Si nu oricare, cel in dragoste te-atinge cel mai tare.
Caci ti-e cam dificil a intelege cum se face ca cel pe care l-ai urcat pe-un piedestal, l-ai mangaiat de dimineata si sarutat de noapte-buna, nu da macar un morcov ras pe tine.
Stii, am zis-o mai demult, cred sincer ca in aproape fiecare relatie exista un prost. Ca-i vorba de cedat vacante, sau prieteni, sau locul de la geam, intotdeauna unul dintre ei isi pune fruntea jos si lasa.
Si da, macar de celalalt ar intelege ar fi un lucru. De-ar aprecia… macar ai stii ca ai un punct avans si poate doar vreodata sa ai macar un mic sarut in plus.
Dar asta nu se prea intampla si prostul, invariabil, ajunge la sfarsit sa vada-n urma doar frunti plecate si regrete reci.
Dar stii care este avantajul prostului? Ca stie ca el a fost corect, ca a cerut doar lucruri omenesti, c-a vrut doar pace si saruturi, c-a dat tot si a primit… putin. De spun nimic e alta treaba, oameni suntem – rezonabili invatam sa fim.
Ai fost vreodata prostul, ai regretat sau ai zambit amar, ai continuat o viata stiind ca tu facut-ai tot prea bine?
)
@Iuda. Cata curiozitate zace in tine.
Ce am scris e din propria experienta de “prost” dar si de “destept” intr-o relatie. Nu cred ca exista om pe lumea asta sa fi jucat doar unul din aceste 2 roluri, nici chiar tu . Nu se plange nimeni aici , doar impartasim o experienta,un punct de vedere, care poate sa coincida cu al altei persoane.
Pentru alte detalii…
Macar acum stim un lucru : cine s-a racorit in weekend si cine doar s-a gandit
@ Iuda: Nu .. chiar nu.. just a pretty bad monday.
[...] relatie, intotdeauna exista un prost. Intotdeauna este vina celuilalt ca nu a mers, intotdeauna tu ai jucat totul ca la [...]
Am fost intr-o relatie in care am jucat rolul “prostului”.Nu a fost placut,dimpotriva.Am plans si am suferit si…am crescut si am zis “stop”.Am invatat sa ma feresc , sa nu mai ajung in aceeasi situatie, desi, poate ca acum poate trec in locul “scorpiei”.Important e sa inveti ceva din experienta avuta.Altfel vei avea mereu acelasi loc: de “prost”….
Am observat ca in relatiile conjugale se duc lupte pentru “preluarea puterii”, care pe cine domina, din cauza ca traim intr-o societate democratica, iar femeia tinde mai nou, de vreo 50 de ani, sa demonstreze ca poate sa fie la fel de puternica ca barbatul si isi pierde din feminitate pe care a avut-o pana atunci, exprimandu-si orgoliul mai mult decat barbatul pentru ca instinctul de a proteja este mai puternic. Cred ca de aici porneste si suferinta de care noi vorbim, atat din partea barbatului cat si din partea femeii. Normalitatea de mii de ani, incepe sa ia o alta forma. Eu as vrea sa citesc opinii despre supunerea femeii in fata barbatului. Ce gandesc femeile secolului XXI despre acest subiect si unde vad ele limita maxima pentru acest sentiment?
As vrea ca postul 666 sa ii fie dedicat lui Iuda, pentru ca eu m-am supus lui Iisus
Am fost. Si am primit putin. Si am plecat. Si Dumnezeu m-a binecuvantat. Si acum sunt prost. DAR PRIMESC TOT !
Deocamdata m-am ales doar cu pozitia 69…
Sper totusi sa prind si 666
mda…se pare ca pe blog e o pozitie individuala, te ajuta cu ceva? In realitate…este o pozitie de echilibru: dai si primesti (cel putin la modul teoretic):D
Da,asa e in viata trebuie sa mai faci si compromisuri,fie ca iti place…fie ca nu!Oamenii egoisti nu imi plac si nu o sa imi placa niciodata!