Abandon
publicat @ 27 November 2008 in categoria > despre altii...
Taguri: ajutor, durere, lacrimi, oameni buni, propuneri, sentimente
Cred, eu cred in oameni. Poate ca am ramas acelasi copil care nu intelege de ce e numit cioroi si de ce e dat afara din coada de la paine, poate privesc cu aceiasi ochi, poate am ramas doar un visator care vede ce e mai bun in oameni.
Nu stiu, poate e asa sau poate ca oamenii chiar sunt in esenta buni, ajungand sa fie rai din indiferenta sau frica.
Spune-i si tu fetei care mi-a scris ce crezi. Incearca insa sa nu te pui in locul ei, incearca sa te pui in locul prietenilor ei. Incearca sa vezi, cat de putin ipocrit poti, daca tu ai fi fost altfel decat ei.
Si daca da, daca tu simti si crezi ca ai fi fost altfel decat cei care i-au intors spatele, incearca s-o convingi asa cum incerc eu de cateva zile, sa reinceapa tratamentul, sa lupte pentru viata ei, sa nu abandoneze. Daca insa realizezi ca si tu ai fi reactionat la fel… ce-ar mai fi de zis…?
Eu cred ca de viata nu mai zambeste cuiva la un anumit moment dat noi oamenii putem face in asa fel incat sa fie posibil ca ceva sa se schimbe. Si asa… a change is gonna come.
Ca sa intelegi mai bine mesajul lui Seal – A change is gonna come
SEAL – A CHANGE IS GONNA COME
I was born by the river in a little tent
Oh and just like the river
I’ve been running ever since
It’s been a long, a long time coming
But I know a change gonna come, oh yes it will
It’s been too hard living but I’m afraid to die
Cause I don’t know what’s up there beyond the sky
It’s been a long, a long time coming
But I know a change gonna come, oh yes it will
I go to the movie and I go downtown
Somebody keep telling me don’t hang around
It’s been a long, a long time coming
But I know a change gonna come
Oh yes it will
Then I go to my brother
And I say brother help me please
But he winds up knockin’ me
Back down on my knees
There been times that I thought
I couldn’t last for long
But now I think I’m able to carry on
It’s been a long, a long time coming
But I know a change gonna come,
Oh yes it will
Alexandra
publicat @12:00 28 November 2008
Catalina, ma bucur ca necunoscutu nu te sperie (pentru ca moarte e o parte din necunoscut), dar in momentul de fata nu e solutie, mai ales acum, cand noi suntem aici si vrem sa te ascultam, gata sa te sprijinim. dar asta nu inseamna ca o sa sprijinim si in decizia de a “pleca”.
acum cativa ani am avut un vis f ciudat care m-a facut sa inteleg si sa iubesc viata. am visat ca am murit, cu toate astea inca eram pe pamant (sub forma de spirit) si am putut sa-i vizitez pe toti cei dragi. nu vrei sa stii cum m-am simtit cand mi-am vazut parintii plangand si nu i-am putut lua in brate, sa-i alin, sa le spun ca o sa fie ok. atunci mi-am luat viata in piept si de atunci ma gandesc mai intai la ei si apoi la mine.
acum gandeste-te, cum ar fi mama ta daca ai lasa-o singura? si mai ales atunci cand ai avut posibilitatea sa ramai…
mArius
publicat @12:14 28 November 2008
@ ciolanus, tu crezi ca dupa ce treci dincolo de moarte, te asteapta linistea eterna ?
Crezi ca va depinde de altcineva decat de tine ce va fi ? Crezi ca te va astepta dumnezeu care va zice “indiferent de ce vrei tu, eu te voi face sa fii fericit” ?
Pai daca crezi ca va fi liniste eterna, atunci ce mai stai ?
Somnoros
publicat @12:27 28 November 2008
Catalina, eu nu imi dau adresa de mail pe site-uri. am ciudateniile mele. ma poti gasi la id de yahoo: somnoros29 (e doar profile, nu-l folosi ca email)
nu-ti promit prietenie si sprijin neconditionat, pentru ca prietenia adevarata, pentru mine e mai presus de multe in viata si o ofer in general prea greu.
prietenia nu este neconditionata, este conditionata de a da si a primi, mai mult decat iubirea. si este conditionata in primul rand de a da.
la 22 ani am invatat sa renunt la “prieteni”. a trecut un secol de-atunci. cateva idei am scris aici: http://somnoros.arhiblog.ro/is-ai-mei-shi-i-ubesc/lma-again/ n-am pus link pentru publicitate, ci in speranta ca o sa intelegi ca unele persoane trebuie sa ramana in trecut si ca de fapt conteaza enorm prezentul. prezentul este prima conditie a viitorului.
Princess
publicat @12:35 28 November 2008
CATALINA as vrea sa te invit la o discutie, sau o tacere, sau un ceai, sau orice ai tu nevoie (Y!Mess:beatrice.nidelcu; E-mail: beatrice@beatrice.com.ro)…doar spune-mi ca ai inteles de aici cat de mult dorim ca tu sa prinzi curaj din lasitatea noastra, sa prinzi puteri din slabiciunile noastre, sa ne primesti nevoia noastra de prieteni ca tine…NOI avem nevoie de tine, nu tu…TU esti puternica…un razboi nu e niciodata pierdut decat daca una din parti abandoneaza…nu fi tu aceea…
mArius
publicat @12:45 28 November 2008
Somnoros, iubeste tu conditionat.
Eu iubesc neconditionat.
“este conditionata de a da si a primi, mai mult decat iubirea”
221
publicat @12:52 28 November 2008
am citit , …nu stiu ce sa-ti spun…, imi pare rau de situatie…, stiu ca nu ajuta la nimic, dar nici sa opreasca medicatia nu ajuta …
Somnoros
publicat @13:05 28 November 2008
mArius, daca nu ai observat, este conditionat in primul rand de a da.
nu iubesti pe toata lumea la gramada. alegi sa oferi unora. uneori nici nu poti alege. oferi pur si simplu, dar nu tuturor la fel.
mArius
publicat @13:11 28 November 2008
@Somnoros, discutam alta data, la alt post.
Somnoros
publicat @13:35 28 November 2008
ai dreptate mArius, vroiam doar sa spun ca am o doza mare de zgarcenie si nu imprastii sentimente. si ca uneori trebuie sa renunti la “prieteni”, chiar daca dupa ani, inca mai doare.
potentiali prieteni exista peste tot. trebuie doar sa ne oferim sansa sa-i gasim. 20 este o varsta la care e timpul sa faci o triere. cred ca de fapt, Catalina trebuie sa-si ofere timpul pentru aceasta triere.
viata nu ofera garantii, doar piedici.
puterea de a le depasi e in fiecare. prietenii pot oferi doar un punct de sprijin. dar cu un punct de sprijin potrivit, poti rasturna pamantul.
Alexandra
publicat @15:21 28 November 2008
dragilor, eu am gasit ceva tare frumos in blog-ul Rusoaicei si as vrea sa il impartasesc cu voi, este vorba despre insemnarea asta:
http://rusoaica.weblog.ro/2008-11-25/603362/Unii.html
sper sa va placa cel putin la fel de mult cum mi-a placut mie…
a si, e o invitatie speciala pentru catalina
Ciolanus
publicat @15:58 28 November 2008
marius era vorba daca o persoana aflata in chin are dreptul sa hotarasca sa nu se mai chinuie.
multumesc lui Dumnezeu, sunt destul de bine. daca vrei tu ia-o inainte…eu mai am de gand sa stau.
Ciolanus
publicat @16:03 28 November 2008
nicdan parca am mai comentat pe un blog treaba asta si am spus ca e o tampenie.
daca e asa, ii sfatuiesc pe toti nesimtitii de au furat tara sa dea banii inapoi si sa se ingroape singuri.
msj pt catalina: gandeste-te ca sunt oameni care ar da orice pentru o zi in plus din viata! tu decizi ce e de facut. plus ca Biserica nu este de acord cu ce vrei tu sa faci.
Ciolanus
publicat @16:04 28 November 2008
nicdan parca am mai comentat pe un blog treaba asta si am spus ca e o tampenie.
daca e asa, ii sfatuiesc pe toti nesimtitii de au furat tara sa dea banii inapoi si sa se ingroape singuri.
msj pt catalina: gandeste-te ca sunt oameni care ar da orice pentru o zi in plus din viata! tu decizi ce e de facut. plus ca Biserica nu este de acord cu ce vrei tu sa faci.
Catalina
publicat @22:19 28 November 2008
Va multumesc pt vorbele de incurajare.
Princess
publicat @22:26 28 November 2008
Nu vrem sa fie niste simple vorbe de incurajare…nu putem noi sa te incurajam pe tine…esti cea care a avut curaul sa strige…noi nu avem curaj nici macar pentru atat…sunt sigura ca vei gasi putere in tine insati…si in cuvintele mai mult sau mai putin bune de mai sus…si vei descoperi cate mai ai de daruit pamantului astuia din curajul, nobletea, si frumusetea experientei tale (caci mai presus de toata uraciunea a ceea ce ti se intampla stiu sigur ca nu mai poti fi superficiala asa cum suntem noi cei care avem pretentia sa te incurajam-si pt asta esti frumoasa)Dumnezeu sa te calauzeasca si sa iti fie sprijin in decizia pe care o vei lua…poate ne intalnim pe 2.12 la club sa o sarbatorim pe Erika ce zici?
Catalina
publicat @22:51 28 November 2008
Dak eram din Bucuresti da.
raluca
publicat @23:10 28 November 2008
CAtalina nu iti pot spune mai multe decat ceilalti dinaintea mea. stiu cat de greu e sa iti porti “crucea” si nu pentru ca as avea boala ci din prisma celui care a trait alaturi de cineva cu aceeasi boala ca si tine. nu trebuie sa te dai batuta, viata merita traita iar prietenii ii vei avea mereu alaturi de tine, doar ca nu cei falsi, ci cei adevarati vor fi acolo sa te sustina. iar la varsta de 20 de ani e timpul sa triezi prietenii. e foarte greu, stiu , dar nu te lasa batuta si nu iti intrerupe tratamentul, ia-l in continuare si gandeste-te ca maine va fi mereu mai bine decat azi, ca daca voia si daca trebuia Dumnezeu te-ar fi luat de pe pamant cu mult timp inainte. iar acolo, undeva, vei gasi si “jumatatea” care sa iti fie prieten, iubit, amic, partener…
niciodata sa nu te dai batuta, mai ales cand poti sa lupti.
ralucasodo@yahoo.com e adresa mea de mail, oricand vrei putem sta de vorba.
fruntea sus, ca merita si trebuie sa cunosti viata!
Michelle
publicat @23:18 28 November 2008
Cata, nu conteaza ca nu esti din Bucuresti! Nici eu nu-s din Bucuresti dar,dak vrei sa fii acolo, zi! Eu te pot ajuta cu banii de drum (dak nu-i ai, fa rost si promit ca-i vei avea inapoi). Mi-s fi dorit sa vin si eu, sa te cunosc, sa-i cunosc si pe ceilalti, dar din pacate nu pot.Off…
PS. daca te hotarasti si ai nevoie de banuti de drum, spune si vom face cumva sa luam legatura. Numai bine sufletel si dak poti, te rog eu mult, NU RENUNTA! Ganduri bune de la mine si o imbratisare calda!
mihaela
publicat @02:59 29 November 2008
era o femeie vaduva careia ia murit si singurul ei copil. femeia a intrat intr-o depresie cumplita. 10 ani nu a mai iesit din casa decat la cimitir si la piata, nu vroia sa vada pe nimeni, sa stie nimic
pana intr-o zi cand intorcandu-se de la cimitir a gasit un caine si fiindu-i mila de el la luat cu ea, insa nu prea avea chef sa-l ingrijeasca ea
chiar daca era in casa si cainele si se juca ea tot in depresie era, pana cand, cainele incetul cu incetul ia atras atentia.. azi un zambet, maine o mangaiere, poimaine iesit 5 min in parc pana cand femeia si-a revenit complet.. cainele a ajutat-o sa nu mai fie depresiva, ia redat zambetul
deci sfatul meu un animalut in casa, un animal simte cand stapanul sufera si este alaturi de el.. cunosc mii de cazuri cand chiar animalele prin comportamentul lor au indepartat boala stapanilor
nu te lua dupa medici ca vai nu ai voie caini sau pisici
Crazzy
publicat @10:40 29 November 2008
Catalina, nustiu cine esti sau de unde, dar cu siguranta pot sa spun ca ai gasit aici multi prieteni… eu am trait multi ani in Romania(imi cer scuze la cei de fata) dar nu am intalnit atatia oameni buni care sa fie impreuna pentru cineva…
am citit si citesc comentariile si cred ca nu trebuie sa renunti, nu mai esti singura… uite cati prieteni ai aici… mergi la Bucuresti si intalneste’te cu ei…
Doamne ajuta…
NewAyDa
publicat @14:44 29 November 2008
Viata e dura si toti trecem sau am trecut prin perioadegrele dar am invatat ceva:
Nu moare nimeni VIRGIN…viata i-o trage fiecaruia cel putin o data!!!!!!:DD
Madi
publicat @01:04 30 November 2008
De 5 ani iau pumni de pastile, dimineata la cafea, la pranz si seara… si asa in fiecare zi din viata asta cat mi-a mai ramas de trait. Da stii ceva Catalina, eu chiar vreau sa traiesc, am o groza de lucruri de facut pe pamnat, dragoste de daruit. Sunt aici cu un scop: sa invat, sa iubesc, sa daruiesc.
popescumadi2000@yahoo.com
Invata sa traiesti din nou! Sa renunti e usor, Te rog lupta! Pupici
Raluca
publicat @17:06 30 November 2008
Catalina,nu te cunosc,dar sa stii ca mi-ar placea sa intru pe site si sa vad ca scrie faptul ca te-ai hotarat sa lupti ptr viata ta.Se zice ca cel nu-l poti ajuta pe un om,decat sa isi gaseasca raspunsul in el insusi.Gandeste-te bine si,daca vrei,poti sa iei id-ul meu si sa mai pove!;)(raluckav) Priveste mereu in fata,si va fi mai bine!Te pup:*
catalina
publicat @18:42 14 February 2011
buna nu stiu daca e tarziu dar eu sunt persoana care a scris acel msg in 2008 cand ma simtea rau si vroiam sa mor ,,,,va scriu azi k sa va multumesc din suflet pt vorbele pe care mi le-ati dat ,,,,,,,va spun ca sunt foarte bine si lupt cu tot ce imi iese in cale ,vad doar partebuna a vietii si daca cineva imi da spatele nici o problema el pierde ……….milioane de inbratisari si pupici cu tot respectu
Pingback: Abandon II – certitudinea unui maine mai bun. « cabral.ro