Sari la conținut

Am primit pe mail luarea asta de poziție. Poate că merită să iasă la lumină.

Buna, probabil nu va fi suficient de interesant pentru toata lumea (decat poate pentru vreo 36.000 de oameni si familiile lor), dar, zilele acestea, se incearca adoptarea unui proiect de lege privind traducatorii si interpretii care este putin spus prost conceput.
Am scris cateva randuri mai jos despre aceasta si, in plus, am lasat cateva link-uri pentru lectura individuala. Nu am fost, poate, prea inspirata in scriitura, dar mi s-a parut prea important subiectul, privindu-ma si pe mine, pentru a nu spune nimic.

Un nou proiect de lege scris din spatele biroului, într-o cameră fără ferestre spre lumea exterioară: Legea privind traducătorii și interpreții judiciari

În data de 15 ianuarie, pe pagina Ministerului Justiției a fost publicată, spre dezbatere publică, o nouă creație mirobolantă a legiuitorului mioritic, proiectul de Lege privind traducătorii și interpreții judiciari (vezi surse).

Deși declarativ proiectul are ca scop îmbunătățirea calității (deficitare, se presupune) a traducerilor și interpretării, în practică urmărește să instituie multiple taxe pentru traducătorii și interpreții autorizați (redenumiți judiciari), aceste “vaci grase” ale sistemului economic românesc, desigur, precum și să desființeze birourile de traduceri, sursa răului pe pământ, bineînțeles (art. 37, alin. 2), să limiteze traducerile doar la cele din domeniul judiciar (art. 37, alin. 7), singurul existent pe piață, firește, și, în definitiv, să determine o întreagă tagmă profesională să se reorienteze spre alte domenii de activitate.

Este interesant cum făuritorii acestei creații legislative consideră că un traducător se poate susține și poate achita și taxa anuală de membru în Uniunea Națională a Traducătorilor și Interpreților Judiciari din România (astfel înființată unde mort copt devii membru), taxa de examinare periodică (nou introdusă, din 6 în 6 ani, pentru că, acesta este, se pare, intervalul de timp după care un traducător/interpret activ își “uită” obiectul muncii), etc., pe lângă toate contribuțiile deja în vigoare, cu cele câteva servicii prestate strict în sistemul judiciar ori conex acestuia…

Faptul că se face abstracție de restul domeniilor care ar putea solicita servicii de traducere/interpretare de ordin general (și, personal, estimate precaut la cel puțin 2/3 din activitatea unui traducător/interpret obișnuit) este nesemnificativ… La fel de neimportant ca faptul că cererea pentru astfel de servicii va continua să existe pe piață în contextul în care prestatorii vor dispărea, cu voie sau nu, în cazul în care acest proiect de lege se adoptă. Dar, desigur, ce invenție mai este și aceasta, a cererii și ofertei, a pieței deschise care să se autoreglementeze liber?

Foarte trist, deși revelator, este cum toate ideile “sublime” din noul proiect de lege se regăsesc în agenda de lucru a d-lui Ovidiu Martin Jurj, traducător (deși surprinzător…) și vicepreședintele Uniunii Naționale a Traducătorilor din România (relativ obscură, care a numărat chiar și 84 de membri – conform unor surse, site-ul fiind desființat actualmente), care, după cum singur a declarat într-un comentariu la articolul apărut pe marginea propunerii de lege pe site-ul adevărul.ro în data de 16 ianuarie, “am luptat pentru o astfel de lege”, promovând întoarcerea “vechilor notariate de stat” de pe vremea unui “om de geniu […], tovarășul Constantin Parhon” și, în definitiv, subordonarea traducătorului instituției notarului, acest actor “pipernicit” în sistem, sabotat de către unii traducători și “samsarii exploatatori, SRL-urile de traduceri”, aceste “forțe reacționare”. Promovarea ideilor noii legislații (pe care persoane de la Minister au găsit de cuviință să le asculte și, în mod “inspirat” să le preia în textul de lege) a fost făcută, din nou conform propriilor declarații ale d-lui Jurj, pe lângă Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, în special dl președinte Mănescu (“mereu rugând UNNPR și pe domnul președinte Mănescu să ne ajute cu tot ce se poate, să sprijine demersul nostru și să ceară MJului modificarea și completarea legislației notariale acolo unde este cazul, respectiv secțiunea referitoare la efectuarea și legalizarea traducerilor”).  Ca notă marginală, dl Jurj pare a fi un fan nu doar al tovarășului Parhon și al luptei de clasă, ci și al d-nei Ana Pauker și al muncii patriotice, judecând după pozele de pe profilul dumnealui de Facebook…

Se pare, deci, că în birourile închise de la Minister, în spatele cărora stau legiuitorii, departe de lumea dezlănțuită, ajung totuși informații, ca ale d-lui de mai sus, denaturate, ce-i drept. Dar cine să mai aibă răbdare pentru analiză și selecție că doar timpul e scurt și “renumerația mică, după buget”. Și proiectul iese? Iese! Și bun este? Dar mai contează…!

Desigur, întru totul proiectul nu este greșit, sunt multiple aspecte disfuncționale în activitatea traducătorului și interpretului de rând, dar soluția nu poate fi mai dramatică decât problema. Că există pe piață o paletă extrem de largă de prețuri? Da, există, unele chiar de dumping. Dar după ce reglementezi, după cum se pare că se încearcă, prețurile pentru serviciile prestate pentru stat, de ce este nevoie de imixtiune și în relațiile cu clienții privați? Vrei să elimini abuzurile împotriva traducătorilor puse în cârca “mafiei” birourilor de traduceri? Foarte bine, reglementează statutul birourilor mult mai bine, dar nu le desființa, împreună cu zeci de mii de locuri de muncă (în prezent sunt peste 36000 de traducători în România)… Și, mai presus de toate, ridică ochii de după birou!

Surse:

Proiectul de lege si expunerea de motive, pe site-ul ministerului
(http://www.just.ro/MinisterulJusti%C8%9Biei/Actenormative/Proiectedeactenormativeaflate%C3%AEndezbatere/tabid/93/Default.aspx)

Articolul apărut pe adevărul.ro, la care a binevoit să comenteze dl Jurj
http://adevarul.ro/news/eveniment/proiect-lege-privind-traducatorii-interpretii-judiciari-putea-recrutati-baza-examen-1_54b8bc68448e03c0fda5a87e/index.html

https://www.facebook.com/ovidiu.jurj (pagina de FB a d-lui Jurj)

Câteva reacții ale unor traducători, oameni cu scaun la cap și contact cu realitatea http://roxanamchirila.com/2015/01/19/alt-proiect-de-lege-negandit-traducatori-si-interpreti-judiciari/
http://www.traducatoriautorizati.ro/forum/viewtopic.php?f=1&t=81

http://www.traducatoriautorizati.ro/forum/viewtopic.php?f=1&t=75 (dl Jurj isi promoveaza ideile de mult timp, dar se pare ca, acum, l-au si ascultat cei de la Minister)

16 comentarii despre "Noua lege a traducătorilor și interpreților, o opinie."
  1. *Diana.

    Referitor la legea privind traducătorii și interpreții judiciari
    Am gasit cel mai bun: Portalul european e-justiţie care a fost conceput ca un viitor punct de contact on-line în domeniul justiţiei care promite ca intr-o primă fază: ne propunem să vă facem viaţa mai uşoară furnizându-vă, în 23 de limbi, informaţii despre sistemele judiciare şi facilitându-vă accesul la justiţie peste tot în Uniunea Europeană;

    https://e-justice.europa.eu/content_find_a_legal_translator_or_an_interpreter-116-sv.do

    răspunde
  2. Eli

    A dat si Ministerul Justitiei primele raspunsuri la intrebarile puse de traducatori pe marginea proiectului si raspunsurile sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire…
    https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=657721847670648&id=420460018063500

    răspunde
  3. Maria

    Eu personal as face o plimbare prin Bucuresti, intr-un weekend. Plimbarea e benefica.

    răspunde
  4. Cristina

    În calitate de colegă de breaslă cu persoana care ţi-a trimis plângerea, pot spune ca sunt 100% de acord cu cele scrise mai sus. Îmi este tare teamă însă ca totul este doar o furtună într-un pahar cu apă. De fapt, nimeni nu se interesează de soarta noastră, nici măcar noi. Mulţi colegi au fost informaţi de mine, auziseră ceva dar nu ştiau nimic concret. Am văzut răspunsul Ministerului la întrevederea cu APIT (Asociaţia Profesională a Interpreţilor şi Traducătorilor). Răspunsul la întrebarea legată de separarea muncii de interpret de cea de traducător a fost unul halucinant:”Păi nu trebuiau să se autorizeze”. Pentru cine nu este în temă: traducătorul se ocupă de traduceri scrise – pentru care ai nevoie de un set de calităţi, iar interpretul se ocupă de traduceri orale – pentru care ai nevoie de alt set de calităţi. Un traducător bun poate nu este nepărat un interpret bun şi inveres. Cam atât le pasă capetelor luminate din Minister de noi. Vom plăti taxă de examinare, taxă de evaluare a spaţiului în care lucrăm(asta mi se pare cea mai tare, eu lucrez de acasă cu pisica pe birou şi câinele la picioare), taxă de licenţiere a biroului, contribuţie la Uniunea vieţii, pe lângă restul taxelor, DAR vom primi insigne cu UNTIJR. Eu zic că va fi frumos….aşa cu insigne în piept.
    Da, piaţa trebuie reglementată, dar reglementată cu cap, nu aşa cum s-au gândit nişte “deştepţi”.
    Oricum, imediat după traducători şi interpreţi, vor suferi clienţii, care se vor plimba cu hârtiile de le va suna apa-n cap.
    Şi ce te faci când ai nişte acte medicale, care trebuie traduse urgent ca pacientul să poată pleca să se trateze în străinătate? Mai şi punem familia să se plimbe la notar.
    @Cabral
    Îţi mulţumesc pentru expunere!

    răspunde
    • Roxana

      … se pare ca “alesii” nu stiau ca noi, marea parte, lucram de acasa, nu pentru ca ne e lene sa ne deplasam la birou, ci pentru NU NE PERMITEM sa avem si sa intretinem un birou! Credeau ca toti avem birouri ca ale lor. Teoria ca teoria, dar cand ajugem la practica ……….. nu ne doare nimic, nici macar in cot, ca doar suntem praf si pulbere!

  5. Tatiana Neamţu

    Mulţumim, Cabral pentru expunerea acestei probleme.

    Colega noastră – din disperarea aia care te duce să nu mai ştii ce să faci mai întâi – nu a cuprins nici jumătate din problemele pe care le ridică noua lege. Acest proiect de lege este un abuz care se comite în urma lobby-ului făcut de ani de zile de o mână de oameni care nu s-au putut adapta economiei de piaţă şi vieţii libere.
    Dar noi, ceilalţi, traducătorii cu scaun la cap, nu am avut timp să facem lobby sistematic la instituţii sau să scriem postări kilometrice pe forumuri cu scopul de a spăla creiere. Pentru că noi am fost mereu în spatele tastelor traducând zeci, sute, mii, milioane de cuvinte. Şi pentru că am tot sperat că este imposibil ca astfel de devieri să devină lege, vreodată, în România.

    răspunde
  6. Alina

    Sa nu mai vorbim despre multiplele taxe pe care ar trebui sa le achitam la acest faimos UNTIJ, pentru a face parte din aceasta uniune obligati si fortati, la Ministerul Justitiei pentru examinarea periodica. Am urmat o facultate de profil de 4 ani, am trecut prin multiple examinari in aceasta perioada, am dat examen de licenta, dar astea nu mai conteaza, e musai sa fiu reexaminata din 6 in 6 ani, pentru a mi se verifica cunostintele. Care alta categorie profesionala mai este reevaluata periodic? Si in plus, de ce trebuie sa treaca toate traducerile prin notariat? Notarul doar certifica faptul ca un traducator este autorizat sa faca traduceri pe limba respectiva si nu certifica acuratetea traducerii, deci este inutil in acest proces. Tot traducatorul este responsabil. In alte tari europene stampila traducatorului este suficienta, numai la noi nu. Cum imbunatateste stampila de legalizare a unui notar calitatea traducerii, din moment ce acesta nu verifica traducerea? Ne prefacem ca reglementam si protejam traducatorii, ne prefacem ca imbunatatim calitatea traducerilor, dar de fapt vrem mai multi bani la buget. Cum este posibil sa dorim sa revenim la practicile din regimul comunist (asa cum doreste Dl Jurj: “Așa s-a lucrat și înainte, pe vremea vechilor notariate de stat, încă din 1950, deci de mai bine de jumătate de secol; “birourile de notariat de stat” primeau competența de a efectua traduceri de înscrisuri…”, iata si linkul din adevarul unde dl a postat acest comentariu care denota nostalgia dansului dupa acest regim)? Daca dorim sa revenim la aceste practici, pai hai sa ne inchidem toti sandramalele si sa asteptam cuminti acasa, ca ne da statul de munca si se ocupa statul de tot. Noi, oamenii muncii, o sa fim toti cooptati in cooperativa UNTIJR si vom munci cu drag si spor pentru patrie.

    răspunde
  7. Alina
  8. Iana Adelina
    Iana Adelina

    Eu lucrez numai cu birouri, niciodata cu clienti directi. Motivul: se ocupa ei de birocratie…. printari, legalizari, cereri, vizari, supravizari. In plus ei cheltuie bani cu chiriile, angajatii si sa nu mai spun de reclama in care investesc ca eu sa am de lucru. De ce nu fac eu asta? Pentru ca in 8 ore de munca nu as avea timp fizic sa fac lucrurile astea dar si traduceri suficient de multe cat sa imi permit sa le fac.
    P.S. “abia astept” sa imi primesc clientii (asta daca o sa mai existe la ce pret minim doresc justitiabilii sa impuna) in bucatarie!

    răspunde
  9. Un traducator autorizat
    Un traducator autorizat

    Ce a uitat colega noastra sa mentioneze mai sus despre Dna. Jurj este ca mai de mult era femeie!!! O chema Romana Maria Jurj. Si la cat de tare militeaza impotriva “scursurilor societatii” care sunt SRL-urile de traduceri, aceasta individa lucreaza in prezent la un birou de traduceri. Va las pe voi sa trageti concluziile.

    răspunde
    • Actual traducator, viitor somer
      Actual traducator, viitor somer

      Ovidiu Martin Jurj, sper ca citesti asta. Stiu ca nu e corect sa nu ti se respecte alegerile personale. Stiu ca e frustrant ca oamenii sa te atace acolo unde doare cel mai tare. Eu te asigur ca, in mod normal, NIMANUI, DAR ABSOLUT NIMANUI nu i-ar fi pasat de faptul ca tu ai optat pentru o astfel de schimbare pe plan personal. Chiar si eu, cand te-am cunoscut personal, am luat lucrurile ca atare: Ovidiu, un foarte bun traducator de limba germana. Asa cum este normal intre oameni civilizati, care isi respecta alegerile, in 2014. Tu, din pacate, urasti sa traiesti in 2014 si iti doresti cu ardoare, ba chiar te lupti de ani de zile, sa te intorci in 1950 (dupa cum tu singur afirmi). Eu am doua probleme. 1. As vrea sa iti spun ca tu ai putut face aceasta alegere pe plan personal TOCMAI PENTRU CA A FOST REVOLUTIA DIN 1989 si pentru ca traiesti in tara asta libera. In 1950 nici macar “tovarasa Ana Pauker”, pe care o divinizezi, nu te-ar fi putut ajuta sa iti indeplinesti dorinta. Iata, deci, ca nenorocirea asta de democratie a adus SRL-uri care te fura, dar ti-a adus si libertatea de a fi ce iti doresti. GANDESTE-TE, NOAPTEA CAND PUI CAPUL PE PERNA LA TREABA ASTA!
      2. Doar pentru ca tu ai o serie de frustrari, chiar trebuie sa ramanem pe drumuri cu totii? Si noi avem frustrari, dar nu calcam pe cadavre din cauza lor. Iti doresc ca, dupa 1 februarie, sa faci multi bani din colaborarile cu notariatul cu care lucrezi si in prezent, sa dormi pe o saltea plina cu bani si, cand pui capul pe perna, sa ne visezi pe noi, cei ramasi pe drumuri si famiile noastre.

  10. Alt traducator
    Alt traducator

    Faptul că a fost femeie si acum este bărbat, nu ar trebui să fie grav într-o situatie normala, dar cand lucrul asta se întâmpla în cazul unei persoane care se pozitionează ideologic in aripa dura a extremei stangi romanesti, alături de Ana Pauker, ridica mari semne de întrebare cum se împacă proletariatul pur cu decadența occidentală. Iar o persoana cu mentalitate de extrema stanga, cu greu poate intelege nevoile reale ale unei profesii liberale.

    Ceea ce este cu adevărat teribil este că un om cu îndelungate vizite la secțiile de psihiatrie ale spitalelor din județul său de resedintă, care fara doar si poate reprezinta o tragedie personala, este pe punctul de a-si pune amprenta pe destinele unui intreg grup profesional. Eu personal ii inteleg frustrarile, dar mi-e teama de ce inseamna reflectarea frustarilor sale asupra destinului a zeci de mii de oameni (tot e bine, un alt frustrat din secolul trecut, culmea tot cu germana avea treaba, si-a pus amprenta pe destinul unui intreg continent).

    Trist!

    răspunde
  11. Roxana

    Neaparat, neaparat, trebuie sa iesim in strada, sa protestam si sa facem greva in 30 ianuarie! Sa nu lipsim! Uite, la alegerile prezidentiale din 2014 s-a reusit, daca s-a mobilizat lumea! Trebuie sa ne mobilizam si acum!

    răspunde
  12. CVE

    Art. 41 – (1) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, traducătorul și interpretul judiciar are obligația de a ține lucrările de registratură, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare al legii.
    (2) Traducătorul și interpretul judiciar are obligația de a ține evidența financiar-contabilă a activității desfășurate, în condițiile legii.
    (3) „Arhiva traducătorului judiciar și implementarea Sistemului de Control”
    a) Ținerea unei arhive nu poate decât sa folosească traducătorului. Arhiva traducătorului va fi păstrată timp de 8 ani.
    b1) Arhiva traducerilor trebuie păstrată la sediul biroului individual al traducătorului judiciar sau al societății civile de traducători, în condiții de maximă securitate, după cum urmează:
    b2) Spațiul alocat Arhivei trebuie să aibă o suprafață de cel puțin 10m2, lipsită de umezeală și praf, cu ușă separată, destinată în exclusivitate Arhivei. Este strict interzisă folosirea în scopul arhivării a unor spații improprii, care să pună în pericol integritatea documentelor arhivate, precum boxe sau pivnițe.
    b3) Arhivarea improprie a documentelor care rezultă în distrugerea sau alterarea acestora este considerată contravenție, se sancționează cu amendă între 1000 și 5000 lei, iar în cazul distrugerii dovedite a unor documente din Arhivă se va dispune retragerea imediată a autorizației traducătorului judiciar (TJ).
    b4) Spațiul care găzduiește arhiva trebuie să fie dotat cu un sistem de securitate tip alarmă, cu senzor de prezența și sirenă exterioară.
    b5) Este obligatorie încheierea unui contract cu o firmă de securitate acreditată, care să răspundă la declanșarea alarmei de incintă a Arhivei și care să asigure securitatea imediată a zonei în care se află Arhiva traducătorului judiciar. În momentul controlului CCT (Corpul de Control al Traducătorilor) -UNTIJR, traducătorul judiciar trebuie să se facă dovada unui contract valabil cu firma de securitate. Lipsa contractului cu o firmă de securitate va fi menționată în Nota de Control (NC), fiind considerată contravenție și pasibilă de fi sancționată cu amendă cuprinsă între 400 și 700 lei.
    b6) Accesul persoanelor neautorizate în incinta Arhivei este strict interzis, accesul fiind permis doar traducătorului judiciar, personalului administrativ al traducătorului, membrilor corpului de control UNTIJR sau ai agenților firmei de securitate contractată în mod legal. În funcție de caz, traducătorul judiciar va permite accesul în Arhiva și altor persoane, pe baza unei autorizații scrise, semnată și ștampilată de către traducătorul judiciar, cu o valabilitate de maxim 48 de ore de la data emiterii. În caz de abatere evidentă și gravă de la condițiile de securitate a accesului, impuse traducătorului judiciar, instanța disciplinară a CCT poate lua măsura suspendării traducătorului judiciar din exercițiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
    b7)Toate documentele arhivate, reprezentând exclusiv organizarea Arhivei de traduceri judiciare, trebuie grupate individual, după ora, ziua și luna la care au fost emise, în mod cronologic, în ordinea crescătoare a emiterii lor.

    răspunde
  13. CVE

    b8) Mențiunile îin clar ale conținutului Arhivei trebuie să fie la loc vizibil, fără ștersături sau omisiuni nejustificate, care pot îngreuna, întârzia sau împiedica controlul efectuat de CCT al UNTIJR. Lipsa sau alterarea indiciilor care să ajute la identificarea rapidă a conținutului Arhivei Lunare vor fi menționate în nota de control (NC), nerespectarea repetată a metodei de etichetare a Arhivei fiind considerată contravenție și pasibilă de a fi sancționată cu amendă cuprinsă între 100 și 350 lei.
    (4) Traducătorul cu drept de control (denumit în continuare TDC sau TDC-CCT) va avea o legitimație, valabilă 1 an de la data emiterii, pe baza căreia va avea dreptul să beneficieze de însoțirea și escorta Politiei Locale în calitate de membru al unei instituții publice, în sectorul aferent căreia se desfășoară operațiunea de control, și pentru traducătorii judiciari (TJ) aferenți Camerelor respective.
    a1) Pentru fiecare an în cadrul Corpului de Control al Traducătorilor (CCT), TDC va primi însemnul de „stea galbenă” în legitimație, existând în total un număr maxim de 3 stele galbene pentru fiecare TDC, acestea atestând calificarea, pregătirea si experiența TDC în controalele realizate traducătorului judiciar.
    a2) TDC va solicita TJ accesul la Arhiva TJ cu un minim de 24 ore înainte de Controlul propriu-zis.
    a3) După 3 ani consecutivi în cadrul CCT, TDC va primi o insignă roșie, însemn distinctiv care va înlocui „stelele galbene”, având inscripționat textul „TDC – CCT nr Txxx”, aceasta oferindu-i dreptul de a efectua controale în mod inopinat, fără a anunța în prealabil TJ, la sediul Arhivei oricărui TJ, membru al UNTIJR.
    a4) TDC-CCT are și dreptul de supracontrol al activităților de control deja efectuate de către TDC.
    a5) TDC , indiferent de vechimea în profesie (respectiv indiferent de numărul de stele sau statutul de insignă roșie), vor fi abilitați să execute același tip de control asupra TJ, urmărind respectarea prevederilor și a normelor deontologice implementate.
    a6) La înființarea UNTJIR, respectiv a CCT, se vor desemna din oficiu de către UNTIJR cate 1 (un) TDC-CCT („insigna roșie”) la fiecare 10 (zece) TDC („stele galbene”), pentru fiecare Cameră a Traducătorilor Judiciari constituită.
    a7) Desemnarea din oficiu a TDC, respectiv TDC-CCT se realizează o singură dată, în vederea aplicării imediate a normelor de legale a TJ și normelor deontologice aferente instituției UNTJIR, la înființarea acesteia.
    a8) TDC sau TDC-CCT vor fi obligați sa aibă asupra lor mijloacele de identificare, pe care să le prezinte TJ, înainte de a începe orice activitate de verificare propriu-zisă.
    a9) TJ are dreptul sa refuze efectuarea controlului dacă TDC sau TDC-CCT nu au asupra lor mijloacele de identificare.

    răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *