cabral.ro

Dupa ce am spus ca mi se pare normal sa-i ajut si pe altii sa ajunga mai in fata am primit un puhoi de texte. O parte din ele chiar de calitate. Am publicat cateva dintre ele, pe o parte le-am pus deoparte. De ce? Nu are nici o legatura cu calitatea, e pur si simplu incompatibilitate intre mesajul textului si oamenii care intra aici. Nu e o contradictie, e pur si simplu altceva pentru altcineva. Astazi public un text care pregateste urmatorul post ce va sa vie ceva mai tarziu, mie mi-a placut. Si din pacate nu am catre cine sa dau link, Diana Florita – autorul textului – nu are blog.

Niste falsi.

Nu stiu daca neaparat as avea ceva atat de wow de spus, dar voi incerca macar un picut sa-ti captez atentia.

Cred ca primul subiect de dezbatere care imi vine in minte ar fi falsitatea cu care se confrunta aceasta natiune. In ultima perioada de timp am tot picat in mijlocul unor discutii relativ amuzante dar si “dureroase”in acelasi timp si am ajuns sa cred ca noi, ca si romani, ne pierdem identitatea.

Am auzit romani plecati pentru putin timp in afara renegandu-si originile, spunand ca nu sunt din aceasta tara minunata in care eu inca cred.

Am auzit pustoaice de liceu care in loc sa isi aduca aminte cand au citit ultima oara ceva, fie si ziarul, meditau la data exacta a ultimei epilari.

Am ascultat inspaimantata copii care inca nu au trecut de gradinita folosind expresii din ce in ce mai vulgare.

Vad in fiecare zi pe cineva nou prin facultate cu genti Louis Vuitton sau D&G, evident niste replici total nereusite achizitionate probabil din faimousul complex comercial Europa.

Ce ma doare cel mai tare in toata povestea asta? Ca noua, romanilor, ne este din ce in ce mai rusine cu compatriotii nostrii, ca incercam sa imitam fitele de la Hollywood, ca multe femei isi stabilesc drept clar tel in viata casatoria cu un barbat de preferat batran, prost si bogat si uneori nu termina nici liceul.

Din dorinta asta absurda de a fi altcineva si in cele mai multe cazuri, idolul pe care ni-l alegem nu e tocmai potrivit, nivelul de cultura a scazut enorm, mari directori habar n-au sa lege doua cuvinte intre ele corect sau sa puna o virgula unde trebuie.

De ce? Pentru ca nu mai respectam nimic din ce e valoros: poti sa fii prost, atata timp cat ai bani si “te iubeste femeile” sau sa fii cat se poate de “blonda” daca iti cad mainile de la tonele de bijuterii ieftine pe care le cari zi de zi dupa tine ca sa le demonstrezi consatenilor ca ti-ai depasit cu mult conditia.

Cred ca cel putin 75% din tineri nu mai asculta muzica clasica sau citesc o carte pentru ca nu e cool si pentru ca ai lor prieteni nu vor decat sa auda cand s-au imbatat ultima oara sau prin ce club merg diseara.

Pentru ca am devenit imitatori fara vointa, fara pic de identitate , un fel de forme fara fond, pentru asta se duce totul din ce in ce mai in jos. De ce sa ne surprinda ca X a murit singur, parasit intr-o scara de bloc cu seringa in mana sau ca Y a omorit un om nevinovat? Noi toti suntem vinovati prin nepasare, prin atitudine, prin decadere morala, prin dorinta acerba de a fi altcineva.

Trebuie sa ne placem noi insine cand ne privim in oglinda, asa cum suntem si sa-i facem pe restul sa ne accepte pe NOI si nu pe NOI+fitele vedetei X sau pe NOI+banii lu`taticu / barbatu – dupa caz.

Vin sarbatorile si e pacat. Ar trebui sa fim aproape unii de altii si sa-i ajutam pe cei mai putin norocosi ca noi. In majoritatea cazurilor, valul negru al indiferentei a devenit tot una cu ochii nostri si nu putem vedea decat ce ne arata el.