Bine. Bun. Azi. Mai bine. Mai bun. Azi. Si maine. Noi. Toti. Azi. Si maine!
publicat @ 13 September 2009 in categoria > de sufletel, > din viata...
Taguri: cadou un zambet, FUN, mai bun, zambet
[n-am gasit fisierul doar audio pe Trilu sau prin alte parti. Asa ca pun de pe YT. Play si citeste, de ai chef...]
Singuri. Asa suntem, singuri. Oricat de mult ne-am minti, nu suntem furnici, si astfel, sa avem o constiinta comuna,o gandire comuna, sa ne cunoastem unii pe ceilalti prin acelasi streaming continuu de informatie la care am fi legati concomitent, pentru totdeauna.
Suntem indivizi. Capsulati si pecetluiti intr-o lume proprie, cu ganduri individuale, framantari personale, chinuri sau bucurii chinuit exprimate celorlalti.
Suntem singuri dar nu neaparat singuratici. Si asta este alegerea noastra, este nastrusnica solutie prin care ajungem sa nu fim condamnati la mutenie, surzenie, sihastrie.
Interesant este ca, in pofida aglomerarilor umane in care traim, insingurarea prospera. Si asta mai ales datorita societatii care este randuita - da, tot de noi - total anapoda. Si ajungem sa facem ceea ce vedem in toate stirile televiziunilor, bate in dinti, cutite in rinichi si topoare pe ceafa.
Problema este ca nu mai e nimeni pe-aici care sa incline balanta si in partea buna. Nu mai vrea nimeni sa fie pe partea BINELUI, in ziua de azi daca esti bun – esti prost!, spun toti privind incruntati catre alti ochi, incruntati si ei.
Am vazut comentariul asta aseara, ma pregateam sa plec la treaba (MC intr-un club) si am intrat sa vad cum a fost primit postul Sambata.
Si, in prima faza, am avut reactia pe care am ajuns, din pacate, s-o avem toti cand vedem un alt uman in… incomfort. Am spus “Au, naspa!” si am plecat cu mouse-ul in josul paginii, sa vad si restul. Am citit, am inchis Firefox-ul si i-am dat shut-down utilajului… dar gandul ala nu ma lasa in pace.
- E in camin, curent nu e, e singur-cuc si n-are nici macar o tigara…
- Nu e tragic, nu e singurul, va supravietui…
- Dar io ce fapta buna am facut azi? A…. pai, am facut aia.
- Da, asa e, ajunge.
- Ba nu! Am mai facut si halalanta…
- Aha, deci sunt doua… e clar, esti un erou, anul asta ai terminat cu alea bune, nu? Hai, plescaie multumit si tai-o la munca!
- Mda, am dreptate. Cred ca aste lucruri mici fac diferenta intre… Lasa amageala si misca!
Am deschis calculatorul iar, pan’ la urma am reusit sa comunic cu Radu, am aflat unde e, ne-am sincronizat si… m-am dus sa-i las un pachet de tigari. Nu e vorba de bani, pe bune, vorbim de 8 lei. Nu e vorba de timp, a fost un ocol de 20 de minute (bine, intre noi fie vorba, o sa radeti pe finalul postului). Nu e vorba de vreun mare efort, sa conduci o masina misto printr-un oras pustiu e chiar… placut. Deci, daca ma intrebati pe mine… n-am facut nimic! Sau, ca sa nu fiu fals-modest, n-am facut mare lucru, nimic deosebit, nu iau in calcul vreo statuie…
I-am dus omului un pachet de tigari, ne-am strans mainile in fuga, am incasat cu amandoi ochii zambetul ala larg pe care-l avea pe fata si in ochi atunci cand am ajuns si… am taiat-o la treaba!
Ce incerc eu sa zic aici?
In primul rand, Radule, nu e vorba de “respect” si de statui. Nu, nici gand.
Si mai incerc sa bagui ca nu trebuie sa faci lucruri mari pentru a schimba lumea in bine. Nu trebuie sa muti munti, sa asanezi mlastini sau sa salvezi din saracie o tara africana. Daca poti sa faci astea, fa-le, normal! Dar nu inseamna ca daca nu poti sa le faci, n-ai cum sa schimbi lumea.
Poti schimba lumea asta in bine facand cate un mic lucru bun, pentru cineva, in fiecare zi. Sa dai un “Buna ziua!” mai cald, sa lasi Renault-ul ala sa treaca inaintea ta, sa-ti faci timp sa stai de vorba cu un prieten care are nevoie de asta, sa… faci acele lucruri mici care atunci cand sunt adunate devin un lucru mare, si bun, care schimba la randul lui mai departe alti oameni in bine.
Atat iti spun: fa in asa fel incat oamenii care-ti ies in fata sa zambeasca datorita tie. Si-ti promit ca si tu vei ajunge sa zambesti facand asta.
Dar nu-ti pot promite ca faptele tale bune nu vor ramane nepedepsite. Pentru ca, vezi-tu, aseara cand tropaiam in drum spre Radu m-a oprit Politia.
- Buna seara! A, Domnu’ Cabral. Stiti de ce v-am oprit, nu? Ati fost surprins de aparatul radar cu 72 de km/h pe o portiune de drum unde limita este de 60 km/h. Va costa 60 de lei si 2 puncte de penalizare…
Am dat actele, am platit pe loc, am semnat PV-ul si i-am dat cadou un CD cu Cream, aveam doua. A fost simpatic omu’…
UPDATE (22:56): e cineva din Cluj, dispus sa faca cadou o bomboana cu caramel, pe-aici? Daca da… sa ridice mana printr-un comentariu.
S-a rezolvat. Oana, vezi ca-ti trimite Geanina bomboana aia cu caramel… sa nu te mai simti singura in Cluj!
o fumatoare
publicat @15:39 15 September 2009
Stii de ce ai fost pedepsit pentru fapta buna? Te-a blestemat Raduleasca! Ii distrugi campania antifumat :O
Oana Sarmasan
publicat @16:07 15 September 2009
tare
)
Cabral Ibacka
publicat @01:01 16 September 2009
Pingback: Walking by Diana’s street « Blogul lui DannY-L
anca
publicat @16:15 15 September 2009
super tare faza.sigur i-ai schimbat omului viziunea asupra vietii.pe mine sigur m-ar fi dat peste cap o chestie de genul asta.
Cabral Ibacka
publicat @01:01 16 September 2009
Auliu, asa rau?!
Eugenia
publicat @16:19 15 September 2009
Exista oameni care te readuc pe tine la tine si intamplari care te fac sa accepti ca, in viata lucrurile, importante depind de ceva mai presus de noi.
Candva, mai demult, m-am pierdut pe mine insami. Atat de tare ca nici azi nu am reusit sa-mi regasesc fiecare bucatica imprastiata.
Putin mai incoace decat demult, ceva m-a facut sa-mi aduc aminte de adevrata mine, ceva atat de mic si de neasteptat.
Lucrurile nu se intampla pentru ca trebuie, ceea ce facem este doar aparenta noastra vointa. De cate ori intamplarile nu au fost asa cum am fi vrut noi sa fie si de cate ori din cauza noastra?
Am insa un cineva care-mi aduce aminte constant ca undeva inauntrul meu stau eu insami. Sa ma rescot la suprafata e alegerea mea. Provocarea? Sa ma regasesc astfel incat acel cineva sa nu fie deloc afectat. Iar acela este fiul meu de 3 ani si 4 luni,un inger minunat care nu are nici o vina si …….intrun fel poti schimba lumea dar un singur om nu o poate face……cineva face bine si vine un altul care strica tot…..
Cabral Ibacka
publicat @01:02 16 September 2009
Frumos spus…
Aqua
publicat @16:38 15 September 2009
Ai un suflet minunat ! Keep on doing stuff like this, we’ll follow you and our souls.
cel mai greu e sa faci bine, ca raul il face oricine… Say the truth and nothing but the truth…so help me God
Cabral Ibacka
publicat @01:02 16 September 2009
Sper, sper sa fie asa cum zici… la partea cu sufletul ma refer.
Flaviu
publicat @16:44 15 September 2009
Salut, super tare faza cu pachetul de tigari. Ar fi o idee buna zic eu sa infiintezi pe site-ul tau sectiune cu persoane (comenturi) de la cei care au nevoie de un ajutor, o vorba buna, un gand cald si sa faci un fel de match-making cu cei care sunt dispusi sa ofere un ajutor, o vorba buna…; in momentul in care cineva se angajeaza ca-l rezolva pe nefericit(a) se marcheaza intr-un fel, vizual, comentul respectiv pentru a notifica pe ceilalti ca nevoia nefericitului, a fost, sau e pe cale de a fi rezolvata/alinata; precum si reactii de dupa ce fapta a fost facuta. S-ar putea rezolva destul de usor tehnic treaba asta in asa fel incat sa implice un efort minim din partea moderatorului.. adica tu
. Cine stie poate treaba ar lua amploare…
Cabral Ibacka
publicat @01:02 16 September 2009
Pai… hai s-o facem!
La ce te gandesti?
Lucia
publicat @02:04 16 September 2009
Ma scuzati ca ma bag unde nu-mi fierbe oala, dar o nevoie nemateriala nu e “rezolvata” si s-ar putea uneori ca “the more the merrier”.
Cred ca o rubrica pe categorii, gen nevoi materiale (dar rezonabile), nevoi spirituale, nevoi OZN (gen angoase existentiale cauzate de cine stie ce venit de cine stie unde) ar putea fi ok, insa blogul risca sa se transforme fie intr-un ong sau si mai rau, site de matrimoniale…
Oricum, o rubrica pe categorii ar fi mai mult decit binevenita, pt ca e greu sa citesti 1 km de mesaje si sa te regasesti printre ele.
Oana Sarmasan
publicat @02:11 16 September 2009
Si un …chat!
) Ca multe avem de dezbatut:))
Geocer
publicat @16:51 15 September 2009
De fapt, n-ai facut nicio fapta buna, dimpotriva. Toata lumea stie ca fumatul este daunator. Mai bine-l sfatuiai sa se lase de fumat si ii duceai o bere. Ai fi scapat si de Politie, in mod sigur.
Cabral Ibacka
publicat @01:03 16 September 2009
Geocer, stii ce-ti doresc?
Ca atunci cand ceri o cana cu apa sa primesti o frumusete de berbec la protap!
Sa vezi ce chef mai ai tu atunci de zicale intelepte…
mady
publicat @01:50 16 September 2009
buna asta:))
Andreea
publicat @17:07 15 September 2009
Daca toti am fi ca tine…
Cabral Ibacka
publicat @01:03 16 September 2009
Am fi o tara de mulatri!
Oana Sarmasan
publicat @01:08 16 September 2009
Da mulatri de gasca
)))
oanna
publicat @01:13 16 September 2009
nu
o tara de ciocolata 
Adina
publicat @17:49 15 September 2009
N-am cuvinte:|
Cabral Ibacka
publicat @01:04 16 September 2009
Eh, hai…
Alex Sima
publicat @17:51 15 September 2009
Singuratatea si-o face omul cu mana lui. Si nu vorbesc neaparat de singuratatea inerenta la nivel mental, care e cea mai grava si asupra careia nu avem control.
Ci de singuratatea simpla, de care daca alegem putem scapa.
Cand te simti singur desi esti inconjurat de oameni, nu ai scapare.
Cand te simti singur desi tot ceea ce trebuie sa faci e sa parasesti locul respectiv si sa fii in prezenta altor oameni, esti singurul vinovat de situatie.
Sa faci o fapta buna e intotdeauna frumos si iti da un sentiment deosebit de implinire. Dar ma intreb daca politistul ar fi facut o fapta buna si n-ar fi dat amenda, oare ai fi patit altceva sa nu ramai nepedepsit? Pentru ca balanta nu trebuie inclinata prea mult de partea binelui, ci trebuie sa ramana in echilibru, ca altfel se rastoarna.
oanna
publicat @18:17 15 September 2009
Care e din Bucuresti si are chef de o plimbare ?
Criss
publicat @18:35 15 September 2009
me, me! Am chef acum doar ca trebuie sa fac mancare
. Ca asa se intampla cand zaci toata ziua.
oanna
publicat @18:53 15 September 2009
stiu
pai.. ma gandeam poate te scoate cineva la o plimbarica in locul meu.. pt ca eu sunt cam departe
Criss
publicat @18:56 15 September 2009
Dragutz din partea ta. Maine sunt disponibila. Am oferte? :p
oanna
publicat @19:01 15 September 2009
Hai care se ofera ?
Ce faci bun de papica?
Criss
publicat @19:04 15 September 2009
Cartofi prajiti sau piure
). Inca nu m-am hotarat. Sper sa nu-mi ramana in gat. Te invit!
oanna
publicat @19:20 15 September 2009
spor la gatit !!
)
Felicia
publicat @20:32 15 September 2009
Daca nu va razganditi, vin si eu maine la o plimbare.
Criss
publicat @20:35 15 September 2009
pai suntem doar doua deci pentru ca oanna nu e din bucuresti :p
Felicia
publicat @21:21 15 September 2009
O asteptam si pe ea cu prima ocazie cand vine la capitala. Poate se mai inscrie cineva in seara asta.
Adrian
publicat @21:33 15 September 2009
o sa fiu si eu prin bucuresti….de la 1 incolo….asta daca ma primiti si nu aveti un grup separat :p.. gloomeam… stiu cum e sa fii trist…cam asa sunt acum..
Adrian
publicat @21:34 15 September 2009
si singur ca doar nu eram eu mai cu motz
Felicia
publicat @21:43 15 September 2009
Un tanar student? Good
Adrian
publicat @21:44 15 September 2009
nu nu student
.. .masterand :-s .. tre sa ma obisnuiesc cu noua titulatura :p…
Felicia
publicat @21:56 15 September 2009
Cu lucrurile bune ne obisnuim repede. Succes, tinere masterand!
Adrian
publicat @22:24 15 September 2009
ms mult
…
Criss
publicat @22:36 15 September 2009
Eu sunt studentaaaaa ;;). Sunt cea mai mica? bafta la master
Felicia
publicat @22:49 15 September 2009
Asa se pare, dar inca imi mai amintesc de studentie, deci ne-om intelege cumva.
oanna
publicat @23:03 15 September 2009
Cand vin in Bucuresti va anunt
dar ce ai patit Adrian? ce s-a intamplat?
oanna
publicat @23:06 15 September 2009
Cabral tu ce mai faci ?
Sper ca esti bine !!
Hugs.
Adrian
publicat @23:24 15 September 2009
oana in 10 min revin … promit…. criss unde esti studenta ? … oricum mult succes :p… oana sincer la lucruri intamplate nush cu ce sa incep… brb
oanna
publicat @23:31 15 September 2009
ok
Adrian
publicat @23:53 15 September 2009
i’m back
… so cu ce ar trebui sa incep cu povestea despre ea sau restul ? :-s … adica d c sunt cam suparat azi intr un fel…
oanna
publicat @00:05 16 September 2009
welcome back :p
well.. incepe cu inceputul, sau cu ce iti e tie mai usor
Adrian
publicat @00:23 16 September 2009
Dap deci scuze… scrisesem trei sferturi din ce vroiam sa spun si mi a dat crach browserul… genial :d…
… apoi s a intamplat ca eu sa plec prin grecia asta vara si cand am plecat i-am zis o chestie tembela ” sa nu se marite pana ma intorc”. am revenit pe timpul verii am mai vb tot asa amical cum mai prindeam eu net. apoi in iarna ne-am apropiat si mai mult si in primavara ajunsesem sa ne intrebam cum am ajuns noi “asa”. Dar desi ne intelegeam din ce in ce mai bine fiind din orase diferite era de asteptat ca nu o sa mearga. Oricum vina imi apartine pentru ca am ales sa merg mai departe si sa imi imaginez lucruri extraordinare alaturi de ea. Asa in final normal si logic ea a ales pe altcineva, persoana despre care a evitat sa mi spuna. Mi-a zis ca nu vrea sa ma piarda ca amic, ca suntem doua caractere prea puternice sa ne intelegem lucruri gen. Si a zis ca ramanem amici lucru se pare imposibil intr-un fel pentru ca omul ei i-a interzis sa mi mai trimita mesaje lucru pe care mi l-a interzis si ea mie. Asa ca am convenit ca frate ramanem amici vb pe mess si totul e roz intre noi. O sa ne vedem logic la master pt ca suntem in aceeasi grupa :d… alta chestie dintre noi… Adica eu aici ea din ploiesti am vb mai mult de departe de prin liceu, ne-am trezit ca dam la aceeasi facultate, apoi chiar aveam acelasi nume de familie si lista poate continua. o chestie care nu am inteles-o in perioada aia. Tot timpul eu ma duceam vbeam frumos, daca greseam ceva nu ma lasam pana nu ma ierta apoi o alintam si multe chestii. In fine… eu m-am obisnuit aproape cu ce se intampla… cel putin acu a fost bn ca nu ne-am vazut…ramane de vazut ce se intampla cand ne vedem…
Deci despre ea o sa vb desi am mai vb de o mie de ori. Desi o cunosc de mai bine de 5 ani pur si simplu o vedeam ca pe o amica si ea la fel. Ne prosteam ne cicaleam mai toata ziua… bine mai mult eu pe ea
si cam asta a fost in mare despre ea :-s….
Adrian
publicat @00:27 16 September 2009
si cum zicea cineva aseara :-s… facem din blogul umanului un chat
Oana Sarmasan
publicat @00:32 16 September 2009
Nice love story…nu stiu de ce da nu cred ca asta e un final
Lucia
publicat @00:34 16 September 2009
Adrian, hello!!!!
Tu vrei sa ai o relatie cu domnisoara X sau ai idealizat-o intr-atit incit nu mai faci diferenta dintre realitate si vis? Nu ai decit doua solutii: o vrei cu toata fiinta ta si atunci te mobilizezi, dar nu trecind peste ce vrea ea sau o lasi balta si te rezumi la a-i fi coleg. Marile iubiri rezista la orice incercare…micile iubiri nu merita osteneala, asa ca tu din ce categorie SIMTI ca faci parte? Tu trebuie sa vorbesti intii cu tine insuti, cu sinceritatea aia dureroasa, dar necesara.
Adrian
publicat @00:39 16 September 2009
Lucia… ea e un capitol incheiat … orice va fi de acu incolo o sa-i fiu alaturi daca are nevoie de mine oricand oriunde cu orice dar ea are viata ei, ea a ales si eu nu sunt obsedat sa ma agat de o idee. N-a fost sa fie asta e
de acum incolo o sa fiu mai atent cu viitoare ea. 
… Viata merge inainte inainte mergem si noi 
… Poate ca par idiot intr un fel, sau fricos…
Lucia
publicat @00:46 16 September 2009
OK, Adrian…parea ca pastrezi o urma de speranta, dar m-am inselat probabil. Nu esti nici fricos, nici las ci foarte realist, bravo.
Ce conteaza in final e sa inveti lectia care se cerea invatata si sa te pregatesti pt cind o sa intilnesti persoana care va conta si va merita cu adevarat sa te investesti atit.
Bravo pt sinceritate si realism. Si mai ales pt curajul de-a face dovada de primele doua, haha.
oanna
publicat @00:52 16 September 2009
Nicio problema. Se mai intampla.
Nu o cicaleai tu degeaba !! 
Ehh, nu e chiar asa tembel ce i-ai zis, nu i-ai zis degeaba (:P)
Descarca-te daca simti nevoia, sunt aici ca sa te ascult!
Poate ti s-a parut la inceput ca o vezi doar ca pe o amica
Mie una distanta, faza cu orasele diferite nu mi se pare un impediment. Intr-adevar, e mai aiurea, tre` sa ai foarte multa incredere in partener/a, dar daca el/ea e ceea ce iti doresti nu te dai batut, ci faci absolut totul ca relatia sa mearga.
Nu te simti vinovat ! Esti liber sa-ti imaginezi orice !! Doar stii (sau nu) : orice succes incepe cu un vis!
Ce pot sa zic.. ea poate ca ar vrea sa fie cu tine, dar ii e frica sa nu mearga si de aceea te prefera ca amic..
Ma irita chestia cu interzisul..
Asteapta..acusi incepe scoala, va veti revedea si o sa discutati fata in fata.
Nu te da batut daca tii la ea!
Oana Sarmasan
publicat @00:11 16 September 2009
Va urmaresc si eu dintr-un colt
Adrian
publicat @00:31 16 September 2009
hihi … marfa
Oana Sarmasan
publicat @01:09 16 September 2009
Gabriela, dai add la : sarmasan.oana si eu iti dau join in grup
Oana Sarmasan
publicat @00:33 16 September 2009
eu propun sa facem schimb de id-uri, sa ne facem un fel de grup intitulat “Oamenii lui Cabral ”
)
Poate ca e o terapie pentru toti
Adrian
publicat @00:34 16 September 2009
in regula…
…
e foarte simplu la mine… dai click pe numele meu si pui comment cu id sau mai bine iti pun eu la tine .. … nu ca ar citi prea multa loome ce scriu eu
Oana Sarmasan
publicat @00:36 16 September 2009
Oki doke. La mine apare id-ul pe blog:D
Oana Sarmasan
publicat @00:36 16 September 2009
Oanna, lucia? cine mai participa?
Facem o conferinta:D
Lucia
publicat @00:47 16 September 2009
Ma alatur si eu, hai sa filozofam in grup organizat, hahaha!!!
Gabriela
publicat @00:49 16 September 2009
Mai aveti loc pentru inca un uman singur(atic)?
Oana Sarmasan
publicat @00:51 16 September 2009
hai ca zic direct
)
sarmasan.oana
si ne auzim in grup
oanna
publicat @00:55 16 September 2009
Sigur !!
voifiacolo.
Oana Sarmasan
publicat @01:01 16 September 2009
Suntem 3:D The more, the better:D
Gabriela
publicat @01:07 16 September 2009
Oana Sarmasan
publicat @01:11 16 September 2009
Gabriela, dai add la : sarmasan.oana si eu iti dau join in grup
Raspunsesem la alt mesaj:))
Anca
publicat @09:49 16 September 2009
Vreau si eu. Oana, pot sa iti dau add?
Criss
publicat @12:21 16 September 2009
m am trezit cam tarziu azi
. vreau si eu!! mai e cineva pe aici? cui dau add? 
Oanna
publicat @15:51 16 September 2009
Salut Criss.. Nu te-ai trezit tarziu :p
(sarmasan.oana)
da add la “voifiacolo” sau Oanei Sarmasan
Criss
publicat @21:39 16 September 2009
Done!
Oana Sarmasan
publicat @21:59 16 September 2009
E loc pentru toata lunea:D You are all invited:D
Catalin
publicat @18:22 15 September 2009
in cat timp si unde? catalin_sogor
oanna
publicat @23:17 15 September 2009
Maine
cred.. ia legatura cu Criss, Felicia si Adrian 
Adrian
publicat @23:57 15 September 2009
eu maine nu
… inca nu ajung in bucuresti… eu dupa 1 
oanna
publicat @00:05 16 September 2009
aa.. da.. scz
Lucia
publicat @00:18 16 September 2009
Va invidiez sincer…si va admir tot sincer, hihihihihi. Daca reusiti sa va vedeti, aveti 10 cu felicitari!!!! Ce ma surprinde e ca baietii isi exprima sentimentele de genul asta….pe fata, clar, fara ocolisuri. Jos palaria! E clar ca fooooooarte multe persoane se simt singure, dar naturaletea cu care se recunoaste adevarul asta aici e dezarmanta. Hai, pupici si sa ne reprezentati cu spor si sporuri!!!!
oanna
publicat @00:19 16 September 2009
Lucia, esti invitata si tu
Lucia
publicat @00:24 16 September 2009
Multumesc de invitatie, dar nu sint in Bucuresti si moooooor de ciuda!!! Dar macar stiu ca existati si ca tineti lumea in miscare.
oanna
publicat @00:26 16 September 2009
Nici eu nu sunt din Bucuresti.. Sunt din Falticeni… Dar chiar mi-ar face placere sa vin, sa ne int
Criss
publicat @12:22 16 September 2009
si totusi.. mai sunteti?
Felicia
publicat @13:23 16 September 2009
Eu da.
Oanna
publicat @15:52 16 September 2009
Dap
danucblog
publicat @19:07 15 September 2009
Cand eram pustan ma plimbam cu un prieten, un vecin, prin oras. Am ajuns pe laga tribunal si am trecut pe langa ghereta in care statea un jandarm, cu mitraliera in spate si cu un pachet de tigari gol in mana, cocosat de frigul de afara. Ne-a intrebat daca nu cumva avem o tigara. Noi nu fumam…dar ne-am dus la magazin, i-am luat un pachet si i l-am dat. Ne-am simtit ok iar el a fost foarte surprins ca doi pustani de 13 ani i-au adus moca un pachet de tigari.
Siana
publicat @19:37 15 September 2009
Mi-as dori sa fie un “mic” Cabral in fiecare dintre noi (si o spun sincer ,fara a incerca sa te “pupincuresc”).Dar fapta ta nu ma mira deoarece citindu-ti”scrierile” zi de zi am ajuns sa te stiu(nu sa te cunosc) cat de cat.
acicnav
publicat @22:45 15 September 2009
siana, ti-ai dori un mic cabral in tine? eu, nu. si de ce mic? de ce nu mareeee?
Cabral Ibacka
publicat @01:07 16 September 2009
Vancica, iar te trec in spam…
acicnav
publicat @15:24 16 September 2009
auleu, nu cabral. dar sa stii ca eu nu am fost in spam niciodata. era o gluma. cum altii isi doresc tigari, eu imi doresc sa spun ce simt, ce cred, ce stiu…ma lasi?
Alecs
publicat @21:05 15 September 2009
mai bine ii duceai un kilogram de mere DUCLI in locul tigarilor
Cabral Ibacka
publicat @01:07 16 September 2009
Da, si se cufurea la stomac si ma blestema toata saptamana ca trebuia sa manance orez…
Anca
publicat @21:05 15 September 2009
Eu sunt din Cluj. Cabral, da-i te rog mailul meu, sau numarul de telefon, daca mai ai cartea mea de vizita de la FH Conference.
Si dau o punga de bomboane, daca tot am intarziat. Oricand, cu cea mai mare placere.
Anca
publicat @21:13 15 September 2009
Sau da-mi te rog mie datele de contact, daca e mai usor.
Pupici
Oana Sarmasan
publicat @22:12 15 September 2009
Yey, se pare ca am mai primit o oferta…ca prima bomboana n-a ajuns la mine
Cabral Ibacka
publicat @01:08 16 September 2009
Anca, e vorba de Oanna, intra la ea pe blog si lasa un comentariu…
TAAARE!
Oana Sarmasan
publicat @01:13 16 September 2009
ai incurcat oanele….opa….:))
Anca
publicat @09:59 16 September 2009
Si daca eu sunt dispusa sa dau mai multe bomboane ce ziceti? Tu Cabral, de unde stii ca nu vrea si Oana o bomboana de caramel?
)
Anca
publicat @10:43 16 September 2009
Pai si Oana Sarmasan a lasat un comentariu ca vrea o inghetata de caramel, care ulterior a devenit bomboana, si mai nou bere.:)
Asa ca Oana, daca vrei sa iesim la inghetata/bere/bomboana, te rog sa ma anunti.
Oana Sarmasan
publicat @22:01 16 September 2009
Merci Anca, acum sunt cu restantele pe cap, dar dupa, s-a facut. We have a date
AnasiViciul
publicat @21:09 15 September 2009
Stii, Cabral…singuratatea poate fi si in doi, si intr-o mare de oameni. Cred ca te inteleg. Sunt si eu un diapazon stricat, care nu rezoneaza cu nimeni. Si strigi, si vrei, si speri, si liniste. Si doare.
Eu cred ca atunci cand ajuti pe altcinena, doare mai putin. Tot doare, dar parca-i suportabila durerea. Pentru ca un altul se gandeste la tine. Si sunetul tau e auzit.
Cabral Ibacka
publicat @01:08 16 September 2009
Da, asa-i.
george
publicat @21:50 15 September 2009
Barbate un post nou, ceva? Aseara nu mi-a placut de domnisoara Andreea si anume Patrascu. Tu ca de obicei fericirea intruchipata.(zi-mi cum faci:)) Interviul pe care i l-a luat (Sasha?), nu mai stiu exact, l-a dat asa de ochii lumii!
Nu vreau sa te supar, este doar o parere, dar n-ai pierdut nimik!!!;)
Cabral Ibacka
publicat @01:09 16 September 2009
Nu ma superi, pana la urma trebuie sa cunosti un om pentru a exprima pareri despre el…
Little A
publicat @21:52 15 September 2009
Cabral .. am citit postul asta cu un nod in gat … si apoi am dat-o intr-un zambet dala larg …
da si eu ma simt bine cand fac un gest cat de mic ptr cineva … cand ascult, dau un sfat, sau cand altcineva face pentru mine acelasi lucru … o imratisare de la cea mai buna prietena e tot ce imi trebuie cand imi e greu … te salut si tine-o tot asa :*
Cabral Ibacka
publicat @01:09 16 September 2009
Doamne ajuta!
Alex
publicat @22:43 15 September 2009
Vad ca unii ziceti ca mai bine nu ii ducea un pachet de tigari, ca dauneaza sanatatii. Sunt o persoana nefumatoare dar cu experiente in trecut care am ajuns sa inteleg ca asa cum a facut Cabral a facut bine. Atunci omul avea nevoie de o tigare, de convins sa nu mai fumeze cu alta ocazie. Oricum umanule esti tare. Tine-o tot asa, ne inspiri pe multi de aici
.
Cabral Ibacka
publicat @01:10 16 September 2009
Da, am vazut si eu comentariile… stii cum e? Ca si cum ai fi avut chef de o bere groaznic de rece si te-ai fi trezit cu un pahar de apa in fata… merci, mai bine raman cu pofta de bere!
cristina
publicat @23:01 15 September 2009
cred ca postul asta a reusit sa aduca cate un zambet pe fata celor ce sunt singuri. Dupa mine e un post ce a reusit sa lege prietenii intre comentatorii tai. Si eu sunt singura si de 2 saptamani ma plimb prin spitale pentru analize si suspin cand stiu ca dincolo de usa cabinetului nu e nimeni sa ma astepte. Asa-i viata, dar sunt “barbata”. O seara placuta tuturor si va multumesc ca mai inseninati atmosfera prin cuvintele voastre. Multe imbratisari.
oanna
publicat @23:08 15 September 2009
Buna Cristina ! Ce faci? Hmm.. Chiar nu se gaseste nimeni sa te insoteasca ?