Sari la conținut

[de pe desktop/laptop pleacă piesa singură. Dacă citești de pe telefon apasă Listen in browser. Sper că ai căști…]

S-a dus Frățică. Într-o seară de octombrie, după – cum altfel?! – un eveniment auto.

Era cât pe ce să ne vedem, am ajuns la vreo oră după el.

S-a dus și el, om bun și liniștit, să facă lucruri mișto DINCOLO. Nu-mi fac griji pentru el… dacă au și pe partea cealaltă reviste auto sunt sigur că Alex o să-i facă pozele. Mă rog, o să-l scoată din toate săritele, dar o să-i facă niște poze de Neckerman. Probabil că Edi Balauru o să se ocupe de finanțele revistei, iar Marcu se va ocupa de secțiunea de moto. Probabil că Dax o să le strice concentrarea cu saxofonul lui, dar măcar o să aibă niște instantanee perfecte de la Teodora.

Frate, câți prieteni mi-au plecat…

Acum… nu știu să trăiesc altfel decât reducând viața la nivelul meu: toți ăștia de mai sus, oameni mișto, au avut vise și speranțe.

Ce vise și-au împlinit… au fost de luat cu ei… acolo, unde s-au dus.

Că n-au luat case și mașini, au luat amintiri și sentimente trăite.

Au luat cu ei săruturi pe care le-au furat sau le-au fost furate.

Au luat cu ei buzele mușcate, coapsele mângâiate și nopțile în care au adormit îmbrățișați.

Au luat cu ei serile cu prieteni gălăgioși, răsăriturile prinse la mare, locurile în care au ajuns, clipele în care au iubit sau s-au lăsat iubiți.

Au avut ce să ia cu ei pentru că au făcut.

Ce n-au reușit să facă… s-a transformat în picături de ploaie izbite de asfalt… și scurse apoi în canalizarea infectă a orașului.

Cu fiecare prieten care pleacă devin mai hotărât. Mai hotărât să nu irosesc minute, ocazii. Mai hotărât să nu las să treacă secundele pe lângă mine.

Nu mai amâna, omule. Oricât încerci să te minți… nu e timp.

Nu mai amâna, draga mea. N-avem timp.

Te rog. Trăiește.

Trupul lui Frățică va fi dus astăzi la Capela Cimitirului Armenesc.

Înmormântarea va avea loc sâmbătă, la același cimitir.

 

12 comentarii despre "Cu fiecare prieten care pleacă devin mai hotărât"
  1. Beatrice Moisescu
    Beatrice Moisescu

    Condoleante! Imi pare rau… :(

    răspunde
  2. Lumy

    Mi s-a facut pielea de gaina… fiecare articoul de genul, scris de tine, ne face pe noi cei care te citim, sa “tragem” mai mult de noi sa traim astazi, sa fim fericiti!

    Multumim din suflet!

    PS: Imi pare sincer rau! Condoleante!

    răspunde
  3. Gabone

    Cuvintele sunt de prisos.
    Avem o viata asa de scurta….pe care uneori o risipim fiind tristi, plangand sau fiind negativi.
    Oare merita? NU. Hai sa incercam sa fim mai buni… mai iubitori…mai darnici si zilnic sa zambim…macar o data.
    RIP.

    răspunde
  4. Andreeaw

    nu-ți cunosc prietenii, nici pe tine nu te cunosc decât citindu-te, dar acum plâng. plâng pentru că ai dreptate. Să trăim viața, zic! să trăim clipa!
    Condoleanțe :(

    răspunde
  5. Roxana

    Nu știu ce să zic…dar așa de rău îmi pare…de toți, ai tăi, ai mei…prea devreme…

    răspunde
  6. Florina

    Condoleante… Imi pare rau… Cand pierzi un prieten drag ceva se rupe. El pleaca, tu ramai. Ramai sa traiesti… Pana intr-o zi, cand toti ne vom reintalni. Acolo… Si vom fi din nou impreuna. Si vom fi din nou fericiti..

    răspunde
  7. Sorin Voicu

    La naiba!
    Mai că îmi este frică să mai trec pe aici.
    De câte ori o fac, după ceva vreme, dau aproape numai despre lucruri care mă mișcă până la lacrimi.
    Stai… unele sunt triste, la altele îmi dau lacrimile de atâta râs.
    De data asta este una tristă.
    Știu că acum nu contează, dar îmi pare sincer rău pentru pierderea suferită.
    Condoleanțe

    răspunde
  8. calarasiunu.net

    Sa gandesti pozitiv si sa fii optimist nu inseamna ca nu vei avea parte de esecuri…

    răspunde
  9. Ovidiu

    Jos palaria man !

    răspunde
  10. Catalin

    Condoleante !

    răspunde
  11. Simona

    Dumnezeu sa-l odihneasca-n pace!

    răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *