cabral.ro

Relatia parinte-copil depinde de la caz-la-caz. Poate fi relaxata si prieteneasca, poate fi rece si distanta, poate fi ceva intre cele doua, cu perioade mai calde si mai reci.

Dar ca numitor comun am remarcat ca pana la o anumita varsta copilul ar da orice numai sa scape de casa parinteasca! Sa se mute la un prieten, la iubita, la un vecin, cu chirie, la ghena, oricum numai sa nu stea cu muma-sa si cu tac’su!

I se pare ca nu are intimitate, sau ca nu are destul spatiu vital, ca depinde de ai lui si de hotararile lor. Si problemele pot fi si punctuale, de exemplu ca nu-si poate asculta muzica destul de tare (ca tatal e fan Iris si lui ii place trupa Sarmalele Reci), ca il cicalesc ai lui sa plece / sa vina / sa faca… sau ca pe ea o bodogane muma-sa ca se fardeaza prea strident sau tac’su ca i-e rochia prea scurta… in sfarsit, diferenta dintre generatii stanjeneste mai ales tanarul.

Pe mine stiu ca ma inebunea ca inainte, in timpul si inca ceva zile dupa fiecare Craciun mama il punea pe Stefan Hrusca la maxim, 20 de ore pe zi, de ajungeam sa merg pe strada si sa aud Ghieschide usa crestine! pana dupa revelion!

In sfarsit, spuneam de numitorul comun… toate astea de mai sus se intampla pana la o anumita varsta. De la punctul respectiv treaba se schimba, relatia parinte – copil se schimba si din partea copilului se simte o dorinta de apropiere. Evident ca nici acum copilul nu-si va dori sa doarma cu parintii in acelasi pat, dar daca se iveste ocazia unei scurte vacante impreuna, sau daca exista varianta coabitarii intr-un spatiu mai mare (de ex. curte cu doua case), cei tineri nu mai au aceleeasi dorinta de a sparge usa si de a fugi in lume ca la 16 ani, dimpotriva.

Mi-am dat seama de chestia asta stand de vorba astazi cu mama, cand ne puneam problema daca am putea trai in aceeasi curte. Si, spre stupefactia maica-mii, i-am spus ca ar fi chiar misto.

Acum, toate astea de mai sus depind si de parinti, si de copii. Daca nu cauta amandoua partile punti de discutie si puncte de convergenta in dialog (na belea, ce expresie am bagat!), va exista tot timpul o buba in relatia asta, apropierea va veni mult ma tarziu si va veni cu regretul ca, in loc sa fii prieten cu parintii inca de la 30 de ani, cand inca mai poti face lucruri impreuna cu ai tai, ati ajuns sa va intelegeti de la 40 de ani incolo… cand ei sunt deja prea batrani si prea osteniti de viata ca sa mai puteti face lucruri impreuna.

Zi, pe bune, ai o relatie misto cu ai tai? Daca n-o ai, faci ceva pentru asta?

Si daca tot veni vorba de mame, uite-o in filmul de mai jos pe mama subsemnatului, i se spune Sobi Cseh sau Cascadorul din Buzau (caci de acolo se trage), aruncandu-se in direct in cap (nu, nu s-a aruncat in direct… s-a aruncat in cap intr-o emisiune in direct). Nu va speriati, still kicking, face asta de la zero km si tot scapa intreaga de fiecare data…