai ieftină chestie, să văd care e dinamica. Am luat ceva… citește tot Note 8. + Care are să-mi dea împrumut un Samsung DeX Station?

Sunt aici. Nu ești singur. Nu ești singură.

Dăcă citești de pe telefon dă-i un [LISTEN IN BROWSER], zic. Nu mi-a fost niciodată frică de singurătate. Poate pentru că îmi găsesc compania în gânduri. În cărți. În străini. Oameni străini. Poate pentru că am fost un imbecil inconștient, poate de-aia nu mi-a fost frică de singurătate. Sau poate pentru că am învățat să… citește tot Sunt aici. Nu ești singur. Nu ești singură.