cabral.ro

Vreau sa scriu de ceva zile articolul asta dar am fost luat pe sus cu altele, asa ca o sa incerc acum. O sa public postul in etape, asa ca dati cate un F5 din cand in cand.

Toata nenorocirea a inceput, asa cum se intampla de fiecare data, cu chestii mici. Toate s-au intamplat in Buftea – la filmari – dar toata tarasenia n-a fost premeditata, s-a vrut ceva funea si s-a ajuns la drama…

A inceput clasic, cu Pavel punandu-mi mie sare in cafea. Dar nu mi-a pus multa… mi-a pus-o pe toata, sa fie. Am luat o gura maare, am simtit ca e ceva necurat la mijloc si-am dat ochii roata prin incapere, sa vad cine se uita atent la mine. Bartos juca nepasarea cu un ziar in mana, dar il vedeam ca mustaceste. N-am zis nimic, am plescait multumit si-am iesit sa fumez o tigara. Dupa ce-am inchis usa s-a auzit in urma mea un hohot de ras, semn ca Pavalus ii pusese pe toti in garda  cu teapa pe care tocmai o incasasem…

N-am zis nimic, ca doar nu-s prost, dar in urmatoarea zi am atacat. Avea Pavel o secventa in dormitor, ceva “romance in the storm”, si trebuia sa stea lungit pe-o parte si sa soarba o cafea. Am vorbit cu Iura (Luncasu, zic, regizorul), si dupa ce a tras a doua dubla mi-a mai dat una mie, cado. Ei bine, in cafea i-am pus cerneala rosie, Pavel n-a stiut, a sorbit-o gratios pe timpul filmarii secventei si cand s-a aprins lumina… arata ca un vampir. Am ras cu totii de ne-am cracanat! El… n-a zis nimic, n-a intrebat cine si cum, a incasat-o cu capul sus.

Ziua a trecut apoi fara incidente, s-a facut seara si a venit timpul sa plecam. Si m-am dus eu la masina, am apasat butonul de pe telecomanda, am pus mana pe clanta si… na-ti-o Cabrale, era plin de balegar (de cal, ca de altceva nu avea de unde sa faca rost)! In tufisurile din spatele meu cineva a pufnit in ras. Eu mai aveam putin si pufneam sa vomit, dar n-am zis nimic, m-am intors pe calcaie si m-am dus sa ma spal pe maini. M-am intors la masina cu doua role de hartie igienica si… pui-te la desbalegizare!

A doua zi am oprit la alimentara si am luat doua pachete din cea mai ieftina si obosita margarina. Toata ziua am stat cuminte dar cand am prins momentul cu Pavel la cadru… m-am dus frumos la masina lui si i-am uns toate geamurile cu margarina. Arata ca o tava numai buna de pus cu placinta la cuptor. Si-apoi m-am ascuns in boscheti (da, aia in care se ascunsese el cu o seara inainte).

S-a terminat filmarea, Pavel a venit la masina, a luat cunostinta cu necazul, a plecat si s-a intors cu doua role de hartie igienica si s-a pus sa stearga. Ce sa stergi, ca era frig si margarina era mai cleioasa ca oricand… nu putea pleca cu masina asa. M-a sunat, mi-a zis sa-l astept ca vine cu mine. Il intreb de ce. Imi spune ca are ceva masina si nu mai porneste. Ii spun, razand, ca il ajut eu s-o porneasca. Imi spune, razand in hohote, ca nu-i nevoie, ca doar sa-l iau de la poarta. L-am luat. N-a pomenit niciunul nimic.

A doua zi eram deja paranoic… ma uitam si-n WC, inainte sa ma asez pe el. Vedeam peste tot numai capcane, numai belele, numai tepe… nu s-a intamplat nimic. M-am dus la masina. Nimic rau. N-am stat sa verific prea mult, incepuse o ploaie cu lapovita de n-ai fi lasat afara nici un pantof, d-apai un om! Si ma sui in masina, pornesc motorul si plec de pe loc. Dar era – dupa cum spuneam – o lapovita urata, asa ca dau drumul la stergatoare. Vad cum pleaca in miscarea clasica de baleiere a parbrizului, numai ca dupa ce-au incheiat un dus tijele s-au intors la loc, in timp ce lamele nu. Adica… lamele au zburat! Frana, da-te jos din masina si… ia-o prin namol, aplecat la 90 de grade, sa-ti cauti stergatoarele. Era noapte, n-am mai gasit nimic. L-am sunat pe Pavalus, sa vina sa ma ia cu masina. M-a intrebat, razand, daca ma poate ajuta cu mai mult. I-am spus, razand in hohote, ca-l astept la poarta.

A urmat o perioada de acalmie, aveam de filmat in locatii diferite si nu ne-am mai intalnit, doar ne sunam sa vorbim. Si-apoi ne-am intalnit. Va dati seama ca eram amandoi pregatiti pentru next level…

Dar despre asta vorbim mai pe seara, vin cu un post cu continuarea. Spor la treburi, sa aveti o saptamana buna!