Intrebarea asta am primit-o de la multi dintre cei care citesc acest blog. Chiar prea multi… se pare ca nu multora le zambeste viata.
Raspunsul poate fi simplu si poate fi complicat, depinde de cat de stufos ai vrea sa fie mesajul.
Eu o sa va raspund simplu: pentru ca stiu ca nimeni nu se va chinui sa-mi faca viata frumoasa, pentru ca nu mai cred demult in faptul ca viata iti este data pentru a te bucura intotdeauna, pentru ca mi-am luat de la viata suturi in fund de mic… am inteles ca trebuie sa lupt.
Si nu este o lupta din aia indarjita, cu uppercut-uri si crosee, este o lupta continua, in care n-ai voie sa obosesti, n-ai voie sa te dai batut, n-ai voie sa te lasi moale… pentru ca meciul asta se duce pentru viata ta.
Cum treci peste greutati? In primul rand trebuie sa fii constient ca e normal sa-ti vina si din alea mai putin bune. Nu trebuie sa le astepti, nu trebuie sa te gandesti la ele, e bine insa sa fii constient ca va sa vie si cate o problema.
Si atunci cand vine… n-o lasa sa te ia pe nepregatite. Cei care ma intreaba cum ar putea trece peste o anumita greutate, ca e vorba de dragoste, de munca, de… ce-o fi, pentru un raspuns ok ar trebui sa detalieze. Altfel… vorbesc mult si in gol, nu suntem productivi.
Cat despre viata… am vazut ca oamenii au uitat sa se bucure. Se axeaza pe lucrurile mari, ori isi pun task-uri de neatins si se frustreaza singuri neajungand acolo unde si-au proptit visele, ori se lasa la voia intamplarii si primesc ce le da viata ca atare.
Bucurati-va oameni buni de ce va vine la mana. De o discutie misto cu un prieten, de o cana de cafea cu lapte si zahar, de o melodie misto, de un rasarit de soare, de o partida de iubit, de un drum cu masina, de… orice! Nu mai cereti de la viata statuia lui Keops si Bentley Continental GT, nu astea sunt singurele bucurii ale vietii.
Si uite ca iar ma repet… micile momente de bucurie fac o zi buna. Zilele astea adunate fac saptamani si luni bune. Si toate laolalta duc la… o viata buna.
Greutatile? Hai sa le luam pe fiecare in parte si sa le rezolvam. Si sa n-avem impresia ca suntem singurii care la un moment dat o duc greu. Da, e loc de mai bine, dar intotdeauna e mult loc de mai rau. Si cel mai important… hai sa nu ne inraim. De rauti e plin Pamantul, bunutii au ajuns mai rari…
Viata e frumos si merita trait!
total de acord iar acest moment e una din micile bucurii ale zilei
ma bucur tare ca te-am descoperit si imi pare rau ca aveam alta parere despre tine
esti un OM dintre putinii mei OAMENI
post bun, bravo! de vreo 2 zile mi-ai ridicat niste semne de intrebare, cred ca o sa mai imi ia vreo 2 sa aflu si intrebarile dinaintea semnelor…
cateodata bucuriile astea mici,zilnice,te fac mai fericit decat orice altceva:o melodie faina (sau mai multe melodii faine…prietenii stiu de ce
)) ,o zi insorita,o plimbare in parc (mai rarutz ce-i drept:-<).uite eu de ex sunt happy knd vine fratemiu vineri de la cluj (e la faculta si vine doar in weekend)..si lista poate continua 
Viata e frumos si merita trait?Ai spus-o intentionat?Sau e doar greseala?Am vazut si “frumos” si “trait” la masculin si m-am gandit ca ti-ai fi dat seama daca ai fi scris fara sa vrei…so,de ce ai scris asa?Sunt doar curioasa,nu interpreta acum ca fac eu pe desteapta.
Si da,viata e chiar frumoasa,cu rele,cu bune…
viata e ca un tablou…trebuie sa il pictezi in culori cat mai vii si ai sa fii fericit. mie imi place galbenul..tabloul meu e plin de galben, rosu, violet, verde..ce mai..o adevarata salata
)) si totusi peste greutati stii cum treci? cu ajutorul altora. singur…nici sa tii pensula in mana nu poti
cabral,toti isi pun intrebarea asta…dar stai sa te gandesti k daca n ar mai fi greseli,rele in viata nu am mai face diferenta intre bine si rau si parerea mea e k n am mai fi fericiti,daca gresesc spune mi!
cred k e cel mai bine sa avem si greseli si suparari,etc(nu f grave)….
Bine spus iarasi.
Mai Cabral nu cumva ai si tu pe cineva de-ti scrie blogul precum doamna Udrea?
Prea le zici bine
Glumeam fetelor nu sariti cu pietre. Tipul asta se dezvaluie pe blog mai bine decat la tv unde mai are un producator, un scenariu, etc.
Aici e doar un Om si propriul producator.
Acum serios vad ca in fiecare zi mai stergi cate o impresie formata la repezeala.
Cum spuneam si intr-un comentariu mai jos, unul rau nu poate mima bunatatea iar unuia bun nu-i iese rautatea pntru ca incercarea de a contraface asta se observa.
Gata cu laudele acum
E foarte bun sfatul cu telurile de neatins. Tintind spre un viitor asa de nesigur nu traiesti prezentul si trece viata pe langa tine. Daca prin absurd ajungi la acea tinta si iti faci bilantul descoperi ca nu a meritat sa-ti irosesti micile bucurii pentru una mare.
Eu sincer sa fiu ma simt mai confortabil cand o vreme imi merge rau decat atunci cand imi e prea bine stiind ca aparitia bucuriei in viata noastra e ceva ciclic si nu o stare permanenta. Stiu ca nu putem avea totul mereu dar putem incropi nitica fericire din nimicuri legand capetele micilor bucurii cotidiene.
“… n-ai voie sa obosesti, n-ai voie sa te dai batut, n-ai voie sa te lasi moale…”, dar totusi uneori se intampla sa mai obosesti… sa te simti la pamant… sa nu mai poti fi tare… si atunci?
probabil ne odihnim cateva secunde k apoi sa avem mai multa forta, te ridici mai puternic… nustiu…
* peste greutati trecem, asa cum spunea si monkey, cu ajutorul celor din jur…altfel ne-am inchide in micul nostru univers trist si ne-am plange de mila
si cu ciocolata 
(in loc de pastile)
* in legatura cu bucuratul de lucrurile mici…eu zic altfel..trebuie sa think big….asa o sa ne bucure fiecare mica victorie castigata, stiind ca asta ne apropie cu un pas de telu’ ala care pare de neatins…poate depinde de la persoana la persoana..depinde de vointa si de puterea fiecaruia de a continua lupta
* lamureste-ma, te rog…
Bentley Continental GT =fetis?
[...] ceea ce vorbeam mai sus, faptul că, citez, “oamenii îşi pun task-uri de neatins”. AICI [...]
Cum poti sa treci peste greutati?
1. Hmm…cu grija, vointa si ambitie.:) Eu una ma ambitionez rapid la gandul pai cum X a putut si eu stau ca fraiera si imi plang de mila singura.
2. Neasteptand sa-ti spuna altii ce sa faci si cum sa faci.
am bagat la cap. si o sa incerc. daca nu mai scriu pe aici o perioada inseamna ca am reusit.
ajuta foarte mult daca ai pe cineva iubit langa tine .. cineva care sa te iubeasca si sa`l iubesti .. care sa te suporte cand ai crize ca se termina lumea .. si care sa te linisteasca ! si cel mai important, care sa te asculte!!!!
Greutatile vin , trec , iar vin , iar trec si tot asa … rise up people !!
cu capul sus! si cu vb aia “ independent de noi viata merge inainte si bine ar fi sa o putem urma“ ;P:P
Eiu am invatat sa trec peste greutati incasand-o la greu, ridicandu-ma d ejos si mergand mai departe, indiferent ca taras taras sau grabis! Si de multe ori ma vaicaream ca tot omul, insa alegeam sa nu raman pasiva. Aleg si acum. M-am impacat cu ceea ce sunt, cu ce am ramas in minus si cu ce am castigat in plus prin ceea ce am pierdut (cand pierzi ceva, castigi altceva pe de alta parte…si stii la ce ma refer acum, vorbind de mine)
partea proasta e ca sunt uneori, inte;leasa pe dos de oameni, partea buna e ca ma arat cui vreau eu. sau ca, indiferent ce am patit, ador sa traiesc!
Da ai dreptate,in viata trebuie sa te bucuri de absolut orice,de prietenii pe care ii ai,de absolut orice si nu in ultimul rand trebuie sa ii multumesti lui Dumnezeu pt ce ti-a oferit.Ajuta f multa daca langa tine ai pe cineva pe care iubesti mult astfel greutatile le vei lua un pic mai bine,nu ti se vor mai parea asa de grele.
[...] LE: Åži uite, spunea ÅŸi Cabral (mă abÅ£in de data asta de la alte porecle, da da!) despre faptul că oamenii uită să se bucure de lucrurile mici, lucrurile fără de care viaÅ£a n-ar mai fi aÅŸa parfumată cum e, ÅŸi despre ceea ce vorbeam mai sus, faptul că, citez, “oamenii îşi pun task-uri de neatins”. AICI [...]
nu stiu… toate opinile voastre le am prezente in mintea mea sau cel putin sunt constienta ca de fapt asta e viata…tot ce nu stiu este: de ce cate o data simti ca nu esti la locul potrivit in familia…?daca nu avem greseli, nu traim;din gresli invatam si stim sa apreciem mai mult momentele care vor veni.Eu am ajuns la o concluzie toate greselile sunt mai ajutatoare decat bucuriile,de ce?cand vine o bucurie de ce o uitam?toate astea se datoreaza faptulu ca bucuria nu stim sa o apreciem cand apare in momentele din viata noastra… in schimb cand avem greutati si necazuri mereu vom sti sa trecem si vom invata sa mergem inainte in viata asta…fiecare moment este un dar o speranta de a trai cu bucurii si cu tristete…
tocmai am suferit un accident sau mai bine zis am provocat un accident sunt…praf abia imi gasesc cuvintele…si ma intreb de ce ?
oricum multumesc lui Dumnezeu
[...] ceea ce vorbeam mai sus, faptul că, citez, “oamenii îşi pun task-uri de neatins”. AICI Floricele…diferite de culoare @ 12:17 am, May 9, [...]
[...] LE: Åži uite, spunea ÅŸi Cabral (mă abÅ£in de data asta de la alte porecle, da da!) despre faptul că oamenii uită să se bucure de lucrurile mici, lucrurile fără de care viaÅ£a n-ar mai fi aÅŸa parfumată cum e, ÅŸi despre ceea ce vorbeam mai sus, faptul că, citez, “oamenii îşi pun task-uri de neatins”. AICI [...]