Mai mult.
publicat @ 26 June 2009 in categoria > din viata...
Taguri: OMUL E PROST
Omul nu stie sa se bucure de ce are, de ceea ce primeste. Omul e hapsan, e nesatul, e disperat dupa mai mult. Asta este caracteristica definitorie a umanitatii, setea de mai mult.
Asta a adus de multe ori si progresul. Dara a adus de multe ori si mizeria pe care o inghitim in fiecare zi, mizeria pe care o asteptam cu gatlejurile cascate, flamanzi de mai mult.
Nu ne ajunge ce primim, niciodata. Vrem intotdeauna mai mult.
O voce care ne incanta. Un spectacol total ce ne misca din incremenirea la care ne condamnam singuri. Melodii pe care am facut cu totii dragoste, care ne-au acompaniat declaratiile de dragoste, certurile, drumurile, dramele si bucuriile. Ne-a ajuns acest dar? …caci asta a fost, un dar, n-am platit nimic in schimb, n-am dat nimic, nu ne-am deranjat sa facem ceva pentru a rasplati acest dar.
Ziceam, ne-a ajuns? Nu, intotdeauna omul vrea mai mult. Am vrut sa aflam, sa stim, am intrat ca vitele in magazinul de portelanuri si-am smuls pielea pentru a vedea oasele, am cotrobait prin gunoi pentru a privi scarbiti resturile.
Nesatui, balosind, transpirand de foame cascam gura si vrem mai mult, cat mai mult, cat nici un om din lume nu poate da. Pentru ca apoi, scarbiti, sa spunem “nici asta n-a fost mai bun ca noi!“.
Caci daca am fi luat ce ne-a dat din suflet si neasteptand nimic in schimb ne-am fi bucurat probabil de zece ori mai mult. Dar am ales ca nu ajunge, am vrut mai mult, am luat cu de-a sila intimitatea, drama si nimicniciile altcuiva.
Asa, el a plecat, hai sa vedem cine urmeaza la rand. Pe cine mai jupuim de viu pentru a afla, pentru a stii, pentru a ne satisface setea de sordid?
pisica turbata
publicat @17:17 26 June 2009
RIP Michael! O voce de senzatie… pacat…mare pacat …
RazvanC
publicat @17:20 26 June 2009
Deci ai ales cea mai tare melodie..am dat boxele la maxim si s-a facut pielea de gaina pe mine:D. Am vrut mai mult..michael mereu ne-a dat mai mult, el a vrut mai mult si nu s-ar fi oprit niciodata. Iata, urmau 50 de concerte…poate chiar asta l-a doborat. A riscat pentru public, a vrut sa ne ofere MAI MULT…si a pierdut din pacate lupta … insa sunt sigur ca niciodata , nimeni, n-o sa-l uite. Va ramane in istorie!
Cabral Ibacka
publicat @17:53 26 June 2009
Piesa asta…
Cata
publicat @17:21 26 June 2009
L-am descoperit pe Michael de putin timp,fata de altii care au crescut cu muzica lui.Si de cand l-am descoperit il ascultam aproape incontinu! RIP Michael!
Say Chese
publicat @17:31 26 June 2009
Michael pentru mine va ramane zeul muzicii alaturi de Falco.Tot ce a facut, a facut din suflet pentru noi,in schimb noi l-am criticat, l-am cautat de secrete,l-am bagat in scandaluri si nu l-am pretuit cum a trebuit.Nu trebuie sa il veneram ci pur si simplu sa ii recunoastem pozitia lui.Muzica lui ne bine dispunea, ne incanta , era muzica pura,adevarate creatii.Va ramane mereu in inimile celor care au stiut sa il iubeasca si au stiut sa il aprecieze pe Michael.Am 15 ani, la 12 ani am prins o pasiune pentru muzica lui Michael.A reusit si acum sa fie indragita muzica lui de tinerii din ziua de azi ,care acum stiu numai beet-uri modificate pe pc si zdranganeala din cluburi.Raman cu un mare regret si cu un amar in suflet.Nu am apucat sa il vad live ,sa ii vad miscarile lui scenice si sa il aud cum canta live.Ca si Falco , au plecat amandoi fara a lasa si restul de “bagaj” lumii.A riscat pentru public si a murit.Noi ce am facut?… Mereu l-am criticat si l-am pus la zid.Pacat!Omul nu stie sa aprecieze valoare unui om.Va ramane mereu un megastar. R.I.P
Cabral Ibacka
publicat @17:53 26 June 2009
Am fost la amandoua concertele. Cu ce-am ramas? Cu amintirea acelor momente electrizante cand, cantand din inima alaturi de alte nu stiu cate mii de voci, am simtit ca orice e posibil. Orice.
Din copilarie
publicat @17:39 26 June 2009
A murit, e omenesc…a fost hulit…fanii l-ar fi iubit orice ar fi facut,ceilalti(toti) au fost influentati intr-un fel sau altul de el.Cu fiecare om genial care moare ne dam seama ca sunt din ce in ce mai putini.Cred ca pot fi numarati pe degetele de la mainii oamenii din lume(nu conteaza domeniul) care inca mai pot semnifica ce a semnificat Michael Jackson pentru oameni.Legenda a fost,legenda continua…
Cabral Ibacka
publicat @17:51 26 June 2009
Din ce in ce mai putini… o sa ramanem doar cu fatarnicii.
Mr.D™
publicat @17:47 26 June 2009
Necunoscând melodia, nu am realizat decât la sfârșit despre ce era vorba în propoziție; frumoasă scriitura, la fel și cea cu autostrada pe 4 benzi. Talentul nu este suficient pentru a scrie asemenea rânduri, mai trebuie și trăirea. Din suflet, felicitări!
Cabral Ibacka
publicat @17:51 26 June 2009
Multumesc.
Simache
publicat @17:52 26 June 2009
R.I.P MJ
Un om , un spectacol , un miracol.
A murit el , a murit si muzica de pe aceasta planeta , nu imi vine sa cred dar el se pare ca se astepta la asta , era bonlav.
Acum cine o sa ne mai faca sa ne aducem aminte de copilarie ? si de dragostea de demult ?
R.I.P Megastarule caci numai tu meriti sa porti acest nume.
Laur
publicat @17:53 26 June 2009
Prima data cand l-am vazut pe MJ, pe o caseta video trecuta cine stie cum de cenzura, in 1988:
http://www.youtube.com/watch?v=1zpTQCQEFhg
Laura
publicat @18:08 26 June 2009
omul asta mi-a cultivat gustul pentru muzica buna. pentru ritm, pentru caldura transmisa celor din jur, pentru ca numai asta ne salveaza.
ucidem cei mai bun in ceilalti doar pt a ne convinge ca si altii sunt murdari. nu ne convine ca in aceasta lume unii poate mai sunt inca curati, si ca oricum nu e treaba noastra. mare sensibilitate, mare fragilitate si cata arta sublimata! pace tie, M.!
si ai scris un post minunat, fara urma de cliseu, pur si simplu minunat. great tribute, great energy!
Lao Mayer
publicat @18:08 26 June 2009
Primul album audio pe care l-am ascultat pe walkman-ul primit cadou in 1990 a fost BAD.
Pot spune că ascultam cu plăcere acel album, oricând, la orice oră, aducându-mi aminte câtă plăcere îmi crea acest om, la numai 11 ani pe care-i aveam la vremea aia. Eram numai eu cu el, walkmanul şi bicicleta.
Acum, la 30 de ani, plăcerea nu mai este aceeaşi. Şi nu din pricina melodiilor, ele imi plac la fel de mult, ci doar din cauza sorţii omului. A murit prea tânăr şi ca o ironie, că doar de ironii nu ducem lipsă in viaţă, ultimul lui tur avea să se numească “This is it!”
Rare sunt momentele în care-mi dau lacrimile şi mă doare maxilarul de nervi şi supărare. În momentul în care scriu rândurile asta chiar asta mi se întâmplă.
Dumnezeu să-l odihnească-n pace!
Cabral Ibacka
publicat @18:29 26 June 2009
Mi-a incrancenat ziua, m-am trezit buimacit, palit cu stirea asta din toate partile.
Fel de fel de imagini, comentarii, pareri, declaratiii… goi si goale, astea-s!
karmapolice
publicat @18:11 26 June 2009
MICHAEL si-a riscat viata pentru MAI MULT..pentru a ne darui un concert de comeback magic, asa cum numai el stia sa faca.Sint socata de azi noApte de cind am aflat.Copilaria mea, pe vremea lui CEasca a fost luminata de muzica lui.Love you MIchael!si nici nu o sa imi fie dor de tine pentru ca TU ESTI CU NOI MEREU, IN MUZICA TA VENITA DITR-UN UNIVERS AL ARMONEI!
GabiR
publicat @18:20 26 June 2009
Toti suntem de la zero la infinit. In fata vietii si mortii suntem egali, ne nastem in chinuri, purtam universuri in suflet, unii il stiu – altii nu vor afla niciodata, apoi ne ducem.
Sa renasti inger – se poate doar cu durere.
Multi dintre noi canta lumi nestiute, de ce ar fi Michael mai special? A avut sanse pe care altii nu le vor avea niciodata si s-a pierdut pentru ca a fost slab. Nu pentru ca oamenii au fost rai cu el. Milioane de oameni l-au adorat. Crezi ca multi muritori au parte de asa ceva?
Muzica lui traieste inca, restul e nisip in clepsidra.
Cabral Ibacka
publicat @18:32 26 June 2009
A avut sanse mai multe decat noi. Da, probabil te referi la voce.
Dar ce-a facut cu vocea a tinut de el, n-a fost un spectator. A muncit. Si-a dedicat viata. Si da, a facut-o voit.
Dar tu spui ca gresit, si ca a fost slab. Exact asta spuneam… in loc sa luam ce ne-a dat, am vrut sa tragem concluzii, sa judecam, sa spunem ce credem. Ce drept avem? Niciunul…
Si-a trait viata. A LUI. Daca ar fi facut asta cu viata ta ai fi avut dreptul sa spui ceva. Dar asa…
Laura
publicat @19:16 26 June 2009
mi se pare f de admirat ca un om sa isi recunoasca vocatia si sa munceasca in virtutea acestei cunoasteri. si da, este special in momentul in care vocatia lui a fost sa daruiasca incredibil de mult, la orice distanta, oricand, oricum. si cu niste sacrificii deloc nedemne de luat in seama. esti tentat sa spui ca a avut sansa. dar sansele ni le atragem singuri, iar daca nu suportam prea marea responsabilitate a acestui fapt ajungem sa spunem despre altii ca au noroc.
GabiR
publicat @19:46 26 June 2009
Eu nu contest talentul lui sau ceea ce a insemnat pentru cateva generatii.
Dar uman pare sa fi ratat. Pentru el si viata LUI a ratat. Si a murit nefericit. Nu il invidiez. Nu il condamn. Nu il judec. Nu pot si nici nu vreau. Doar il discut, pentru ca TU mi-ai dat acest drept
Copilul meu (sunt convinsa ca nici al tau) habar nu are cine e Michael. Constientizarea acestui fapt ma sperie. El si tu si eu si generatia noastra – suntem niste fire de nisip in clepsidra. Din el ramane o muzica frumoasa. Ramane de vazut ce ramane din noi.
Acum vezi ce vreau sa zic?
Cabral Ibacka
publicat @22:06 26 June 2009
“Dar uman pare sa fi ratat.”
Deja ai judecat, ai tras concluzii, ai presupus ca stii. Si nu, nu stii, doar “ai auzit”.
Si stim amandoi ca nu-ti dau eu dreptul sa spui ce crezi, dreptul acesta il ai, te incurajez sa-l folosesti de fiecare data.
Dar, atat iti spun: cine sunt eu sa spun ca tu te-ai realizat sau nu ca om? Cine esti tu sa-mi spui ca sunt un om de succes sau un rateu? Cine suntem noi ca sa ne arogam dreptul de a judeca?
Am inteles ce vrei sa spui din start, dar… incerc sa-ti arat ca poate gresesti.
GabiR
publicat @09:53 27 June 2009
Poate gresesc, asa cum spui. Dar nu vreau sa traiesc idolatrizand lucruri efemere, pe de o parte.
Pe de alta, nu vreau sa valorizez oamenii “vizibili” mai mult decat pe cei care isi traiesc viata neobservati de marea masa. Sunt alte tragedii – ale oamenilor pe care ii plange doar familia – care ma indurereaza mai mult.
Si sunt oameni care pe termen lung aduc mai mult omenirii decat Michael. Oare asa trista a fost omenirea si cand a murit Einstein?
DALA
publicat @18:26 26 June 2009
nu mi vine sa cred!!!PACAT!!!si acum plang cand scriu aceste cuvinte..nu mi le gasesc..una din marile PIERDERI ale LUMII asteia de “nebuni”..DUMNEZEU SA-L IERTE!-te pupic
oanna
publicat @18:28 26 June 2009
Eu nu prea obisnuiesc sa ma uit la tv, traiesc cu conceptia ca tv`ul prosteste.. si am aflat azi dim la scoala (am bac`ul..si nah.. sc) ca a murit
si.. am inceput sa plang .. de mica mi-a placut, am toate albumele.. pentru mine el a fost, este si va fi intotdeauna THE BEST !!! no one like him !!
TE IUBIM MICHAEL !!
(
REST IN PEACE ! :-<
oanna
publicat @18:31 26 June 2009
si ce ma enerveaza la culme.. ca pana acum toti il blamau… ba ca e un pedofil, ba ca are nu stiu cate operatii estetice, ba ca nu stiu ce… iar acum.. asa dintr-o data.. la toti va pare rau ca a murit, toti suferiti si cu totii l-ati iubit.. ipocritilor !
R.I.P. M.J.
Cabral Ibacka
publicat @18:33 26 June 2009
Da, toti aveau cate ceva de zis, de comentat, de judecat…
oanna
publicat @18:35 26 June 2009
alina
publicat @18:49 26 June 2009
m-am trezit de dimineata,am deschis ca de obicei pe vh1 si am dat de un colaj cu michael si de mesajul we will never forget you.mi s-a taiat respiratia.am avut asa un sentiment de pierdere.sunt mai inclinata spre rock,nu ascult michael cu regularitate dar sunt momente cand nimic altceva nu poate rezona in mine.este fantastic,unic.imi venea sa dau cu ceva in tv cand toti il comparau ba cu elvis,ba cu the beatles,ba cu freddie.in afara de genialitate nu ii uneste nimic.o sa imi scot tembelizoru’ din priza in urmatoarele zile pentru ca nu vreau sa vad cum toti flamanzii ii exploateaza numele si amintirea.probabil de acum presa asteapta sa se stinga elton sau madonna pentru ca asa vaca de muls nu au mai avut de mult.stiu ca nu sunt coerenta dar sunt trista si furioasa asa ca nu ma pot abtine.
DanaO
publicat @18:55 26 June 2009
Am invatat pentru treapta a 2-a pe muzica lui, aveam o caseta copiata de la o prietena si stateam cu casetofonul langa carti si caiete… Am picat treapta la zi, si nu e de mirare, pentru ca nu am invatat cat trebuia, dar stiam fiecare cuvant din albumul “Thriller”. Poti uita asa ceva?
Eu sigur nu am sa uit asta niciodata.
Si ma mandresc cand ascult orice de pe “Thriller”, pentru ca-mi amintesc zambind de vremea cand stiam toate versurile
Pacat, mare pacat… Nu-mi imaginam ca se va termina, asa.
Rest in Peace Michael. We will never forget you.
Multumesc pentru post si pentru lacrimile de acum, Cabral!
Anne
publicat @19:21 26 June 2009
Cu o moarte toti suntem datori..RIP Michael Jackson!
care este tara mea?
publicat @19:34 26 June 2009
Am primit vestea, in drum spre serviciu. M-a afectat cumplit pentru ca il ador.
Este un geniu, a adus omenirii inovatia, muzica, sufletul, spectacolul. Oare e mult daca spunem ca el a inventat muzica noastra, a tuturor celor pe care i-a fericit?
Sunt furioasa pe cei care l-au blamat, l-au pus la perete, nu l-au respectat si i-au murdarit numele si viata
intr-un mod avid.
Noi nu suntem fanatici, noi suntem oamenii care l-au pretuit.
Asadar, de ce spuneti ca Michael a murit? Il aveti in suflete, in amintiri, in discografie, in vietile voastre.
Regele nu a murit, pentru ca el traieste vesnic!
O fana care va cere HEAL THE WORLD!!!
danutza
publicat @19:36 26 June 2009
eu personal am plans …si inca imi dau lacrimile.. nu imi vine sa cred..
s-a stins o adevarata stea.. si nu se va mai naste niciodata un al 2-lea Michael Jackson!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in liniste…liniste de care pe Pamant nu prea s-a bucurat..
DanaO
publicat @19:41 26 June 2009
Pingback: The KING is DEAD !!! | Blog in doi
WeLoveYOu
publicat @19:48 26 June 2009
Nu contează cât l-am hulit, i-am căutat fiecare imperfecţiune, pentru că în final nu rămâne decât un singur lucru: muzica lui.
Odihnească-se în pace!
Anne
publicat @19:56 26 June 2009
Eu mi-am inceput ziua normal, cum nu ma prea uit la TV nu aveam de unde sa stiu. A sunat unchiul meu care mi-a spus ca se uita la TV, ca a murit Michael Jackson. Si uite cum e viata asta, pleci de pe lume cand te astepti mai putin…
Si acum tin minte, cand aveam vreo cativa ani si au cumparat ai mei primul TV color si cateva casete video cu clipuri. Imi petreceam zilele dansand pe muzica lui Michael Jackson; ascultandu-l pe el am aflat ce indseamna cuvintele “fana” si “indragostita”. Cand a venit in Romania, ma uitam cu sufletul la gura la interviuri si tot ce aratau la televizor. Eram oricum mult prea mica sa il vad in concert…
Apoi am crescut, am incetat sa dansez pe muzica lui, dar va ramane intotdeauna un artist de valoare si primul pe care l-am admirat.
Acum o inteleg pe mama, care mereu comemoreaza moartea lui Elvis.
Primul meu comentariu pe blogul tau s-a dovedit a fi un roman… imi pare rau. Te citesc de mult timp, dar am ezitat sa scriu ceva pana acum. Imi place foarte mult tot ce faci aici, se vede ca pui suflet. Respect!
Gabriella
publicat @19:58 26 June 2009
multumim Cabral pentru melodia asta…
ce pot sa zic?o persoana ajunge sa fie recunoscuta la adevarata ei valoare abia dupa ce nu mai este..si asta e foarte trist..Michael a fost un geniu,am crescut pe muzica lui,dar ca de fiecare data,nu ne’am multumit cu ce am avut si am vrut mai mult..a fost o stea,un geniu,un revolutionar…si ce ma enerveaza la culme este ca vor aparea tot felul de zvonuri si de barfe referitoare la moartea lui pentru ca asa sunt oamenii..de fapt,ce zic ca vor aparea,ca au aparut deja..ba ca sunt medicii vinovati,ba ca el si’a facut’o cu mama lui,ba ca nu mai stiu ce..o dovada de prostie fantastica si totodata un lucru care m’a si socat a fost faptul ca am gasit pe un site,nu mai stiu unde,un titlu scris mare “Ultima poza cu Michael Jackson” iar in poza era el intins pe targa si paramedicii langa el care incercau sa’l resusciteze..cum sa pui asemenea poza si asemenea titlu?sau cum sa pui poza cu ambulanta care l’a transportat la spital?sincer,nu am decat 20 de ani,dar imi vine sa’mi iau campii cand vad atata,nici nu stiu cum sa’i zic,atata prostie in lumea asta..tot asa,mai citeam astazi undeva ca albumele lui domina topul vanzarilor online,acum dupa moartea lui..la ce folos?exact cum ziceam la inceput..ajungem sa apreciem o persoana si sa’i recunoastem adevarata valoare abia dupa ce trece in nefiinta..in momentele astea cuvintele sunt de prisos..oricum,Michael va ramane in inimile noastre..
Rest In Peace Michael
luli
publicat @20:00 26 June 2009
Era o autostrada cu 4 benzi, fara radare care ma purta spre fericire… Drumul s-a ingustat tot mai mult pana am ajuns intr-o padure. Era intuneric si teama si totul ma facea sa cred ca trebuie sa ma intorc din drum. Dar… inapoi niciun drum nu mai duce. Asa ca am inceput sa-mi imping incet masina prin desisul padurii. E racoare si miros de rasina. Masina, chiar de e greu de urnit din loc, e un acoperis bun si ma protejeaza. Maine, cand va rasari soarele, poate voi vedea mai bine drumul spre casa sau poate doar ma voi bucura de frumusetea padurii… maine. Acum sunt aici, in masina mea si simt ca deja imi e putin mai bine.
P.S. Imi pare rau! A fost un om chinuit de focul talentului si acum… a plecat departe. Noi cei care am ramas aici insa, ne vom bucura mereu de dara lui luminoasa.
http://www.youtube.com/watch?v=1zpTQCQEFhg
explorish
publicat @20:08 26 June 2009
acuma, ca sa fim cinstiti, el a fost primul care a vrut mereu mai mult, si nu s-a multumit cu bagajul (imens) pe care-l primise in dar.
p.s. ma enerveaza ca vin mereu cu chestii gramaticale, da’ asta e, si eu snt din aia care vrea mereu “mai mult”. se scrie “pentru a sti”
.
p.s. 2 – nu-mi pot inchipui lumea fara el. si nu snt “fan”. cred ca asta spune multe.
care este tara mea?
publicat @20:37 26 June 2009
Mi-am amintit cu emotie : melodia primului meu sarut a fost YOU ARE NOT ALONE…dansam cu el si Michael ne-a unit! Mi s-au topit picioarele, coplesita de emotie si l-am cuprins puternic de brate, pentru a nu ma prabusi…ani de atunci!
Pingback: Tribut pentru Michael Jackson: Better on the other side | Monden West
sys
publicat @20:38 26 June 2009
tin munte ca i-am dat baiatului meu 2 ciocolate in seara cand a fost concertul lui la Bucuresti, ca sa reziste si sa vada tot; stiam ca e ceva cum nu vezi mereu, stiam ca e ceva ce nu trebuie pierdut; baiatul meu avea 6 ani, dar si-aminteste si acum momentul, tot incerca sa imite dansul lui si se enerva ca nu ii reuseste; acum, totul e istorie…
Blogroll