Sari la conținut

Am invatat ca pe blog trebuie adusa discutia tot timpul la nivelul experientei personale. A experientei personale proprii – atunci cand scriu – la nivelul experientei celor care intra pe-aici si citesc sau comenteaza, la nivelul experientei personale a tuturor celor care interactioneaza cu blogul. Altfel… e degeaba.

Asa ca atunci cand deschid o discutie pe blog o fac intotdeauna aducand totul la persoana I, lansand dezbateri care sa implice parerea fiecaruia dar fara a incerca sa impun ceva.

La fel a fost si cu dezbaterea legata de doggy-bag, intai mi-am spus parerea si am asteptat sa vad daca-s singurul nebun pe care il intereseaza subiectul. A iesit o discutie de peste 120 de comentarii, discutie din care a reiesit clar ca ideea de a-ti lua mancarea acasa nu e privita ca rea deloc, ba chiar dimpotriva. Am argumentat cu totii, am vazut chestiile care ii da in spate pe cei care ar dori sa faca treaba asta (uneori rusinea, alteori ospatarii, lipsa unei obisnuinte, etc.).

Apoi am venit cu cifre, printre altele spuneam ca anual se lasa in farfuriile restaurantelor din intreaga lume 3 milioane de tone de mancare. Mult? Extrem de mult! Au venit multi comentatori, romani care traiesc in Romania sau prin lumea intreaga, si au intarit argumentarea pro-doggy-bag.

Apoi ne-am intalnit… cativa redactori din presa scrisa, cativa bloggeri, oamenii care au pus totul la care din partea sustinatorului campaniei – Unilever Food Solutions – si am vorbit pe tema asta. Eu ma asteptam sa stam o ora sau doua sa vorbim de treaba asta, apoi sa mergem la party-ul after Webstock11. Ei bine… am stat vreo 4 ore si-am vorbit, si-am dezbatut, am intors problema pe toate partile, am ras si-am povestit… ajungand la concluzia ca ideea de a porni aceasta campanie a fost nu buna ci… foarte buna.

De-aici incolo este treaba fiecaruia… ca alege sau nu sa plece de la restaurant cu doggy-bag-ul este vorba de alegerea personala, dar faptul ca am discutat pe tema asta si s-a atras atentia asupra subiectului cred ca a schimbat ceva.

Oricum, ce mi-a adus aminte sa scriu despre treaba asta a fost o faza simpatica intamplata deunazi… dupa ce m-a luat dansatoarea mea de ureche si mi-a zis ca se simte nerasfatata, am luat-o si-am iesit la cina. Dupa masa, cand am cerut nota, ospatarul mi-a zis zambind Stiu, iti pun astea la pachet, am citit pe blog.

14 comentarii despre "Doggy-bag -> goodie-bag -> concluzii."
  1. stefan.2412
    stefan.2412

    nu ti se pare ciudat ca un necunoscut sa ti se adreseze ca si cum ati fi prieteni de o viata? de ce spun asta: eu daca te as vedea pe strada, te as saluta ca pe un prieten bun, chiar daca ar fi prima data cand ne am vedea…cred ca orice cititor de pe aici intelege ce vreau sa spun, din simplul motiv ca “trecand”pe aici in mod frecvent, parca ne am cunoaste de ani de zile, parca am fi foarte buni prieteni.E derutant, pana iti dai seama ca treaba asta e in mare masura unilaterala.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Ciudat nu e, e chiar simpatic. Cel mai funea moment e ala in care omul realizeaza ca inca nu ne-am cunoscut si incepe sa dea inapoi incurcat… dar stiu ce-i de facut, se trece usor peste inconfortul respectiv.

    • stefan.2412
      stefan.2412

      intr o asa situatie, nu mi te imaginez altfel decat cu gura pana la urechi:))))

  2. jo

    Esti citit.Si super faza din restaurant.
    O saptamana buna.

    răspunde
  3. Marian S

    De la doggy-bag pina la interzicerea totala a ofertelor de tip “all-inclusive“ e cale lunga. Totusi le-a venit unora ideea asta, pe motiv ca… se arunca multa mancare. Uite colea motiv si idee de viitoare dezbatere pe acest blog, pina nu ne trezim cu aiureala asta gata legiferata.

    răspunde
    • Cabral Ibacka

      Interzicerea all-inclusive? Prima oara cand aud asta si deja mi se pare trista, imi suna a comunism.
      Da, din punct de vedere al economiei si protejarii resurselor este logic si de sustinut, dar la nivelul deciziei personale mi se pare prea mult.

    • Marian S

      Si mai grav e ca vine de la UE, nu de la desteptii nostri. Google fie cu tine!

  4. maniak

    Hai sa mai zici tu ca nu ai tratament special… peste tot te stie lumea la cat de mare si negru esti , fie ca vrei fie ca nu vrei – vei fi tratat diferit mereu :) N-ai cum altfel .

    răspunde
  5. Denisa

    hehe…simpatica faza din restaurant. ai creat un precedent in acel local; viitorii clienti vor cere si ei mancarica la pachet, ospatarii nu vor mai reactionat negativ,poate ulterior vor sugera clientilor acest lucru…totul ia amploare, apare si la tv,devine o moda, ideea este preluata si de alte restaurante…si pam-pam intra in normalitate! este un scenariu exagerat de optimist oare? :D

    răspunde
  6. Pato Basil

    da voi de ce erati pe masa? urma sa fiti luati la pachet :))?

    răspunde
  7. ramona raducan

    tare faza de final ,,Dupa masa, cand am cerut nota, ospatarul mi-a zis zambind Stiu, iti pun astea la pachet, am citit pe blog.,,, ma facu sa rad cred k ai zambit si tu cand ti-a spus

    răspunde
  8. Pingback: Premiile DreamTeamRo pentru luna septembrie 2011 - #DreamTeamRO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *