Mda, pana la urma au reusit miseii, azi m-a trimis un nene sa fac dragoste cu asfaltul…
Biciclam eu de zor catre serviciu, el da semnal dreapta, eu ridic mana stanga si dau sa-l depasesc pe stanga insa el se gandeste sa reajusteze putin directia, si cu semnalul dreapta pornit ia putin stanga – cat sa intre mai comod in parcarea din dreapta… a fost de-ajuns, ca sa repar troaca m-a costat 600 de lei. Dupa cum vedeti vorbesc de bani, deci eu sunt ok.
De la povestea cu Piticu si pana la asta nu e drum foarte lung, diferenta e ca Piticu nu m-a tavalit, desi daca nu franam as fi facut un triplu-salt-compus-cu-prabusire.
Dar la noi, in loc sa se faca parcari si sa nu mai stea masinile pe trotuar, in loc sa se faca piste de biciclete si sa incurajam sportul… construim mausolee!
Asta e.
)
