Sari la conținut
4 comentarii despre "Doi ani."
  1. ioana

    Imi amintesc cum eram intr-un club si sunau toate telefoanele, parinti, prieteni ingrijorati si noi toti eram atat de ametiti incat nu realizam ce se intamplase, pana au oprit curentul si ne-au pus sa plecam. Si imi amintesc si cum mirosea acolo a ars inca la cateva zile dupa incident. Si mereu cand ajung in spital imi imaginez cum s-au chinuit saracii cu sistemul nostru de sanatate care e inexistent.Cum au ajuns ei victimele sistemului si cum acum, dupa 2 ani, suntem fix in acelasi loc. N-avem paturi in spitale, n-avem ambulante, n-avem suficiente medicamente pentru bolnavi…avem doar medici atat. Care se lupta si ei la randul lor cu acelasi sistem. Suntem intr-un cerc care ne afecteaza pe toti, multi ignoram insa ne trezim la realitate cand ajungem in spital. Au platit prea multi, prea multi tineri, oare pentru ce?

    răspunde
  2. Andreeaw

    Pentru că nu suntem uniți! Am putea muta munții din loc dacă am trage toți la aceeași căruță. Atâta vreme cât lăsăm capul jos și preferăm să ne ascundem în spatele unor panouri invizibile, ne prefacem că nu suntem acolo, că nu e treaba noastră, așteptăm să vină alții să facă, vor mai muri încă mulți până să depășim generația lui “eu nu pot, nu e treaba mea”. Din păcate…

    răspunde
  3. Bogdan

    Nu man, nu suntem tot acolo….suntem mai rau…si ne tot afundam.

    răspunde
  4. dilu

    Salut Cabral,

    Citeam zilele trecute ca Mirela Retegan nu mai organizeaza evenimente in sali fara autorizatie de la pompieri.
    Nu mai primeste mai multe persoane decat sunt pe autorizatie…
    Oricum lor nu le pasa, macar sa ne pese noua de noi
    Un bun inceput.

    răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *