Eu am cunoscut oameni atat de inspaimantati. Mai ales fete. Experiente anterioare, frica de necunoscut sau pur-si-simplu o atitudine gresita ce a dus la primirea unui raspuns gresit si de acolo toate au escaladat pana la insingurare… motivele sunt multe.
Problema e ca din afara oamenii atat de speriati par rai, foarte caustici, salbatici… celorlalti le lasa impresia unor oameni extrem de puternici, foarte decisi si incredibil de ofensivi. De fapt… e vorba doar de o arma de aparare. Arma care in multe ocazii functioneaza, la un nivel superficial, dar nu face altceva decat sa inrautateasca problema, indepartandu-i pe cei de care vorbim si mai tare de orice fel de alt suflet.
Mi-ar placea sa fac o medie si sa spun cum ii faci pe acesti speriati sa se relaxeze si sa arate celorlalti moaca prietenoasa, nu cea cu colti si maraituri. Dar nu prea exista o varianta universal-valabila, trebuie sa ai insa la indemana rabdare, interes si ceva timp.
Filmul asta mi-a adus aminte de o faza din liceu, cand s-a mutat la o alta clasa o fata noua. Era rea, frate, da’ rea rau! Nu se intelegea cu nimeni, in pauze statea doar singura, nu schimba o vorba cu nimeni… ce sa mai, public enemy! Si intr-o pauza m-am nimerit langa ea pe hol si-am incercat sa ma bag in vorba. Si cand sa “Buna!” si eu, s-a intors la mine si mi-a zis “Pleaca!“. Negru ramane mut, tot vazuse el rasisti da’ nici chiar asa, frate!
- Da’ de ce?!
- Ca nu ma intereseaza sa stau de vorba cu tine, nu ma interesezi, nu ma intereseaza nimeni de-aici!
[da-i play si citeste. Apoi gandeste. Caci de vei ajunge cu lectura pana la sfarsit stiu ca deja simti]
Am facut un avort. Probabil ca te intrebi de ce te-ar interesa asta pe tine. Nu cred ca te ajuta foarte mult sa stii, dar ai foarte multi cititori, post-urile tale se viralizeaza repede si as vrea ca toate fetele sa afle ce inseamna acest lucru. Daca ti se pare ca le-ar ajuta si daca vrei sa faci asta, poate postezi cateva fragmente. Daca nu, imi cer scuze ca te-am dernajat.
Am 24 de ani, am o relatie stabila de 7 ani si un job bunicel. Am facut doua facultati la stat si acum imi termin masterul. Si tot timpul am judecat fetele care au facut avort. Ma gandeam, cum asa, acum cand sunt informatii despre contraceptie pe toate drumurile, cum sa te alegi cu o sarcina nedorita? Cat de proasta sa fii? Radeam de ele, ziceam ca e lipsa de educatie, de prostie, ca sunt naive, ca nu stiu nimic despre viata.
Acum o luna am facut sex neprotejat cu prietenul meu. Nu era prima data. De obicei tineam calendarul si n-am avut niciodata probleme.
In primele zile de intarziere ale menstruatiei nu am dat importanta. Dupa o saptamana aveam deja griji, dar ma linisteam pentru ca aveam toate semnele care prevesteau menstruatia (fetele inteleg – dureri de sani, cosuri pe fata, dureri de cap etc).
Dupa 10 zile am intrat in panica. Am facut primul test de sarcina. A aparut prima liniuta si instant s-a ivit si a doua. Mi s-a facut negru in fata ochilor si (da suna ca un cliseu) nu-mi venea sa cred ca mi se intampla tocmai mie.
Am facut si al doilea test de sarcina si a iesit tot pozitiv. Am fost la control si aveam in burtica o sarcina de 6 saptamani. Incepusera greturile de dimineata. Eram deja hotaranta sa fac avort pentru ca nu e momentul sa am un copil. M-am gandit mult si am decis sa nu il pastrez. M-am gandit la el, sau ea, s-ar fi nascut in noiembrie. De ce nu l-am pastrat? Din egoism, da, din egoism. Doctorita m-a intrebat ce motive am, i-am zis ca sunt fumatoare si ca poate il afecteaza. Mi-a spus ca e doar un motiv si ca daca ma opresc acum din fumat o sa fine bine. Mi-am dat seama ca nu asta era motivul, ci pur si simplu, acum nu as vrea un copil.
M-am programat la avort. Am intrat in clinica cu capul in jos si am vazut o sala plina de fete tinere. Erau vesele, venisera pentru analize, consultatii..eu venisem sa-mi omor copilul. Am facut ecografie si doctorita mi-a zis ca imi va face anestezie generala pentru ca sunt dureri mari, dupa care mi s-a spus sa urc pe niste trepte, la etaj.
La etaj m-a intampinat o asistenta. Mi-a completat fisa si m-a pus sa ma uit pe un afis cu complicatiile avortului si sa semnez ca sunt de acord. Am semnat ca imi asum responsabilitatea de a ramane sterila, de a mi se perfora uterul, de a dezvolta chisturi si cheaguri ulterior.
M-a trimis apoi intr-o baie si mi-a zis sa ma dezbrac. Am primit o camasuta bleu si o pereche de papupci apoi am fost poftita sa iau loc intr-un salon. In salon…in salon erau toate fetele care radeau in sala de asteptare a clinicii. Unele trantite pe paturi, cu fata in jos, altele stand pe scaune si privind pierdute in gol. Nimeni nu vorbea, se auzea doar radioul cu muzica buna de Magic FM. Parca eram prizonierele unor traficanti de carne vie. Asistentele veneau si le treazeau pe fetele care stateau in paturi, le spuneau sa se aseze pe scaune, le lasau sa se trezeasca din anestezie apoi le trimiteau sa se imbrace. Intre timp, alte fete erau aduse in scaun cu rotile si puse in paturi. N-o sa uit niciodata imaginea asta.
O asistenta mi-a pus branula si am intrat in sala de operatii. Acolo era fabrica de avortoni. Sub masa de operatie era o sita, iar sub ea o galeata. Mi-au facut anestezia, nu am simtit mare lucru, doar ca imi umbla cineva acolo jos. A durat 15 minute, dupa care m-am trezit pe un pat. Imi venea sa plang pentru ca vroiam sa vorbesc cu cineva. In patul de langa mine era o alta fata care se uita la mine. Si eu la ea. Langa noi, tolanita pe al treilea pat era anestezista care din cand in cand intra in sala de operatii, apoi se intorcea la rebusul ei. Ma uitam la ea cu lacrimi in ochi si ma rugam sa zica ceva. A venit si asistenta, m-am ridicat, mi-am revenit si am plecat acasa. M-am uitat in urma la armata de fete in camasi bleu si cu priviri pierdute si m-am rugat sa le fie bine.
Ma simt bine, nu ma doare nimic. Fizic. In rest ma doare mintea pentru ca am fost proasta si ma doare sufletul pentru ca mi-am omorat copilul.
Asa ca fetelor, aveti grija. Nu faceti sex neprotejat, stiu ca de multe ori inveti o lectie doar daca o traiesti, dar poate din ce am scris eu intelegeti destul. Nu vreau sa dramatizez, imi recunosc greseala, stiu ca sunt vinovata si stiu ca am meritat din plin lectia asta. Nu e povestea mea, e povestea multor fete, foarte tinere (cred ca erau destule acolo care aveau 18-19 ani sau poate mai putin).
Nu va inrolati in armata fetelor in camasi bleu. Va rog, ganditi-va bine, e o trauma emotionala pe care s-ar putea sa o duceti mult timp cu voi.
Toti ne-am facut un plan de viata . Unul pe care-l schimbam si modificam, desigur, atunci cand datele problemei se schimba si ele. Dar per ansamblu fiecare stie ce-si doreste, atat intr-un viitor apropiat, cat si intr-unul ce va sa vie candva…
Unii dintre noi, multi – cred eu – si-au pus in plan sa aiba. Sa aiba masina sau chiar masini, apartament misto sau chiar casa pe pamant, sa aiba bani de vacanta, buget indestulator pentru shopping, creme si parfurmuri pentru fetite… electronice plus gadget-uri pentru baietei.
Si pentru a avea toate acestea si altele materiale asemeni lor, ai doua variante in viata: sa furi sau sa muncesti. Despre furat se pot scrie in tara noastra imense tratate de profil, si daca sunt stirile pline de gainari care fug cu cate-o sina de tren si-o roata de rezerva de la o masina, avem imensa mai multa scarba fata de cei care nu fura de foame ci… doar pentru a avea si mai mult (bine, astia au dezvoltat o mare durere in fund fata de scarba noastra, asa ca simbioza este perfecta).
Cand vine vorba de munca… exista felurite variante de a face, sau macar de a incerca sa faci bani. Caci astea sunt intrebarile zilei: cum se fac banii? Cum sa fac bani?
Si multi dintre noi, dupa ce si-au gasit o directie in viata si un loc de munca, incep sa traga. Daca ai noroc cresti pe scara de valori a firmei unde lucrezi. Devii mai important, ti se dau atributii mai mari, mai multa munca, mai multi nervi si mai mult stres dar si mai multi bani. Si tot asa, tragi ca nebunul, ca vezi ca incepi sa-ti permiti o rata mai mare la leasing, mancare de mai buna calitate, nu te mai uiti la pompa cat alimentezi masina, schimbi Bulgaria si Turcia cu Grecia sau Egipt, poti sa pleci in week-end la Amsterdam si nu mai mergi cu lumea la gratar… intelegeti voi, poti sa faci mai multe.
Si pentru ca vezi ca poti face mai multe, tragi mai mult. Si pentru ca produci mai mult ajungi sa cheltui mai mult. Si pentru ca acum cheltui mai mult… ai nevoie de mai mult. Si ca sa ai mai mult… muncesti mai mult… hai ca repetitivitatea asta devine enervanta!
Cat tragi? Unde opresti nevoile, cand si in ce fel dozezi efortul?
Nu de alta dar munca asta in exces, cu toate ca-ti da multe, iti si ia. Si la prima vedere iti ia doar timpul liber. Dar in acelasi timp iti ia si sanatatea. Se duce naibii creierul cu tot stresul ala, te alimentezi aiurea, se devitaminizeaza si se deshidrateaza corpul, nervii-ti sunt imbarligati in cap ca si carceii de vita-de-vie… si ajungi, de la prea multa munca, sa te distrugi.
Acum, ca tot esti pe final de program (de fapt, noi stim ca mai stai la munca inca vreo 3-4 ore): esti in stare sa limitezi nevoile pentru a ajunge sa ai nevoie de mai putini bani, sau esti gata sa muncesti pana cand cedezi?
In primul rand va multumesc pentru participarea la vot, s-au adunat peste 2.500 de voturi.
In al doilea rand… ati ales: numarul de telefon al blogului va fi 0272UMANUL (0727.862.685).
Au fost mai multe comentarii care spuneau “Baaa, esti nebun?! O sa sune ca la gara!“… umanilor, de acord cu voi, numai ca telefonul nu va fi deschis non-stop, si nici nu va exista un program de functionare… cand va fi deschis voi anunta printr-un post pe blog. Asa vor afla numai cei care vor fi pe cabral.ro in momentul respectiv.
Nu stiu ce va iesi si nici nu pot paria ca acesta va fi un plus pentru blog. Sper insa sa primesc sfaturi, sa inteleg si mai bine ce vrea lumea care intra pe blog… pana la urma, sa mai invat ceva. La schimb… nu stiu ce as putea da, imi spuneti voi dupa daca ati primit ceva misto…
Apropos… ca sa nu vad prin vreun ziar ca “gigoloiul din Berceni agata intr-un mod feroc prin telefonul blogului lui“, toate convorbirile vor fi inregistrate.
Vorbeam pe tema asta, a numerelor personalizate, acum ceva zile cand va intrebam ce numar de telefon sa iau pentru blog.
Caci ideea mea era simpla: comunicam prin .ro mult, dar sunt ocazii cand 5 fraze spuse la telefon comunica mai mult decat un text de 1k de caractere. Asa incat am impletit promovarea campaniei cu utilul si am primit de la voi mai multe propuneri pentru numarul de telefon al blogului.
Dupa ce votam cu totii care este numarul ales, anunt pe blog cand putem sta de vorba pe numarul respectiv (fara supra-taxa, evident!).
Au fost multe propuneri, sunt 100 de comentarii la articolul respectiv, dar au rezultat ca fiind libere urmatoarele variante. Votati si hai sa stam de vorba!
[Am dat play. Melodia dureaza aproape 4 minute. Cat voi putea scrie in aceste minute... voi scrie...]
Si mi-e usor ciuda, caci cred ca as putea scrie tone pe tema asta. Dar… cine sa citeasca?!
Caci asa arata viata de multe ori… fara sens. In zadar. fara motivatii suficiente pentru a face ce trebuie, si-ajungem sa facem numai ce ne e mai usor. Si stim ca pierdem, ca atunci cand fumatorii inraiti stiu ca-si baga in sange toate bolile care apoi ii vor chinui, dar intr-o delasare verisoara cu moartea isi accepta decizia… si mai aprind una mica.
Asa si noi in viata… ni se taie cheful de lupta. Ne abandonam dorintelor de moment si lasam ca cele ce trebuiesc facute sa treaca pe langa noi. Regretele ni se presara in spate ca firimiturile tip Hansel&Gretel, fiind apoi spulberate de timp… nu mancate de pasarele.
Se ridica dintre noi cei care stiu sa-si traga rasuflarea din mers. Cei care nu obosesc. Cei care se ridica din pat cu dorinta de a face ca fiecare zi sa conteze, cei care… vad ca nu-i in zadar. Si…
… si gata, melodia s-a terminat. Hai sa ne-o luam incet spre nani, ne vedem maine, umanilor!
Dupa ce am renuntat la NMT si m-am abonat vesel la Connex, am vazut ca pe-afara e moda asta cu numerele de telefon personalizate. Interesant, am zis eu, si mi-am luat un numar cu 07xxibacka (cabral era luat).
Mai mult, dupa ce s-au prins prietenii care-i combinatia au inceput sa-si ia si ei numere din astea, renuntand in timp la numerele pe care le aveau.
Asa ne-am trezit ca avem printre noi 07xxbogdan, 07xxgeorge si tot asa. Insa astea sunt exemplele de oameni normal la cap… caci au fost alti cativa care au ajuns la 07cacastuf, 07xxeusexy, 07xxbestia si tot asa (evident ca bancurile despre amicii care spuneau din varful buzelor cand se agatau de ceva printr-un club “suna-ma la 07xxbestia” devenisera chestii cotidiene…).
Eu am renuntat la numarul ala al meu caci unii oameni au fetish-uri cu nenii care apar la teveu si cand iti afla numarul incep sa te sune… degeaba.
- Alo? [hi hi hi] Cabral? Tu esti? [hi hi hi]Pe bune? Sigur? [hi hi hi]…
- Nu, Gogule, sunt mama lui Stefan Cel mare dupa operatia de schimbare de sex…!
Dar ma gandeam acum ceva-vreme sa fac un numar de telefon al blogului. Sa fie deschis numarul asta in cazul in care un anumit post o cere, sa putem vorbi si giesemic. Acum ca s-a pus Vodafone pe campania asta in care sunt inclus si eu, name your number m-am gandit ca e o ocazie buna.
Asadar… ce numar de telefon personalizat ar trebui sa aiba blogul asta? Propuneti cu indredere prin comentarii… merci!
O gripa noua. Intr-o lume – cel putin cea consemnata de istoria umana – de cateva mii de ani. Mai poate fi ceva nou pe planeta asta unde plebea si nobilimea deopotriva au ca scop caca/pipi-nani-papi-iubit-dormit?
Se pare ca da, la categoria “noutatea perioadei asteia” avem in meniu… gripa noua.
S-au imbolnavit sute de mii de oameni, simptomele sunt discutabile dar vagi, a murit o mica parte din numarul acestor sarmani bolnavi.
Multi au spus ca e din cauza mutatiilor normale ale gripei “clasice”, ca are si ea orgoliul ei si se mai schimba din cand-in-cand. Altii au spus ca e o modalitate de control demografic, ne dau “aia” la cap ca cica suntem prea multi…
Si-apoi a aparut vaccinul. El vaccino care ii pune pe umani la fereala. Hap-tap, o intepatura si ai scapat, fundul tau nu va avea nimic nou, poate cateva cosuri in plus, dar gripa… zice-se ca nu.
Unii au spus “Este imperios necesara vaccinarea, altfel se moare!“. Altii au sustinut ca vaccinul nu-i bun si ca supra-stimuleaza sistemul imunitar si ca poate aduce el insusi imbolnavirea, decesul, complicatii… sau toate trei deodata, ca sa fie mai de efect. Au fost si unii care spusera avantati ca, de fapt, asta e modalitatea de control demografic, ca vine pandemia si ca asa au de gand “aia” sa ne lase fara vecini sau… fara noi.
Loading ...
