Iubirea. Partea a II-a, shaorma.
publicat @ 30 January 2009 in categoria > blognovela
Taguri: dragoste, femei si barbati, FUN, intamplari reale, iubire, povestiri, relatii, sex, silicoane, tate
Iubirea, acest minunat sentiment, exprimat superb in cant de voci din toata lumea, descris in milioane de cuvinte de scriitori extaziati in simtiri… “Mortii ma-sii de iubire!” … se gandea Catalin stand ca tuta in mijlocul Vienei, cu 0 (zero) euro in buzunar, fara niciun act, fara mobil, fara… nimic!
El, baiat de actiune, dupa ce a inceput sa simta gradele sub zero s-a aciuat intr-un magazin si a inceput sa gandeasca, sa caute variante, sa… ceva, orice!
Ajunge la concluzia ca trebuie sa ajunga la ambasada Romaniei! Uraaa! Gata, organele se vor ocupa de el, va fi repatriat si o sa-i rupa capul nenorocitei! O sa-si recupereze banii si masina, o sa-si repare vacanta, o sa… gata, la ambasada!
Dupa ce s-a trezit ca deschide usa unui taxi si-a adus aminte ca n-are o letcaie in buzunar. Deci… a inchis cumintel usa masinii, s-a luat in brate zgribulit ca un pui de gaina toamna, si s-a aplecat la geamul masinii: “Excuse me, do you know where Romanian Embassy is?“. Pakistanezul s-a uitat la el, a clipit nauc si l-a intrebat de adresa. Catalin al nostru l-a trimis la o adresa legata de mama lui de pakistanez care nu stie nimic (!) si s-a dus la urmatorul taxi cu aceeasi intrebare… dupa ce a epuizat taxi-urile din parcarea respectiva a luat-o la picior si a gasit alta statie de taxi-uri. Deja parkinson-ul termic il poseda, clantanea dintii ca o moara stricata, i-era foame, deja simtea oboseala… In sfarsit, a pus intrebarea cu “Romanian Embassy” tuturor. Toti clipeau la el nauci si… atat!
I-a venit in minte ultima solutie. A intrebat unde e cea mai apropiata sectie de politie. I-au aratat taximetristii unde e , dupa vreo 20 de minute a gasit-o, a intrat inauntru si le-a povestit politistilor care e baiul. Aia au dat din umeri, i-au zis ca n-au cum sa-l ajute si l-au dat afara.
Acum trebuie sa va zic… Catalin nu e vreun prost, partea cu “siliconata” a fost doar o ratacire. Deci, l-au dat oamenii afara dar el a intrat din nou si a luat in brate un calorifer. Austriecii trageau de el sa-l scoata afara dar al nostru se tinea cu dintii de calorifer si urla “Call Romanian Embassy, tell them a romanian is in distress!“. Aia n-au sunat pe nimeni, ca oricum e vineri seara si nu va raspunde nimeni, i-au spus ca singura varianta de a suna pe cineva ar fi doar daca face o ilegalitate, dar ca nu-i recomanda pentru ca va sta in arest pana va fi judecat, si asta va dura. Pana la urma iese in strada imbrancit de baietii in verde si alb…
Si a ratacit pe strazi in speranta ca mai gaseste vreun roman, sa sune in tara. Dar deja era tarziu, strazile se golisera, sperante ioc… “Ce facem Gogule?” se intreba singur si un rezultat decent nu aparea din niciun locsor al mintii lui inghetate. Si… a vazut o shaormerie! Deja simtea aroma Dristorului atat de indepartat, caldura unei incaperi, un scaund moale in fund… si a intrat!
Inauntru vreo 3 clienti si un turc plictisit la tejghea. Catalin se duce ata la turc si incepe dialogul:
- Mister, I am from Romania, and I have a problem. My girlfriend left me here with no money, no papers, no phone… nothing! I need help!
- One shaorma is 3,5 euro sir.
- Mister, I don’t have anything else on me. But I propose you a thing: I give you my watch, I payed 3.000 euro for it in Romania. I need to call my friends in Romania to come and help me, and untill they come I need to eat something. What do you say?
Turcul s-a uitat la el neincrezator, s-a uitat la ceas, Catalin a ridicat mana ca sa vada otomanul mai bine ceasul, Khaled (c-asa-l chema) i-a facut semn sa-si scoata ceasul, l-a luat in mana si a inceput sa-l invarta pe toate partile.
- It’s an ?????? (nu mai tin minte ce ceas AVEA), bought it this year for my birthday, I payed 3.000 euro.
Turcul se mai uita putin, mai cheama un turc, vorbesc ceva pe limba lor, celalalt turc se uita si el la ceas, se intorc si se uita la el, mai vorbesc ceva pe limba aia turceasca a lor, turcul numarul doi se mai uita o data amanuntit la ceas, spune ceva si da din cap a “da” si incep sa rada.
Si brusc se aprinde o luminita mica… speranta lui Catalin.
O sa revin la povestea asta maine… cred. EA mi-a facut o omleta din aia “de concurs” si dupa ce o devorez (pe omleta!) ma bag la treaba, imi vin zidarii si trebuie sa ii ajut la sapa (shapa)… Sper sincer ca al nostru Catalin nu-si citeste povestea aici ca ma strange de gatul meu negru…
cris
publicat @14:12 30 January 2009
genial. i like it:))
Afluntreabix
publicat @14:32 30 January 2009
Cabral, esti demonic! Ce faci tu cu povestea asta e EVIL curat.
popescul
publicat @14:32 30 January 2009
hai cu bamboo-ul…:D
sorel
publicat @14:52 30 January 2009
the tension is killing me…. finish the god damn story!!!
)
ma omoara asteptarea asta frate, ai mila… sunt in sesiune si in loc sa stau sa invat, stau cu ochii pe blogul tau
o sa ma ai pe constiinta:P
Ciolanus
publicat @14:54 30 January 2009
“fratele meu negru”, da-ne toata poveste si comentam. asa doar abereaza imaginatia noastra.
Follenvie
publicat @14:55 30 January 2009
ce-ti mai place sa ne fierbi..
Joujou
publicat @15:33 30 January 2009
nush de ce unora dintre voi le este greu sa creada ca el si-a lasat portofelu ( cu acte si bani) si telefonul in poseta tipei. e chiar simplu gestul. oricine l-ar face, mai ales daca iti permiti sa pleci in “excursie” cu madam. logic ca oamenii erau cat de cat apropiati, deci isi permiteau orice gest. care-i baiu daca omu decat sa-si tina portofelul in buzunaru de spate ( cum s-a sugerat) si-l tinea in geanta la ea?… in buzunar, exista riscu sa il fure cineva
))) la ea in geanta, presupunem ca era mai in siguranta 
…. si mai ales daca baiatul e un tip din ala mai credul, care are impresia ca orice geana falfaita e si de incredere…..chiar nu e asa mare necaz sa-ti lasi totul, pana si sufletul, in mainile unei “pitipoance” 
)))….
sa vedem totusi ……finalul!!!
cabraaaaaaallll!!!!!
geretus
publicat @17:00 30 January 2009
@Joujou…
Tu ti-ai fi lasat 4000 euroi actele si cheile de la masina in poseta unui specimen ca asta?!
Pot sa inteleg ca intr-un moment(prelungit de altfel) de slabiciune ai crezut ca-i dragostea vietii tale… dar totusi…
ketherius
publicat @18:53 30 January 2009
Mie imi cam suna a fictiune…
alina
publicat @19:56 30 January 2009
bat pariu ca ceasul nu era atat de valoros
)
isi luase teapa in Romania
joanna
publicat @19:59 30 January 2009
ma tii in tensiune.
(( hm! hai pls, grabeste te ca nu mai dorm la noapte.
Stefy
publicat @20:00 30 January 2009
deci esti foarte tare te pricepi
) and it`s so funny 
laura
publicat @21:36 30 January 2009
NU-i corect ce faci cu noi.nu ne poti tine asa, cu sufletul la gura. Dar totusi personajul asta principal din povestea ta e un pic ciudat. Cum sa-ti lasi toate lucrurile si banii in geanta unei siliconate pe care ai cunosct-o in Bamboo cu catva timp in urma? Hai sa fim seriosi, dar e tare povestea ta oricum. Asteptam finalul.
Joujou
publicat @22:47 30 January 2009
@geretus…. dragu meu ( draga mea) ca nush ce esti
…. eu nu mi-as lasa. sunt fata!!! deci am poseta mea. 
)))) si imi tin toate in ea. nu imi las lucrurile in mana strainilor, chiar daca ii stiu de o luna de zile. si sa presupunem ca nu mai sunt chiar asa de straini. insa sunt oameni care efectiv, gandesc altfel. mai ales barbatii ( unii, hooo, nu-mi sariti in cap)… care la 2 silicoane si un zambet , se pierd. si uita de ei, de tot ce au… ei na, nu e vina lor. asa sunt ei,sensibili la “sexul frumos” 
….
mi-am expus parerea vis-a-vis de “cadourile” pe care le pretind don’soarele cu silicoane si nu numai in prima parte a “iubirii”…:)
belloeimpossibile
publicat @23:01 30 January 2009
”badaranule … ma duc la mama” ??!!!
)) ce caterinca! dupa ce ca si-a batut joc de el, il mai ia si la misto.
teoretic, asta se cheama furt. as vedea o reclamatie la politie si inca un telefon: ”ti-am luat ceasul ala de 800 de euro, fa. ti-l trimit sa-l porti in celula”
kadesh
publicat @23:12 30 January 2009
Povestea asta chiar pare din filme…si totusi adevarata sau nu te pricepi la povestit…si mie-mi place! :p asteptam continuarea…nu ne mai tine in suspans, vrem partea a III-a si ultima!
Giuco
publicat @00:06 31 January 2009
Cand ai zis ca singura lui varianta e sa faca vreo ilegalitate deja il vedeam insfacand basca unui militian si zbughind cu ea pe usa afara.
Geotax
publicat @01:53 31 January 2009
le zici bien…chiar daca nu e adevarat, tot e frumos. poate gasesti si tu un happy-end prin zona. ar fi urat altfel…
Bogdan Popescu
publicat @02:09 31 January 2009
Intrebare intrebatoare !
Mai traieste tipa aia ?
bogdanic
publicat @02:46 31 January 2009
Hai ca m-am prins de final. Gagiu’ il suna pe Cabral care se afla pe roti prin Europa (continentu’ nu chinezaria). Cabral soseste in postura de Dark Knight calare pe Citroen si-l salveaza de la dormit sub poduri si dat ceasu’ pe o shaorma.
De asta ne-ai tinut atat timp fara “Da play si citeste…”? Erai pus pe fapte bune in tari straine. Hai, lasa zugraveala si da-ne finalul.
sorin
publicat @04:46 31 January 2009
Astept sa vad finalul. Deja devine palpitanta povestea.
Digital Elf
publicat @14:56 31 January 2009
Continuarea intr-un nou episod din Regina…
OLiX
publicat @16:18 31 January 2009
ne omori Cabral!! Hai cu continuarea aia o data !!!
divricean
publicat @16:26 31 January 2009
In final se casatoresc si apoi divorteaza.
Deyaya
publicat @17:27 31 January 2009
cabral…pune mana si scrie ca mor de curiozitate
adevarata sau nu, povestea imi place mult, mai ales ca a avut loc in Viena, orasul meu de suflet ( unde locuitorii stramba din nas cand aud ca esti roman ,..mereu ma intreb de ce.:P )
Liviu
publicat @17:37 31 January 2009
Inventata, neinventata, omu` are talent. De ce nu te apuci serios de scris. Carti.
Silvia
publicat @18:36 31 January 2009
azi trebuia sa fie partea a 3-a …… si deja a trecut ziua …nu-i corect …
Nonsense
publicat @18:54 31 January 2009
mmm… shaorma
Mihaela
publicat @19:32 31 January 2009
Am o intrebare ce simti atunci cand scri povestea ,pt ca si mie imi place sa scriu si as vrea sa facem schimb de ideei ,ce parere ai vrei?
valy
publicat @20:01 31 January 2009
am gustat din shaorma scrisa ca cea adevarata nu-mi place, si admir talentul de scritor si doresc mai departe mult succes iar acum ma grabesc sa citesc si patea a II ……eu locuind in Viena imi intelegeti nerabdara…