Ti le spun sec, poate inainte de a incerca sa fi trendy-fancy-cool te vei gandi de doua ori.
Media de varsta a consumatorilor frecventi a ajuns la 17-19 ani.
Sunt 35.000 de consumatori in Romania.
Sunt 24.000 de consumatori in Bucuresti.
Rata deceselor in randul consumatorilor creste galopant cu aproximativ 25% pe an.
Numai 2.000 de persoane au cerut asistenta pentru dezintoxicare.
Peste 80% din cei chestionati au afirmat ca au inceput sa se drogheze cu marihuana.
… a “facut” in ultimii 3 ani un profit de 150.000 euro.
Ori “cel mai important din Romania” este de fapt cel mai important de la scara lui de bloc, ori estimarile sunt… cum sunt.
“Cel mai important traficant de cannabis din Capitală a fost arestat după ce poliţiştii antidrog au găsit în locuinţele acestuia şi pe un teren ce îi aparţinea 22 de kilograme de cannabis. Surse judiciare declarând că acesta este membru în conducerea MISA.
În ultimii doi ani, traficantul a produs şi comercializat pe piaţa din România peste 150 de kilograme de cannabis şi derivaţi, obţinând un profit de aproximativ 150.000 de Euro.”
Sursa: realitatea.net, ca tot facea Costin gargara ieri.
Hai ca tocmai ce-mi spuneam ca a fost o zi misto cand am ajuns la redactie si a venit reporterul cu materialele de azi… Marihuana (Dana) a fost batuta de tatal ei. In sfarsit, nu detaliez acum, banuiesc faptul ca toate ziarele colcaie cu povestea asta…
Ideea era alta: cat de perfid e drogul? Cat de nenorocita e jegul asta de dependenta?
Fata asta s-a maritat, a facut un copil, si-a reluat o viata normala la un moment dat pierduta, ca sa se ajunga din nou aici. Copilul acela ar fi fost sansa ei, dar s-a pierdut si asta. Si nu cred ca va mai avea vreuna.
Da, se vor grabi multi sa spuna “asa-i trebuie!”, sunt constient de asta. Dar trecand peste faza de genul “e la ea in curte, e viata ei, ea a ales” iti dai seama de o drama comuna a tuturor dependentilor… iti dai seama de un chin oribil in care ajung sa traiasca… de iluzia de viata care li se infatiseaza… si de sansele infime de a-si mai reveni vreodata.
Dap, probabil ca uneori sunt penibil cu al meu “spunenudrogurilor” dar… sper ca ajuta, macar putin.
Problema e ca sunt prea multi care spun “spune da drogurilor, incearca, fumeaza, trage, baga” ca sa nu existe si niste cretini (ca mine) care sa spuna pe dos.
Stiti care-i problema? Ca nenorocirea asta nu vine intr-un plic cu un nume si o adresa pe el; numele ni-l punem acolo cand ne decidem ca putem incerca si noi, “la naiba, trebuie sa ne traim viata!”.
Sunt unii care au incercat si asta a fost tot, si-au vazut de viata. Dar sunt multi, foarte multi, care au incercat si nu s-au mai desprins.
Si pentru ce? Pentru o senzatie in plus? Pentru a te putea lauda ca “am incercat frate”?
Umanilor, inainte de a fi cool dati si voi un search pe gogu si vedeti ce inseamna asta.
Io am invatat the hard-way: mi-au murit. In brate, prin jur, in copilarie, in adolescenta si acum. Si stii ceva? Stau prin cluburi (unele cu “reputatie” de loc de desfacere) cu filmari, evenimente si prezentari destul de mult ca sa-mi fie la fel de usor sa intind mana si sa iau precum imi e sa iau si un brifcor de la bar. Si am ales dintotdeauna sa nu. De ce? Pentru ca stiu cum se sfarseste intotdeauna. Groaznic.
O sa las postul neterminat, daca vreti sa-l terminati voi… chiar va rog.
Drumurile din Romania? Nu seface nimic frate! Parcurile din Romania? Nu se face chiar nimic! Tinerii din Romania? Nu se face nimic pentru ei!
Antidrog in Romania? Nu seface nimic vere! Se face… si afirmatia asta o sustin cu tarie, caci ii vad in fiecare zi. Se duc la munca pentru a ajuta oameni… munca se numeste AGENTIA NATIONALA ANTIDROG. Si oamenii astiafac tot ce pot pentru a stopa, pentru a reduce, pentru a preveni consumul de droguri. Si nu numai atat… ii ajuta pe cei dependenti sa scape, sau daca nu, sa micsoreze consumul de droguri.
Au de partea lor voluntari, oameni pe care i-au apropiat de Agentia Nationala Antidrog prin puterea si entuziasmul lor, cu nimic altceva. George Mihaita, Vali Craciunescu, Leonard Doroftei, Cristian Poteras, Eusebiu Stefanescu, si eu. Cel mai recent voluntar este Horatiu Malaele, astazi a intrat “in randurile” noastre.
Cine e A.N.A.? Pe scurt este o organizatie condusa de Chestor Sef Pavel Abraham. Cel care ne tine pe noi voluntarii in priza este Comisarul SorinUdroiu, om de actiune.
Pe lung? Greu de spus… nu faceti confuzia cu lupta impotriva retelelor mafiote, de asta se ocupa altii. A.N.A. se ocupa de oameni, de consiliere, de sprijin pentru cei cu probleme de acest gen, de promovarea ideii antidrog printre scolari si liceeni, de ceea ce inseamna latura umana a luptei antidrog.
As putea acum sa povestesc prin ce trec, cu ce greutati se lupta sau ce recompense mici ii asteapta la sfarsitul fiecarei luni.
Spun insa ceea ce spunem cu totii despre A.N.A.: “daca macar un singur om nu se apuca de droguri datorita eforturilor noastre, tot “deranjul” a meritat pana la ultima picatura de sudoare!”.
Si da, astazi Agentia Nationala Antidrog a implinit 5 ani de existenta.
O sa mai vorbim de lupta antidrog, mi-as dori cu drag un dialog cu voi, chiar daca ideile noastre nu vor fi 100 % la fel, chiar si in contradictoriu, sunt convins ca am ce invata de la voi, poate va invat si eu cate ceva…
La multi ani A.N.A.! (niste idei misto la Gogu)
