Sfarsit.
publicat @ 10 November 2009 in categoria > din viata...
Taguri: lacrimi
Odihneasca-se in pace!
L.E. N-am publicat bine si mi-a venit un mail… “L-ai cunoscut, ai lucrat cu dansul, de ce n-ai scris mai mult?”, asa suna intrebarea…
N-am scris mai mult pentru ca fiecare, cred, simte pentru el. Si sa astern multe cuvinte, toate valabile pentru mine, nu mi se pare in regula. In plus, acum vor aparea atatea jelanii,dintre care multe mai mult sau mai putin false, incat… va fi, oricum, prea mult.
Dr. Wolf
publicat @20:55 10 November 2009
Dumnezeu sa-l ierte.
Hector Brutacu
publicat @20:56 10 November 2009
Drum bun maestre!
…Te ajungem si noi din urma . Nu te uita inapoi !
Cabral Ibacka
publicat @21:06 10 November 2009
Mergem incet catre incolo…
McGogoo
publicat @21:04 10 November 2009
hienele deja i-au publicat necrologul…
Cabral Ibacka
publicat @21:06 10 November 2009
Deh, erau pregatiti…
alex mazilu
publicat @21:04 10 November 2009
Ploua si este o atmosfera monotona ! Este aglomerat si ceata. Dimineata va aratam un drum spre o alta lume… parca suntem pe alta lume acum.
Mai este putin si va incepe sa ninga… “Ar fi fost frumos ca la batranete sa fiu Mos Craciun !”
“Maestre, cortina a cazut… ai devenit nemuritor !”
Cabral Ibacka
publicat @21:06 10 November 2009
Da, dreptate ai…
onis
publicat @21:04 10 November 2009
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Dala
publicat @21:08 10 November 2009
nu prea mi gasesc cuvintele..nu cred k mai au rost…s a intamplat ce era de intamplat,ce a vrut CEL DE SUS…CE ESTE VIATA?????…SA TE INTORCI CU BINE..TE PUPIK….DUMNEZEU SA L ODIHNEASCA N PACE!!!PE MAESTRUL DINICA..
elena-madalina
publicat @21:08 10 November 2009
A plecat dintre noi inca un mare actor…:(
(
Odihneasca-se in pace !!
Ielena
publicat @21:09 10 November 2009
odihneasca-se in pace!
draghici
publicat @21:12 10 November 2009
De ce simt ca asistam neputinciosi la sfarsitul unei generatii care nu se va naste niciodata?
Sunt actori tineri,promitatori..dar oare apuc eu sa-i vad imbatranind ajungand Un Dinica?
Stefy
publicat @21:40 10 November 2009
cuvintele sunt de prisos si nu isi mai au locul…Odihneste-te in pace, maestre!
ps: mama lor de hiene…de cand asteptau clipa…sa scrie asta…:(( trist…
Ana-Maria
publicat @21:46 10 November 2009
A fost actorul meu preferat. Dumnezeu sa-l ierte, iar noi sa nu-l uitam!
Cabral Ibacka
publicat @22:37 10 November 2009
Asa sa fie!
neo
publicat @21:49 10 November 2009
…un actor care imi facea mare placere sa il vad si sa il ascult,parca si acum ii aud vocea din filme…imi va lipsi…
Andreea
publicat @21:54 10 November 2009
Dumnezeu sa il odihneasca!
Andreea Cristina
publicat @22:06 10 November 2009
Nu pot sa cred ca a plecat dintre noi … de abia acum am aflat si sincer plang … Sunt foarte trista ca nu il mai pot vedea in primul rand la teatru … A fot actorul meu preferat
( Imi va lipsi mult 
Dumnezeu sa-l odihneasca!
andreea
publicat @22:07 10 November 2009
Deci, toate geniile se duc! Toti oamenii care au facut ceva, cu adevarat in viata asta…trist! Oricum, maestrul, domnul Gheorghe Dinica, va ramane vesnic in sufletele noastre. Ceea ce a facut el pe scena teatrului si a filmului romanesc, nu se poate uita asa usor! Odihneasca-se in pace!!!
(
Ma simt asa, de parca mi-ar fi smuls cineva ceva de pe suflet….asa durere mare este…
Cabral Ibacka
publicat @22:37 10 November 2009
Toti ne ducem, si cei mari, si cei mici.
Numai ca dupa cei mici… nu plange mai nimeni.
andreea
publicat @23:03 10 November 2009
Pe mine ma deranjeaza ipocrizia oamenilor. Sunt foarte multi, care din pacate nici nu le pasa de marele nostru actor, ci spun cuvinte adresate lui, doar pt a se da interesanti…si aici nu ma refer neaparat la persoane publice, ci la oameni in general….desi, desigur, si despre ziaristi este vorba….dar ma abtin! Mie nu mi se pare fair sa nu ai respect si consideratie, fata de un om, care a muncit cu adevarat toata viata sa! Si a lasat ceva in urma! Rezultate admirabile si imposibil de uitat. Si mie imi vine, recunosc, sa plang, si inca mult, insa incerc sa ma abtin, pt dansul…sunt convinsa ca domnul Gheorghe Dinica, ar vrea sa ne stie pe toti zambind, nu varsand lacrimi amare…eu cel putin zambesc, macar atat sa fac pt maestrul nostru, actor!
Si da, ai dreptate Cabra….nu plange mai nimeni…dar asta nu-i asa grav, parerea mea ci mai aiurea este sa te prefaci sa simti…cand de fapt nu simti nimic…
florinagavrila1980
publicat @23:10 10 November 2009
exact sunt copii mici dupa care nu plange nimeni sunt oameni tineri dupa care nu plange nimeni sunt multi dupa care nu plange nlmeni….asta ne e soarta…ne nastem ca sa murim mumai ca unii sunt mai plansi iar altii nu .pacat pt ca mai avea multe de oferit
Deea
publicat @22:10 10 November 2009
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihnesca in pace!…:(
A.Collin
publicat @22:11 10 November 2009
odihneasca-se in pace!
mdm
publicat @22:16 10 November 2009
dumnezeu sa-l odihneasca!!!
s-a dus sa incante toti ingerii cu geniul lui !!
Andreea Bianca
publicat @22:57 10 November 2009
Încă nu realizez ce s-a întâmplat, ce am pierdut. S-a aşternut o tăcere imensă pentru întreaga Românie, peste noi toţi, care l-am cunoscut, care l-am iubit, care am crescut cu filmele, cu piesele de teatru, cu muzica Maestrului! Nu poa’ să fie adevărat! E imposibil!
Cu tot că sufletul Maestrului s-a înălţat la stele.. aşa cum îmi place mie să spun, dânsu’ va fi mereu aici, în sufletele şi inimile celor care l-au iubit sau care l-au văzut măcar.. o singură dată într-un rol.. cât de micuţ. Speram că totul e un vis din care trebuie să mă trezesc, şi când mă voi trezi voi spune că totul a fost în imaginaţia mea.. dar din păcate.. e realitatea pe care deocamdată nu pot să o accept!
Alin
publicat @23:02 10 November 2009
Am fost in Israel (ca tot povesteai tu de Israel) si in doua saptamani am povestit celor de acolo de cateva ori despre dansul. Am vrut sa le arat ca “Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana” si sa asculte “Sunt vagabondul vietii mele”… Imi propusesem sa il mai vad cel putin odata intr-o piesa de teatru sau un film. M-am intors in tara si am aflat ca fusese internat in spital cu cateva ore inainte sa ajung.
“Parol ca te iubesc” domn’ Pepe.
florinagavrila1980
publicat @23:05 10 November 2009
sa s odihneasca in pace .nu am cuvinte dar cu o moarte toti suntem datori
Gabi
publicat @23:16 10 November 2009
Dumnezeu sa-l Odihneasca ca a fost un mare actor !
Eva
publicat @23:22 10 November 2009
Cel mai trist e ca s-a chinuit pe un pat de spital…chiar ma gandeam la ce a scris VisUrat acum cateva zile despre moarte…o moarte printre prieteni buni si oameni dragi…dar din pacate nu poti sa alegi cum sa mori…
Dar, Dumnezeu sa-l ierte pentru cele omenesti si fie sa traiasca vesnic in sufletele noastre!
Ramona V.
publicat @23:47 10 November 2009
Zilele trecute a murit unul dintre mentorii mei, părintele Teofil de la Sâmbăta, omul de la care am învăţat să fiu senină în faţa vieţii. Nu am plâns când am auzit de părintele Teofil, e omul care îmi demonstra, de fiecare dată când îl ascultam, că bucuria poate fi trăită în fiecare clipă. Ştiu că o să îmi fie dor de dânsul dar nu am putut să plâng ci m-am bucurat pentru el: “Părinte, acum o să vezi toate culorile şi frumuseţea lor”. Când am auzit de Dinică, am plâns aşa cum am plâns, copil fiind, după Toma Caragiu (pentru care încă port doliu în suflet). Dumnezeu să-l ierte! Dumnezeu să-l odihnească!
Andrei
publicat @23:52 10 November 2009
Din pacate niciunu dintre noi nu traieste vesnic! Dumnezeu decide cat stam aici!
MC
publicat @23:58 10 November 2009
Holograf -Vine o zi
http://www.youtube.com/watch?v=CW52Tcq64Hs
Oanna M.
publicat @00:09 11 November 2009
Catalina
publicat @00:16 11 November 2009
Durerea din sufletele noastre este mult prea mare! Se pare ca Dumnezeu culege cele mai frumoase flori…
Oricum o parte a sufletului nostru va ramane mereu devotata maestrului Gheorghe Dinica!
Jurnalist de 2 Lei
publicat @00:27 11 November 2009
Ma simt ca un prost… Cabral, ai avut dreptate… da, recunosc, aveam deja pregatit materialul… da, era plin de capturi cu filmele maestrului… da, era prgatit si cartonul de final cu datele… iar acum nu mai e… nu mai e el, materialul l-am difuzat, iar eu ma simt ca un bou, un bou gol pe interior… am difuzat beta pe post. si? la ce folos? Lascarica nu se mai intoarce… Acum Semaca poate sa traga…
delia
publicat @00:27 11 November 2009
Am mai scris odata comment-ul asta, si vreau sa-l mai scriu odata.
Poate ca nu stiu prea multe despre dumnealui, dar de cand urmaream “Inima de tigan” am fost incalzita de vocea dumnealui. Nu stiu de ce. Avea o voce calda, o tonalitate calda, si il priveam cu drag. Cel putin asta e parerea mea.
Este o lege universala nescrisa. Oamenii sunt apreciati doar post-mortem. Cand sunt in viata parca nu ar avea nici o valoare. Dar unii oameni chiar au valoare !
Un alt maestru ne-a parasit : Gheorghe Dinica !
Cabral, ai scris “Sfarsit”. Eu nu consider un sfarsit. A fost un final pentru ultima suflare a dumnealui, dar nu si pentru dumnealui ca maestru. Va exista intotdeauna in inimile publicului, familiei, prietenilor, in inimile celor care l-au iubit si l-au apreciat cu adevarat.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !
Jos palaria in fata Maestrului Gheorghe Dinica !
Puteti sa accesati si site-ul maestrului : http://www.gheorghedinica.ro
Blogroll